Finalitatile educatiei

Obiective:

sa analizati relatiile dintre finalitatile educatiei;

sa dezbateti idealul educational al societatii romanesti, integrandu-1 in contextul istoric, social, politic, economic adecvat;

sa explicati functiile obiectivelor educationale;

sa prezinte  avantajele/limitele demersului de operationalizare a obiectivelor;

sa operationalizati obiectivele educationale dupa procedurile prezentate.

Continuturi:

1. Idealul educational

2. Scopurile educationale

3. Obiectivele educationale

4. Clasificarea obiectivelor educationale

Educatia, asa dupa cum demonstreaza inclusiv etimologia acestui concept (lat. educe, educere - a duce, a conduce), nu este o activitate desfasurata in sine si pentru sine ci una care urmareste atingerea anumitor finalitati. O abordare corecta si sistemica a fenomenului educational poate fi realizata doar prin prisma intentiilor urmarite si a rezultatelor scontate.

Sensul finalist al actiunii educationale se refera la faptul ca, in fiecare moment al desfasurarii sale, educatia este orientata si dirijata in functie de finalitatile (rezultatele) pe care aceasta le urmareste. Aceste finalitati sunt determinate preponderent de contextul social-istoric in care se desfasoara actiunea educationala si mai putin de dorintele proprii ale elevului sau ale celui care organizeaza, declanseaza si conduce actiunea educativa.

Din aceasta perspectiva educatia reprezinta un sistem de actiuni informativ-formative, desfasurate in mod constient si sistematic asupra subiectului uman in vederea transformarii acestuia in conformitate cu finalitatile educationale urmarite. Aceste finalitati exprima orientarile asumate la nivel de politica educationala in vederea dezvoltarii personalitatii umane in conformitate cu anumite valori.

Finalitatile educatiei, in functie de snivelul lor de generalitate si de intervalul de timp rezervat atingerii acestora, se structureaza pe trei niveluri ierarhic organizate:

ideal educational;

scopuri educationale;

obiective educationale;

1. Idealul educational

Idealul educational are valoare orientativa si prezinta generalitate descriptiva pentru tot ceea ce se intreprinde in directia formarii si educarii omului. Idealul educational este deasemenea cel care impune o anumita atitudine fata de fiinta umana in general, fata de copilul ce este educat in special. Aceasta atitudine este in fapt aceea care jaloneaza organizarea si desfasurarea actiunii educationale cu toate comportamentele ei (scopuri, obiective, mijloace, forme de realizare s.a.) si care, in ultima instanta, conditioneaza masura atingerii efective a idealului educational.

2. Scopurile educationale

Scopurile educationale reprezinta finalitati educationale cu nivel mediu de generalitate care se realizeaza in intervale medii de timp. Scopurile educationale sunt anticipari mentale ale diverselor actiuni de formare a personalitatii umane si se refera la rezultatele ce urmeaza sa se obtina in cadrul unui sir de actiuni educationale. Specificul scopurilor educationale consta in faptul ca acestea practic detaliaza idealul educational la nivelul diverselor situatii instructiv-educative. Astfel daca idealul educational este unul singur, scopurile educationale vizeaza finalitati educationale particulare, specifice spre exemplu diverselor laturi ale educatiei, diferitelor nivele si profile de invatamant si diferitelor tipuri de scoli (Ionescu, M., 2001).

3.Obiectivele educationale

Obiectivele educationale sunt cele care se operationalizeaza la nivelul procesului instructiv educativ si este coordonat de cadrul didactic

Modificarile pot surveni, asa dupa cum precizam anterior la nivelul proceselor si insusirilor psihice, calitati intelectuale, aptitudini, motivatii s.a. Asigurarea functionalitatilor specifice obiectivelor educationale necesita operationalizarea acestora. A operationaliza un obiectiv inseamna a-l transpune in termeni de comportament concret, direct observabil si masurabil. Operationalizarea unui obiectiv educational presupune realizarea unei suite de precizari: precizarea performantei, precizarea autorului performantei, precizarea conditiilor concrete in care va avea loc realizarea performantei respective si stabilirea unui nivel minimal acceptat de reusita.

Asa dupa cum idealului educational ii corespund mai multe scopuri educationale, unui scop ii corespunde un sir de obiective educationale. Idealul si scopurile educationale fiind mai generale si mai indepartate ca timp de realizare, este necesara detalierea acestora printr-un sir de obiective, fiecare anticipand o performanta ce va putea fi observata si evaluata la sfarsitul actiunii educationale. Facem in acest context precizarea ca, in general, eficienta actiunii educationale poate fi apreciata parcurgand traseul de la obiective la idealul educational: atingerea obiectivelor ne ajuta sa ne pronuntam asupra realizarii scopului, iar scopul ne ofera o imagine despre incadrarea actiunii educationale in ideal. Intre ideal, scopuri si obiective educative exista o stransa interdependenta. Idealul educatiei determina scopurile si obiectivele educative, iar acestea, la randul lor, concretizeaza pe diverse planuri cerintele generale ale idealului. Daca obiectivele si scopurile educationale nu sunt atinse atunci idealul educational devine imposibil de realizat.

