Nursing neurologie si neurochirurgie

NURSING NEUROLOGIE SI NEUROCHIRURGIE

CONTEX GENERAL

lFunctionarea organismului depinde de functiile izolate ale diferitelor organe , coordonate, controlate si conduse de sistemul nervos

lAcesta coordoneaza activitatea tuturor organelor dar si relatiile organismului ca intreg cu mediul extern

lDatorita coordonarii si reglarii nervoase organismul se comporta ca o unitate functionala

lProprietatea sistemului nervos de a realiza aceasta coordonare =FUCTIE INTEGRATIVA ( organul de integrare propriu-zisa este scoarta cerebrala)

CONTEX GENERAL

lSISTEM NERVOS VEGETATIV( isi poate desfasura activitatea si independent de vointa; activitatea sa este reglata de segmentele superioare ale SNC si in mod special de scoarta ); coordoneaza activitatea organelor interne (frecventa cardiaca, frecventa miscarilor respiratorii, secretia).

lSNV: doua componente simpaticul si parasimpaticul

CONTEX GENERAL

lEXCITATIA SIMPATICA

MARESTE CATABOLISMUL (creste temperatura)

CRESTE GLICEMIA

ACCELEREAZA BATAILE INIMII

DIMINUA CIRCULATIA PERIFERICA ( vasoconstrictie)

CRESTE CIRCULATIA CENTRALA

CONTEX GENERAL

lEXCITATIA PARASIMPATICA

ARE ACTIUNE ANTAGONISTA

CRESTE ANABOLISMUL.

CONTEX GENERAL

lSISTEM NERVOS AL VIETII DE RELATIE (sistemul nervos central si sistemul nervos periferic)

CONTEX GENERAL

lTESUTUL NERVOS ESTE CONSTITUIT DIN DOUA ELEMENTE :

1. NEURONUL( unitate anatomo-functionala a sistemului nervos)- corpul celular si prelungirile sale( axonul si dendritele)

2. FIBRA NERVOASA - continuarea axonului : fascicol de neurofibrile -CILINDRAX- invelit sau nu intr-o teaca de mielina 

SINAPSA : legatura intre 2 neuroni ; circulatia influxului nervos la nivelul sinapsei se face intr-o singura directie de la cilindrax spre dendrite si corpul celular

INFLUX NERVOS- energia care circula de-a l;ungul fibrei nervoase

NEURON AFERENT: CONDUCE IMPULSUL NERVOS DE LA PERIFERIE CATRE CENTRU= CALEA SENZITIVA

NEURON EFERENT CONDUCE IMPULSUL DE LA CENTRU SPRE PERIFERIE = CALEA MOTORIE

CONTEX GENERAL

SISTEMUL NERVOS PERIFERIC: alcatuit din fibre nervoase si organe terminale deserveste informatia

lLa stimuli diferiti se produce EXCITATIA ( in organele terminale senzitive ) transmise prin fibre nervoase spre centru

lEXCITATIILE mediului extern si excitatiile pornite de la muschi, tendoane, articulatii, periostetc. Se transmit prin intermediul sistemului nervos al vietii de relatie

lEXCITATIILE plecate de la organe se transimit pe calea sistemului nervos vegetativ

CONTEX GENERAL

lAceste senzatii- exitatii sunt sunt receptionate de organe specializate =RECEPTORI

lRECEPTORII :

EXTEROCEPTORI - culeg informatii din mediul extern Ex;.

PROPRIOCEPTORI - culeg informatii de la muschi, tendoane, articulatii etc.

INTEROCEPTORI - culeg exitatiile viscerale

CONTEX GENERAL

lNERVII PERIFERICI pot fi :

SENZITIVI ( SENZORIALI)

MOTORI

VEGETATIVI

Pe calea lor vin informatiile de la periferia corpului sau din organele interne care vor merge- prin intermediul neuronului sezitiv- spre centru , influxul nervos retransmitandu-se spre organele efectoare pe calea neuronului motor , a nervilor motori

NERVII PERIFERICI : micsti ( leziune lor provocand tulburari motorii si senzitive); nervii rahidieni si nervii cranieni

CONTEX GENERAL

lSISTEMUL NERVOS CENTRAL:

ENCEFAL( 2 EMISFERE CEREBRALE)

