Constituirea pedagogiei ca stiinta

Constituirea pedagogiei ca stiinta

Din punct de vedere etimologic termenul "pedagogie" provine din cuvintele grecesti pais, paidos - copil si agoge - actiunea de a conduce. Sensul primar al combinatiei celor doua cuvinte a fost "paidagogus", termen prin care era desemnata persoana care conducea persoana la scoala.

Ulterior, odata cu evolutia societatii umane si dezvoltarea educatiei, termenul "pedagogie" a fost preluat pentru a desemna ansamblul preocuparilor cu privire la problematica fenomenului educational.

In constituirea sa ca stiinta pedagogia a parcurs doua etape principale:

etapa reflectarii in constiinta comuna a oamenilor (la acest nivel consideram ca pedagogia se rezuma la o insumare de constatari empirice, ocazionale, privind  modul de realizare al instructiei si educatiei);

etapa analizei stiintifice a fenomenului educational si a constatarilor empirice acumulate (incepand cu secolul XVII se constata existenta unor preocupari sistematice referitoare la organizarea si realizarea practica a educatiei, preocupari obiectivate in aparitia unor teorii pedagogice din ce in ce mai consistente);

Mentionam in acest context faptul ca in tara noastra termenul "pedagogie" s-a impus efectiv incepand cu secolul XVIII cand Iosif Moesiodax scrie cartea "Tratat despre educatia copiilor sau Pedagogia" unde afirma ca " . pedagogia este o metoda care indrumeaza moravurile copiilor spre virtuti si care le pregateste sufletul spre dragostea fata de insusirea invataturilor", mentionand in acelasi timp faptul ca aceasta este " . una dintre cele mai grele indeletniciri de care viata omeneasca are nevoie", pedagogia ocupand " . locul cel dintai si avand scopul sa aduca o lumina dascalului ca sa inteleaga mai bine ce are de facut" (dupa, Joita, E., 1999).

Pedagogia, din aceasta perspectiva poate fi definita ca fiind stiinta care studiaza fenomenul educational sub toate aspectele realizarii sale si al implicatiilor pe care educatia le are asupra dezvoltarii fiintei umane in plan cognitiv, afectiv-motivational si comportamental.

In calitatea sa de stiinta a educatiei pedagogia studiaza si analizeaza organizarea si structura situatiilor educative in vederea identificarii posibilitatilor concrete  de valorificare la maximum a potentialului acestora, de modelare in sens pozitiv si pe termen lung a subiectului uman.

Dezvoltand cele expuse anterior, pedagogia este in esenta sa stiinta care analizeaza fenomenul educational in toata complexitatea sa cu scopul optimizarii atat a structurii sale (relatia finalitati educationale - continut informational - metode si procedee practice de realizare) cat si a influentelor acestuia asupra devenirii si formarii personalitatii celui care se educa.