Caracteristicile psihosociale ale mediului scolar

Caracteristicile psihosociale ale mediului scolar

Numeroase studii teoretice si cercetari experimentale atesta influenta pozitiva sau negativa a conditiilor situationale asupra comportamentului uman (K. Lewin, 1936; Feshbach, 1978; A. Bandura, J. Rotter s.a.). Ne intereseaza in ce masura conditiile, situatiile sociale (schimbari de mediu, prezenta celorlalti subiecti, contextul sociocultural, educational etc.) influenteaza comportamentul de invatare al elevului.

Situatiile de viata din spatiul imediat al elevului (modificari ale influentelor externe din mediul social-organizational, schimbari ale ambiantei psihologice dinamica evenimentelor socioculturale, educationale s.a) conditioneaza schimbari pozitive/negative in atitudinile, motivatiile si comportamentele subiectilor (elevi, profesori). Dupa Bandura, situatiile interpersonale, care cuprind intalnirea neintentionata a unor persoane necunoscute si evenimentele imprevizibile ale ambiantei psihosociale, afecteaza comportamentul subiectilor.

Din perspectiva psihologiei sociale, se pare ca, adesea, nu dispozitiile interne ale persoanei, felul sau de a fi au importanta, ci felul situatiei si conditiile externe (in care subiectul se gaseste) determina comportamentul si modul individual de actiune. Astfel, dupa Milgram (1974) diferentele comportamentale ale subiectilor cercetati (supunerea - nesupunerea la solicitarile experimentatorului sau profesorilor) sunt justificate nu prin factorii de personalitate, ci prin conditiile, variabilele, influentele situationale precum:

distanta psihologica dintre profesor si elevi;

prezenta fizica a autoritatii;

prestigiul profesorului si al institutiei;

pozitia (statusul) persoanei in ierarhia autoritatii;

gradul de simtire (traire) a responsabilitatii fata de sarcini, cerinte;

presiunea membrilor grupului;

dependenta elevilor fata de puterea decizionala a liderului formal; sistemul de administrare a pedepselor si recompenselor;

sistemul de comunicare interpersonala;

climatul psihosocial al grupului dat de norme, reguli, relatii de conducere, organizare, comunicare, instruire-educare etc. care pot fi in acord sau contrare cu trasaturile interne de personalitate.

Astfel, daca variabilele mediului proxim, conditiile psihosociale nu faciliteaza libertatea de manifestare si expresie originala de sine, spontaneitatea individuala, obtinerea succesului si recunoasterii, atunci subiectii (elevii, cadrele didactice) nu pot sa nu-si schimbe atitudinile, comportamentele pentru a crea sau pune conditiile externe in concordanta cu nevoile, aspiratiile, tendintele lor legitime, firesti de dezvoltare si implinire. Prin urmare, daca in institutiile scolare actioneaza si influente educative constrangatoare (mai mult sau mai putin constientizate de catre elevi si cadrele didactice) atunci vor rezulta comportamente noncomformiste ce vor asigura securitatea, adaptarea si integrarea la conditiile socio-educationale (E. Fromm, 1955).

Pentru a identifica natura si rolul conditiilor externe asupra comportamentului de invatare al elevilor se impune realizarea unei taxonomii a situatiilor psihosociale din mediile scolare. Demersul se justifica prin faptul ca asa cum personalitatea umana este unica si originala, tot asa, si mediile, situatiile psihosociale din clasele scolare au "personalitati" sau, in termenii lui Cattel, "sintalitati" distincte. Realizarea unei taxonomii a situatilor din mediul scolar ar facilita si o mai adecvata cunoastere a personalitatii elevilor, precum si anticiparea (cu oarecare probabilitate) a comportamentului lor in imprejurari similare. Deja se stie ca unii profesori si elevi sunt permisivi, sociabili comunicativi, cooperanti in activitatile si relatiile din clasa. De asemenea, exista medii educationale, climate psihosociale favorabile unor comportamente creative, expresive, benefice initiativei, implicarii in activitati. Dupa cum exista persoane si medii socioeducationale caracterizate prin ordine, rigoare, control sever, evaluari riguroase, sistematice. Dupa Cope si Hewit (1971), medii scolare diferite cu caracteristici diverse imprima si solicita comportamente variate. Rezultatele unei investigatii realizate asupra elevilor cu abandon scolar, pe baza unor chestionare arata ca acestia s-au retras de la scolile de arta si stiinte mai putin din motive intelectuale, academice decat din motive sociale si religioase. Elevii isi justifica comportamentul de abandon scolar mai ales prin motive extrapersonale: unii se simteau "pierduti" pentru ca mediul psihologic era "atat de mare si impersonal"; altii nu au gasit in grup un climat psihosocial favorabil si au intampinat dificultati de relationare cu colegii.