TRUNCHIUL CEREBRAL

CEREBELUL

MADUVA SPINARII

TEMA: anatomia si fiziologia SNC

PROCESUL DE NURSING IN NEUROLOGIE

CULEGEREA DE DATE

1. INTERVIUL :

lETAPA CARE OFERA CELE MAI MULTE INFORMATII

lMODUL IN CARE PACIENTUL ISI INDEPLINESTE ACTIVITATILE ZILNICE ( ofera informatii suplimentare privind functia si disfunctia neurologica)

lREFUZUL DE A RECUNOASTE UN DEFICIT -trebuie verificat

lPERCEPTIILE PACIENTULUI TREBUIE DEOSEBITE DE CELE PE CARE PERSOANELE DIN JUR LE CONSIDERA RELEVANTE ( familie, personal medical)

1. CULEGEREA DE DATE

lAMSS- incearca sa afle daca sistemul nervos este afectat de afectiunea actuala

lUn pacient infricosat sau cu probleme psihiatrice poate sa se planga de probleme neurologice ; aceste acuze nu trebuie interpretate ca functionale ( isterice sau nefiziologice)

1. CULEGEREA DE DATE

a. ISTORICUL FAMILIAL: identificarea

Bolilor metabolice familiale

Boli familiale degenerative

Istoricul social si cel al calatoriilor ofera informatii cu privire la factorii de risc legati de expunerea la infectia HIV, toxicele ambiante, agentii infectiosi

1. CULEGEREA DE DATE

b. ISTORICUL PERSONAL :

BOALA AUTOIMUNA

BOALA VASCULARA

CANCER

ALCOOLISM

AFECTIUNI INFECTIOASE: bacterii ( meningococ, streptococ, pneumococ) TBC, SIFILIS, TETANOS, MICOZE, PROTOZOARE

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

lDUREREA : senzatie subiectiva complexa reflectand afectarea tisulara , reala sau posibila si raspunsul afectiv la aceasta

DUREREA ACUTA

DUREREA CRONICA

DUREREA SOMATOGENA( organica): NOCICEPTIVA SI NEUROPATICA

DUREREA PSIHOGENA

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

lCEFALEEA= CEFALALGIA

Simptom frecvent asociat cu alterarea starii generala , dar rar amenintator pentru viata

Cefaleea poate fi

o manifestare primara( migrena, cefaleea tip"cluster" sau de tensiune) sau

un simptom secundar : infectii acute sistemice sau intracraniene, tumori intracraniene, leziuni cranio-cerebrale, HTA severa, hipoxie cerebrala, afectiuni ale ochilor, nasului, dinti, urechi, vertebre cervicale

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

lDISFUNCTIA LOBILOR CEREBRALI

1. AFAZIA- deficitul sau pierderea functiei limbajului in care sunt implicate intelegerea sau exprimarea cuvintelor ( sau a echivalentelor nonverbale) ca rezultat al lexiunilor sau degenerarii centrilor limbajului din cortexul cerebral 

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

lATAXIA: pierdcerea capacitatii de a citi cuvintele

lAPRAXIA: incapacitatea de a executa acte motorii intentionate , invatate anterior , in ciuda capacitatii fizice si a vointei de efectuare ( pacientul n u poate efectua o comanda motorie desi intelege cuvintele)

lEx: incapacitatea de a desena, incapacitatea de a alcatui o constructie simpla

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

lAGNOZIA: deficit neuropsihic particular in care nu se poate identifica un obiect in ciuda capacitatii de a-i identifica elementele sale tactile si vizuale

lEx: incapacitatea de a identifica chipurile cunoscute,

lANOZOGNOZIA - persoana pierde intreaga memorie pentru partea lezata a corpului sau a altor obiecte

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

lAMNEZIILE : tulburari care produc incapacitatea partiala sau totala de rememorare a experientelor trecute

STUPORUL : stare de areactivitate din care pacientul poate fi trezit numai pentru scurt timp prin stimulare viguroasa repetata 

COMA: stare din care pacientul nu poate fi trezit, este areactiv si orice raspuns la stimului repetati este un reflex primitiv de aparare ; in coma profunda reflexele trunchiului cerebral si miotatice sunt absente 

