Materiale utilizate in laboratorul de tehnica dentara

MATERIALE UTILIZATE IN LABORATORUL DE TEHNICA DENTARA

MATERIALE PENTRU CONFECȚIONAT MODELE

MODELUL reprezinta copia fidela (pozitiva) a campului protetic inregistrat cu cea mai mare fidelitate de o amprenta:

Amprenta Modelul

Elementele componente ale modelului:

Modelul propriuzis

Soclul modelului

Clasificarea modelelor:

Modele de studiu

Modele documentare

Modele de lucru

Modele duplicat

MODELE DE STUDIU

Se realizeaza la prima prezentare a pacientului și permite examinarea campului protetic in situații greu accesibile examenului clinic (poziția laterala, posterioara). Completeaza examenul clinic și impreuna cu examenele paraclinice contribuie la stabilirea unui diagnostic complet al leziuniloe odontale, parodontale, al edentației, ocluziei, anomaliilor dento-maxilare etc.

Este util fixarii planului de tratament protetic, ortodontic, chirurgical.

Modele de studiu

MODELE DOCUMENTARE

Constituie proba de referința necesara aprecierii eficienței tratamentului stomatologic. Are scop științific, didactic, cu ajutorul acestor modele apreciindu-se rezultatele finale ale tratamentului stomatologic. Are valoare juridica, de argumentare a soluțiilor de tratament (reprezinta o proba obiectiva judiciara).

Model documentar (inainte și dupa tratamentul ortodontic)

Diferite modele

MODELE DE LUCRU:

Modelul de lucru Reprezinta copia pozitiva a campului protetic pregatit necesar proteticianului, chirurgului sau ortodontului in vederea realizarii actelor chirurgicale, protetice, aparate ortodontice Conformatoare din silicon pentru modele integrale

Modelele de lucru pot fi de urmatoarele tipuri:

Modele pentru microproteze (proteze unidentare), alcatuite din bont mobilizabil, dinți vecini etc

Modele pt punți dentare carec uprind dinții stalpi, dinții vecini, creasta edentata

Modele pt proteze parțiale, scheletate care cuprind dinții restanți pregatiți sau nu pt tratament protetic, breșele edentate, bolta palatina, etc

Modele de lucru pt proteza totala (denumit și model funcțional)

Modelul arcadei antagoniste

Superior: edentat total;    mandibular: edntat parțial

Dispozitiv corono-radicular (DCR)

Modelul duplicat:

Conformator pentru duplicarea modelelor

Modelul duplicat se folosește pt realizarea unor lucrari protetice de mare precizie, scheletizate, punți. Se realizeaza din mase de ambalat specifice aliajului din ncare se va turna proteza. Se obține prin amprentarea modelului de lucru. Se realizeaza amprenta duplicatoare in care se toarna masa de ambalat și se obține modelul duplicat. Machetele executate pe model duplicat nu se indeparteaza de pe model, facand parte din tipar.

Model duplicat din masa de ambalat

Clasificarea materialelor pentru modele: Se face dupa mai multe criterii:

A)  Dupa natura chimica sunt materiale de modele: a)nemetalice

-ghipsuri normale

-ghipsuri dure (tari)

-cimenturi dentare

-rașini acrilice simple sau compozite

- mase de ambalat

b)metalice

-amalgame

-aliaje ușor fuzibile topite

-aliaje topite și pulverizate

-metale depuse pe cale galvanica

B)  Dupa tehnologia de realizare:

Prin turnare in amprenta

- ghipsuri

- materiale compozite

- mase ceramice

Prin indesare -amalgame

-cimenturi

Prin depunere de metale prin galvanizare sau pulverizare

Materialele de model trebuie sa fie compatibile dpdv mecanic, chimic, fizic cu materialul de amprenta  și sa indeplineasca anumite calitați:

Sa fie fidele, adica sa redea cu cea mai mare exactitate detaliile inregistrate de o amprenta (cu cat particulele materialului de model sunt mai mici, mai fine, cu atat crește fidelitatea.

Sa aiba stabilitate volumetrica in cursul și dupa terminarea prizei ( de ex.ghipsul se dilata, acrilatele se contracta dupa priza)

Sa aiba u timp de priza convenabil

Sa realizeze modele rezistente la rupere, presiune, abraziune ( de ex. modelele din rașini acrilice sau cele metalice indeplinesc aceste calitați)

Sa prezinte o vascozitate crescuta

Sa permita corecția sau adaugarea de material

Sa aiba stabilitate chimica (sa fie inerte dpdv chimic fața de materialul de amprenta)

Sa se prelucreze ușor

Sa aiba un preț de cost convenabil

Exemple de materiale pentru confecționat modele:

ghips alb

ghpsuri dure și extradure

Model din ghips dur (Moldano)

Diferite modele utilizate in laboratorul de tehnica dentara

Model din rașina acrilica (pentru uz didactic)

Model documentar din ghips dur

Soclator pentru modele

A. MATERIALE NEMETALICE PENTRU REALIZAREA MODELELOR

1.GHIPSUL PENTRU MODELE

Ghipsul este un sulfat de calciu dihidratat.