Vom prezenta in continuare unele incercari reprezentative de clasificare a influentelor conditiilor mediului scolar, asupra comportamentului - realizate de H. Murray (1966), R. Moors (1974), Stern (1970), Pace (1969), Beem si Funder (1978). Astfel, Murray credea ca studierea mediilor psihologice poate contribui la sporirea intelegerii asemanarilor si deosebirilor de comportament manifestate in diferite situatii similare sau diferite. In acest sens, el elaboreaza conceptul de presiune a mediului, care exprima forta unui obiect din mediul extern de a influenta comportamentul unei persoane (pozitiv sau negativ). Impactul presiunii mediului este resimtit inainte de producerea unui raspuns comportamental, daca persoana anticipeaza directia acesteia. Presiunile externe au o putere de a atrage sau de a respinge persoana spre ceva, afectandu-i starea sa subiectiva. Daca prin puterea presiunii persoana se asteapta la un efect negativ atunci ea va tinde sa previna producerea efectului prin evitare sau aparare. Daca se asteapta ca efectul sa fie bun, atunci persoana se va apropia de "obiectul" extern si va incerca sa obtina maximum de avantaje de la el.

Presiunile mediului cuprind aspecte fizice si psihice; ele pot avea efecte pozitive/negative asupra subiectului dupa cum faciliteaza satisfacerea sau frustrarea unei nevoi a persoanei (de succes, afiliatie, autonomie, dominare, agresiune, ordine etc.).

Dupa Murray, presiunile pozitive sunt dorite, cautate, placute, benefice (de exemplu: lauda, incurajarea, prietenia, etc.), iar cele negative sunt nedorite, daunatoare (amenintarea, pedeapsa, blamarea, insulta). Autorul citat considera ca notarea aspectelor mediului cu putere de atractie sau respingere fata/asupra persoanei, face posibila o mai buna intelegere a acesteia si prevederea reactiilor sale comportamentale in situatii date.

Adesea, presiunile mediului interactioneaza cu nevoile persoanei, constituind structura dinamica a interactiunii dintre natura influentei externe si conditiile interne ale persoanei. De aceea, Murray considera o grava omisiune sa lasi pe dinafara natura mediului si sa reprezinti personalitatea doar ca un sistem de trasaturi fara sa stim la ce circumstante a fost expus un individ.

Un alt psiholog, R. Moos, (1974) a clasificat mediul uman in sase categorii generale:

1) dimensiuni ecologice;

2) dimensiuni de structura organizationala;

3) cadre comportamentale;

4) caracteristici personale si comportamentale ale locuitorilor unui mediu dat;

5) caracteristici psihologice si climat organizational;

6) aspecte functionale si de intarire a mediului.

Dupa Moos, intre caracteristicile dimensiunilor de mediu (zona geografica, clima, arhitectura, temperatura, mass-media, marimea organizatiei, densitatea populatiei, gradul de ierarhizare si centralizare social - umana, dimensiunea institutiilor scolare, statusul urban sau rural, statusuri si roluri socioprofesionale, climatele organizatiilor sociale, natura intaririlor sociale etc.) si trasaturile de personalitate (harnicie, curaj, darzenie, fermitate, lene, agresivitate, responsabilitate, supunere, atentie etc.), respectiv atitudinile si comportamentele persoanei (interactiune sociala, implicare, coeziune, intr-ajutorare, cooperare, competitie, performante scolare, afiliere, comunicare, insingurare, compatibilitati interpersonale etc.) exista legaturi specifice. Altfel spus, caracteristicile fizice si psihice ale mediului influenteaza, adesea, comportamentul uman.

Perceperea si evaluarea dimensiunilor mediului social - organizational ar permite cunoasterea si intelegerea gradului de implicare a indivizilor in activitate, nivelul pana la care ei tind sa se suporte si sa se ajute unii pe altii, ocaziile de dezvoltare personala (stima de sine, autonomie, orientare valorica, creativitate etc.) a comportamentelor, atitudinilor, de mentinere si/sau schimbare a mentalitatilor individuale, sociale, de ordine, inovare in structura mediilor educationale.

Din aceasta succinta prezentare a taxonomiei lui Moos, asupra mediilor (umane) se desprinde ideea ca ele produc efecte complexe asupra atitudinilor si comportamentelor persoanei facilitandu-le, dezvoltandu-le, generandu-le sau obstructionandu-le, anulandu-le in functie de specificitatea contextului, a situatiei sociale.