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

lDELIRUL- STARE CONFUZIONALA ACUTA : stare caracterizata prin tulburari fluctuante ale constiintei , dispozitiei, atentiei, starii de veghesi autocontrolului care apare acut fie fara afectare intelectuala anterioara fie suprapusa pe un declin intelectual cronic

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

lDEMENTA : deteriorare cronica a functiei intelectuale si altor capacitati cognitive , suficient de severa pentru a perturba efectuarea activitatilor zilnice

lMANIFESTARILE CONVULSIVE

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

lTULBURARILE SOMNULUI :tulburari care afecteaza capacitatea de a dormi si de a mentine somnul care implica hipersomnia si un comportament anormal legat de somn

INSOMNIA : dificultatea de a adormi si a mentine somnul sau tulburari ale modelului de somn care produc un somn neodihnitor

HIPERSOMNIA: cresterea patologica a duratei de somn absolut cu>25%

NARCOLEPSIA: hipersomnie cu pierderea subita a tonusului muscular ( catalepsie) , paralizie in somn si fenomene hipnagogice ( halucinatii vii, auditive sau vizuale care apar la inceputul somnului sau la trezire) 

- PARASOMNIILE: (somnambulismul) efectuarea unor activitati complexe in timpul somn ului

EXAMENUL FIZIC

OBSERVAREA - pacientului in timpul interviului

OBSERVAREA :

Viteza, simetria si coordonarea miscarilor necesare deplasarii de pe un scaun pana la biroul examinatorului

Postura , mersul

Comportamentul

Imbracamintea

Raspunsurile pacientului

(Acestea aduc informatii despre dispozitia sufleteasca si gradul de adaptare sociala a acestuia)

- Erori de limbaj , vorbire sau praxis , dezorientare spatiala, posturi neobisnuite si alte tulburari motorii

EXAMENUL FIZIC

1. EXAMINAREA STATUSULUI MENTAL :

Capacitatea de atentie a pacientului

Orice semn de declin cognitiv face necesara folosirea EXAMENULUI MINIM AL STARII MENTALE care testeaza aspecte multiple ale functiei cognitive

Aceste aspecte includ: orientarea in timp, spatiu, si la propria persoana , memoria, abilitati de vorbire, si matematice, judecata si rationamentul

EXAMENUL FIZIC

lPierderea orientarii la propria persoana apare numai la persoanele obnubilate delirante sau demente

lCa simptom izolat- SIMULAREA

2. EXAMINAREA STARII AFECTIVE SI TEMPERAMENTULUI

lIn mod normal o persoana trebuie sa fie in stare sa execute un ordin complex care implica 3 extremitati ale corpului si "sa distinga intre dreapta si stanga"- Ex. Puneti degetul mare de la mana dreapta pe urechea stanga si scoateti limba afara" 

EXAMENUL FIZIC

lNumirea unor obiecte simple sau a unor parti ale corpului , citirea, scrisul, repetitia vor fi testate

lIn cazul in care capacitatea verbala este perturbata sunt folosite si alte teste penytru afazie

4.ORIENTAREA IN SPATIU - poate fi testata solicitand pacientului sa reproduca constructii digitale simple si complexe  si sa deseneze un ceas, un un cub , o casa sau pentagoane intersectate

lEfortul depus este semnificativ si poate identifica : nestatornicia, perseverarea, micrografia, dezorientarea hemispatiala

lPRAXISUL - se poate verifica solicitand pacientului sa foloseasca periuta de dinti sau piaptenele, sa dechida o cutie de chibrituri si sa aprinda un chibrit

EXAMENUL FIZIC

5. EXAMENUL SENSIBILITATII :

Necesita colaborarea bolnavului

Sensibilitatea subiectiva : cercetarea tulburarilor subiective: senzatii de intepaturi, furnicaturi, amorteli, dureri spontane

Sensibilitatea obiectiva : se cere bolnavului sa inchida ochii si se exploreaza succesiv sensibilitatea superficiala : tactila, termica, dureroasa