Clasificarea ghipsuri:

Ghipsul de amprenta

Ghips alb obișnuit (alabastru)

Ghips dur

Ghips extradur (superdur)

Ghips sintetic

Conform normelor internaționale (DIN 13911 = standard german) și ISO (Organizația Internaționala de Standardizare) exista:

I.   Ghips pt amprenta

II.      Ghipss pt modele :Alabastru

III.    Ghipsuri dure

IV.   Ghipsuri extradure

V.     Ghipsuri sintetice

GHIPSUL PENTRU AMPRENTA

Are in compoziție alabastru,talc,creta, ulei de menta, coloranți, acceleratori de priza.

Are o rezistența redusa, expansiune intre 0,1-0,3%, fidelitate mare.

GHIPSUL DE MODELE (ALABASTRU) sau GHIPSUL TIP II

Este moale, poros, relativ hidrosolubil, cu dilatare de priza de 0,3%, duritate relativ scazuta, rezistent la compresiune și incovoiere, preț de cost redus, timp de priza 10-60 minute.

Imdicații:

Confecționare modele de studiu și didactice

Realizarea modelelor dinților antagoniști

Fixarea modelelor in ocluzor și articulator

Confecționarea modelelor pt repararea protezelor

Ca masa de ambalat pt polimerizarea pieselor protetice etc

GHIPSUL DUR (TIP III)

E folosit pt confecționarea modelelor de lucru.

Are duritate mare ( de 2,5- 10 ori mai mare de cat ghipsul tip II), rezistența la abraziune, timp de priza= 6-20 minute, expansiune (dilatare) de priza 0,3%.

Indicații:

Confecționare modele de lucru de mare precizie

Modelul dinților antagoniști

Pentru confecționarea soclului modeleor cu bont mobil

Exemple comerciale : ghips Moldano (Heareus Kulzer), Begodur (BEGO), Duralit, QUICKSTONE etc (au diferite culori)

turnare de model ghip dur

Ghips dur

GHIPS EXTRADUR TIP IV

Are o duritate f. mare, timp de priza 15-25 minute, rezistența la abraziune și compresiune foarte mare și expansiune de priza mica de 0,09%.Pot fi colorate diferit: galben, maro, roz, verde, albastru.

Indicații:

Modele de f. mare precizie, rezistente la abraziune (inlay, proteze scheletizate etc)

Exemple comerciale: Moldarock , Suprastone, Fujirock

Ghips extradur

GHIPSUL TIP V (EXTRADUR DE TIP SINTETIC)

Este descoperit de data recenta. Are o mare rezistența la compresiune și o expansiune ridicata. Prezinta aceleași indicații ca și ghipsul de tip IV.

Reacția de priza a ghipsului

Pulberea de semihidrat amestecata cu apa duce la formarea pastei care se transforma in scurt timp intr-un corp solid (dur), in urma reacției de priza. Prepararea se face prin metoda saturației progresive.

Timpul de priza normal este de in funcție de tipul de ghips. Priza definitiva are loc dupa 2-3 ore de la demulare, iar duritatea maxima se obține dupa 24 de ore.

2.CIMENTURILE PENTRU MODELE

Se foloseau in trecut (cimenturile FOZ, CS, CSF) dar au fost inlocuite cu ghipsurile pt modele, pt ca aveau multe dezavantaje: modelele se fracturau ușor in zonele subțiri, modelele crapau dupa cateve ore, vascozitatea era crescuta (de aceea se introduceau greu in modele),timpul de plasticitate este scurt.

3.RAȘINILE ACRILICE

Se folosesc mai ales pentru modelele didactice.

4.MATERILALE COMPOZITE (materiale care au o componenta organica-polimerul- care inglobeaza componenta anorganica ): rașini epoxidice, (mai rar:rașini epiminice,rașini poliuretanice)

Rașinile epoxidice:Corespund exigențelor tehnologice moderne, au o duritate mare, contracție mica, rezistența la incovoiere, fidelitate f buna, reacție de priza 3 ore, rezistența la t* inalte.