EXAMENUL FIZIC

a.SENSIBILITATEA TACTILA:

lSe exploreaza punand in contact tegumentele pacientului cu mana examinatorului sau o bucata de vata

b.SENSIBILITATEA DUREROASA

lIntepatura cu un ac steril si sigur pe fata , torace, si cele 4 membre ; pacientul este intrebat daca intepatura se simte pe ambele parti si daca o simte mai slab sau mai puternic

c.SENSIBILITATEA TERMICA

lPoate fi testata cu diapazon rece care are un brat cauciucat incalzit cu palma sau folosind 2 eprubete una calda si una rece

d.SENSIBILITATEA VIBRATORIE : examinatorul isi plaseaza degetul pe articulatia interfalagiana distala a pacientului si atinge articulatia cu un diapazon , lovind usor ; examinatorul simte vibratia prin articulatia pacientului si trebuie sa perceapa sfarsitul vibratiei in acelasi timp cu pacientul

EXAMENUL FIZIC

e.SENSIBILITATEA SENZITIVA CORTICALA ( STEROGNOSTICA) :

lSolicitarea pacientului de a identifica un obiect: moneda, cheie, sau un alt obiect tinut in palma , pacientul avand ochii inchisi ( imposibilitatea de a recunoaste= astereognozie)

EXAMENUL FIZIC

lMODIFICARI PATOLOGICE:

ANESTEZIE= PIERDEREA SENSIBILITATII

HIPOESTEZIE= DIMINUAREA SENSIBILITATII

HIPERESTEZIE = ACCENTUAREA ANORMALA A SENSIBILITATII MERGAND PANA LA SENZATIA DUREROASA SAU AVND CARACTER DE ARSURA

EXAMENUL FIZIC

6. EXAMENUL MOTILITATII VOLUNTARE

lUrmareste depistarea deficitului motor prin studiul miscarilor active si al fortei musculare segmentare

lSe incepe cerand bolnavului sa execute miscari de flexie, extensie, rotatie, abductie si se observa daca acestea se executa cu usurinta sau nu

7. FORTA MUSCULARA: cerem bolnavului sa execute miscari in timp ce examinatorul de opune in efectuarea lor

EXAMENUL FIZIC

lCLASIFICAREA FORTEI MUSCULARE - SCALA

0= nici o miscare

1= schita de miscare

2= miscari cu ajutorul gravitatiei

3= miscari impotriva gravitatiei dar fara rezistenta

4=miscari contrarezistentei examinatorului

5= forta normala

FORTA DISTALA : punem pacientul sa stranga  manseta unui tensiometru

EXAMENUL FIZIC

lALTE TESTE FUNCTIONALE

Forta proximala a piciorului

Numar genoflexiuni efectuate

Numar trepte urcate

Ridicarea din pozitia ghemuit

Asezarea pe un scaun

Forta /Contractia distala a piciorului : mersul pe calcai sau pe varfuri 

EXAMENUL FIZIC

lMODIFICARI PATOLOGICE

PAREZA: slabire a fortei musculare

PARALIZIE: absenta completa a fortei musculare

HEMIPLEGIE: paralizie a unei jumatati de corp

PARAPLEGIE: paralizie a partii inferioare a corpului

MONOPLEGIE: paralizia unui singur membru

TETRAPLEGIE: paralizia celor 4 membre

EXAMENUL FIZIC

8. EXAMENUL TONUSULUI MUSCULAR

lCerem bolnavului sa-si relazexe complet membrul examinat in timp ce AMSS mobilizeaza pasiv fiecare membru , cercetand rezistenta musculara si amplitudinea miscarii

lTonusul normal se caracterizeaza printr-o slaba rezistenta

EXAMENUL FIZIC

MODIFICARI PATOLOGICE:

lHIPERTONIE sau CONTRACTURA MUSCULARA = cresterea rezistentei , exagerarea tonusului

lHIPOTONIE MUSCULARA= diminuarea rezistentei

EXAMENUL FIZIC

9. EXAMENUL CONTRACTIILOR SI MISCARILOR INVOLUNTARE

Miscarile automate fiziologice : clipitul, pendularea membrelor in mers- sunt diminuate sau abolite in B. Parkinson

Tremuraturi: B.Parkinson, alcoolism, Basedow, degenerescenta, scleroza in palaci

Contracturi: tetanie, tumori cerebrale, tetanos

Miscari coreice( miscari involuntare, dezordonate, bruste si rapide) : coree

Miscari atetozice: miscari involuntare , lente care se schimba fara incetare( B. Parkinson)

Convulsii tonico-clonice: epilepsie

EXAMENUL FIZIC

10. EXAMINAREA COORDONARII ATITUDINII SI MERSULUI

lObservam bolnavul in ortostatism , pe varful picioarelor sau pe calcaie si observam caracterul mersului

EXAMENUL FIZIC

a. MODIFICARI PATOLOGICE ALE MERSULUI

MERS NECOONCORDANT: bolnavul arunca picioarele si loveste pamantul cu calcaiele-" mers talonat" - TABES

MERS CEREBELOS: mers de om beat, oscilant, instabil - LEZIUNI CEREBELOASE

MERS"COSIND"- gamba rigida, membru inferior intins- HEMIPAREZA

MERS "STEPAT"- gamba este ridicata in sus pentru a nu lovi pamantul cu varful piciorului - LEZIUNILE NEURONULUI MOTOR PERIFERIC

EXAMENUL FIZIC

11.EXAMENUL ECHILIBRULUI

lSe face in ortostatism cerand bolnavului sa-si lipeasca picioarele ;

daca isi pierde echilibrul in timp ce sta cu ochii dechisi tulburarea este de natura cerebeloasa

daca isi pierde echilibrul in timp ce sta cu ochii inchisi ( s. Romberg pozitiv) leziunea este vestibulara sau spinala

EXAMENUL FIZIC

12.EXAMENUL REFLEXELOR

Comporta cercetarea

a. Reflexelor osteo-tendinoase

b. Reflexelor cutanate

c. Reflexelor de postura

d. Reflexelor patologice

EXAMENUL FIZIC

a. EXAMINAREA REFLEXELOR OSTEO-TENDINOASE

Se efectueaza prin percutie cu ciocanul de reflexe , a tendonului muschiului care provoaca la omul normal contractia muschiului respectiv

Cele mai importante:

reflexul achilian: flexia plantara a piciorului prin percutia tendonului achilian

Reflexul rotulian: extensia gambei pe coapsa prin contractia tendonului cvadricepsului

Reflexul bicipital: percutam tendonul bicepsului la nivelul plicii cotului ; se produce flexia usoara a antebtatului

Reflexul tricipital: percutia tricepsului in vecinatatea olecranului produce extensia usoara a antebratului

EXAMENUL FIZIC

lMODIFICARI PATOLOGICE

Reflexe exagerate: leziune de cale piramidala

Reflexe diminuate sau abolite : coma, leziune de neuron motor periferic, atrofii

EXAMENUL FIZIC

b. EXAMINAREA REFLEXELOR CUTANATE

REFLEXUL CUTANAT ABDOMINAL- contractia muschilor prin atingerea peretului abdominal cu partea neascutita a unui ac

REFLEXUL CUTANAT PLANTAR - la excitarea marginii externe a plantei cu un ac apare flexia degetelor

EXAMENUL FIZIC

13. EXAMINAREA TROFICITATII

Atrofiile musculare sunt in general de natura periferica ( poliomielita)

Atrofii musculare + fibrilatii musculare=lexiuni de natura medulara ( scleroza amiotrofica)

EXAMENUL FIZIC

14. EXAMENUL LIMBAJULUI

Pune in evidenta tulburi de vorbire

Afazia- imposibilitatea exprimarii si intelegerii cuvintelor

Disartria : tulburari ale articularii si pronuntarii cuvintelor

Dislalia : imposibilitatea de a pronunta anumite sunete

EXAMENUL FIZIC

15. EXAMINAREA SISTEMULUI NERVOS AUTONOM( VEGETATIV

lHipotensiunea posturala

lAbsenta bradicardiei-tahicardiei la manevra Valsalva

lScaderea sau absenta transpiratiei

lAfectarea functiei intestinale

lAfectarea fuctiei vezicale

lAfectarea functiei sexuale

EXAMENUL FIZIC

16. EXAMINAREA CEREBRO-VASCULARA

lMasurarea TA la ambele brate

lExamenul pielii, sclerei, FO, pentru decelarea hemoragiilor si evidentierea depozitelor de colesterol

lAscultatia cordului - sufluri

lSufluri epicraniene- malformatii arterio-venoase, fistule arteriale etc

lPalparea si Auscultarea arterelor carotide - sufluri la bifurcatia sau cresterea amplitudinii pulsatiilor carotidiene

lPalparea pulsului periferic

lPalparea a. temporale ( hipertrofie sau sensibilitate)