Exemple comerciale: 1. Epoxy-Die (Ivoclar), bicomponent (baza+activator) cu 2 nuanțe: verde și bej.Polimerizarea se realizeaza in aparate speciale, Ivomat, la 120*C și 7 bari, timp de 7 min, cu racire la temperatura camerei. Modelele din rașini epoxidice pot fi turnate in amprente pe baza de siliconi, polieteri.

Blue-Star

5.MASELE DE AMBALAT pentru realizarea modelelor se folosesc atunci cand trebuie sa obținem piese protetice de mare exactitate. Se toiarna modele duplicat din masa de ambalat specifica metalului din care se va confecționa piesa protetica.

Astfel, se amprenteaza modelul de lucru, specialm pregatiti in acest scop, cu o masa duplicatoare (de ex hidrocoloizi reversibili) in care se toarna masa de ambalat. Masa de ambalat este termorefractara ( din aceasta se confecționeaza și tiparele in care se toarna aliajul topit). Modelul obținut din masa de ambalat folosește la realizarea machetei componentei metalice și constituie parte din tipar. Macheta nu mai este detașata de pe model pt ambalare , deci nu se mai deformeaza.

B. MATERIALE METALICE PENTRU REALIZAREA MODELELOR

Pentru realizarea modelelor din materiale metalice se pot folosi: aliaje ușor fuzibile ( care pot fi ușor topite), amalgamele, aliajele metalice care pot fi depuse pe cale electrogalvanica sau prin pulverizare.

Aliajele ușor fuzibile au punctul de topire sub 200*C. De ex: melotul (are in compoziție cositor, bismut; are4 punctul de topire 98-100*C), aliajul Wood (Bi, Pb, Cd) etc.

Amalgamele de Ag sau de Cu . Se folosesc mai ales amalgamele de Cu sub forma de tablete sau granule care se incalzesc pana "transpira" (adica pe suprafața apar picaturi de Hg), apoi se mojareaza, apoi se fuleaza (indeasa, preseaza) in amprenta cu un fuloar. Se pot folosi doar amprente rigide, cele elastice se deformeaza la presare.

Aliaje metalice utilizate pentru obținerea modelelor prin galvasnoplastie permite obținerea unor modele foarte exacte, foarte dure, rezistente, fara modificari volumetrice, care-și pastreaza in timp calitațile mecanice nealterate. Metoda consta in depunerea electrolitica pe pereții amprentei a unui material (Cu, Ag sau Ni). Tehnica parcurge urmatorii timpi:

a.   Pregatirea amprenteiprin grafitare sau precipitare chimica prin depunerea unui strat de Ag, transformand amprenta intr-un corp conducator de electricitate

b.   Depunerea amprentei in baia galvanica in care se afla soluția electrolitica

c.    Conectarea amprentei la polul negativ, la polul pozitiv fiind o placa de Cu (Ag sau Ni)

Conectarea curentului de mica intensitate și la tensiune joasa. Pe suprafața amprentei se depune un strat de Cu a carei grosime depinde de timpul scurs și de intensitatea curentului. Grosimea de 1mm a stratului de Cu depusa pe supr afața amprentei e suficienta, interiorul amprentei completandu-se cu ghips dur sau materiale compozite.

Dezavantaje: tehnica necesita dotari seciale, procedeul e lung și laborios (aprox 12 ore la  3-6V și 10mA, contraindicata la unele materiale de amprentare (alginate, polieteri), unele soluții sunt toxice (de ex cianura de Ag)

Baie galvanica in laboratorul de tehnica dentara

Aliajemetalice utilizate pentru confecționarea modelelor prin pulverizare prin puulverizarea unui aliaj ușor fuzibil format din bismut, staniu, argint și plumb care devine lichid la temperatura la temperatura de 180*C și se solidifica la 140*C. Diferența mica intre cele 2 temperaturi permite ca aliajul sa se solidifice in contact cu pereții amprentei. Modelele obținute prin aceasta metoda au stabilitate volumetrica acceptabila, dar au o rezistența la abraziune inferioara celor obținute prin galvanoplastie.Metoda e indicata la amprentele cu siliconi.

Metoda parcurge urmatorii timpi: spalarea, dezinfecția și uscarea amprentei, pulverizarea pana la un strat de 1mm grosime, umplerea amprentei cu material de completare ( Ghips dur, rașini epoxi, metalloplast -materiale f rezistente). Dar, chiar daca timpul de lucru e mai redus și toxicitatea e mai mica comparativ cu galvanoplastia, modelele nu sunt atat de dure și de fidele ca la cele obținute pe cale galvanica. Rezistența e mai mare decat la modelele obținute din ghips dur.