Idealul, scopurile si obiectivele educationale se constituie intr-un sistem, calauzind intreaga organizare si desfasurare a actiunii educationale. In functie de idealul educational, de scopurile si obiectivele preconizate si in vederea realizarii acestora, se organizeaza intregul sistem de invatamant, se structureaza continutul invatamantului, se alege si se utilizeaza tehnologia si metodologia educationala considerata a fi cea mai eficienta. Odata precizate, scopul si obiectivele educationale aferente constituie un important criteriu de evaluare al eficientei activitatilor educationale realizate efectiv.

4. Clasificarea obiectivelor educationale

In mod obisnuit, cu obiectivele educationale se opereaza la trei niveluri:

Obiective generate, cu ajutorul carora se precizeaza fmalitatile sistemului si ale diferitelor sale subsisteme , domeniile si tipurile de schimbari preconizate pentru intreaga durata a studiilor, cu participarea tuturor cadrelor didactice (Jinga, Istrate, 1998).

Obiective intermediare/specifice, sunt cele care constituie o punte intre obiectivele generale si cele concrete (operationale). Ele se diferentiaza dupa nivelurile si tipurile de invatamant.

Daca la nivelul sistemului de invatamant se urmareste realizarea unor obiective generale, la nivelul ciclului si al tipului de scoala se are in vedere realizarea obiectivelor intermediare. Ele sunt precizate in programele scolare. Curriculum-ul National a adus nou in programele scolare sintagmele "obiectivele cadru" si -"obiectivele de referinta."

Obiective cadru obiective cu un grad mai mare de generalitate si complexitate, centrate pe formarea unor capacitati si atitudini specifice unei discipline de invatamant intr-un ciclu scolar; Obiective de referinta - obiective ale activitatii de predare-invatare ce trebuie atinse la sfarsitul fiecarui an de studiu urmaresc progresul in formarea de competente si insusirea cunostintelor de la un an de studiu la altul (Stanciu, 1999).

Fiecarui obiectiv cadru ii corespund mai multe obiective de referinta, iar ultimele se vor realiza prin intermediul obiectivelor operationale.

. Obiective concrete/operationale, au caracter concret si sunt realizate in diferite situatii de invatare. Sarcina operationalizarii obiectivelor revine fiecarui cadru didactic.

Ele exprima comportamente observabile si masurabile care trebuie sa fie atinse de catre cei care se educa, la sfarsitul unei activitati instructiv-educative, sau a unei secvente de activitate.

Clasificarea   obiectivelor didactice (Taxonomia obiectivelor didactice)

Termenul taxonomie provine din limba greaca (taxis - ordine; nomos - reguli, lege) si reprezinta teoria care vizeaza regulile, criteriile clasificarilor (lonescu, Radu. 2001).Un prim criteriu de clasificare ar fi acela al  domeniul activiattii psihice implicate in invatare in functie de care avem obiective:

. Cognitive - care vizeaza asimilarea de cunostinte si formarea unor deprinderi si capacitati intelectuale, (Cretu, 1999,)

. Afective - care are in vedere formarea convingerilor, sentimentelor si atitudinilor (Cretu, 1999, );

. Psihomotorii - sunt cele care au in vedere psihomotricitatea, motricitatea si conduitele motrice (Cretu, 1999, );

. Morale si/sau psihosociale - care vizeaza comportamentul social (Jinga, Istrate, 1998).

Au fost elaborate mai multe taxonomii. pentru fiecare din cele trei domenii (cognitiv, afectiv. psihomotor). Dintre acestea amintim:

Tabelul nr 1: Modelul taxonomic al obiectivelor educationale (dupa Cretu, 1999, ).

Pentru domeniul cognitiv, criteriul principal de organizare Tl constituie ordonarea obiectivelor de la simplu la complex astfel (Cretu, 1999): Achiztia cunostintelor -comprehensiunea- aplicarea- analiza -sinteza ;

Domeniul afectiv, adopta drept criteriu de clasificare interiorizarea unei norme sau valori(Cretu, 1999):receptarea-reactia-valorizarea - organizarea - caracterizarea; Domeniul psihomotor utilizeaza ca principiu ierarhic de ordonare gradul de stapanire al unei deprinderi pentru a indeplini o activitate motoriei (Cretu, 1999):

.Perceperea - dispoztia -reactia dirijata automatismul-reactia complxa - implica deprinderile eficiente, in contexte diferite.

Clasificarea obiectivelor se face luand drept citeriu si tipul de activitate (predominant intelectuala sau actionala), dupa care distingem (Jinga, Istrate, 1998, lonescu,Radu, 2001):

Obiective informative - vizeaza cunoasterea, achizitionarea de cunostinte dintr-un anumit domeniu;

Obiective formative - vizeaza formarea unor deprinderi si capacitati, posibilitatea de a opera cu sistemul de informatii, cunostinte si valori asimilate in procesul de instruire

Daca se ia drept criteriu de clasificare importanta acordata unui obiectiv in cadrul unui subsistem de instruire, unei discipline de invatamant sau unei activitati didactice concrete, distingem (Jinga, Istrate, 1998):

. Obiective principale (fundamentale, dominante);

Obiective secundare (auxiliare).

Putem afirma ca formularea obiectivelor reprezinta o activitate complexa, care trebuie sa tina seama de nivelurile de anliza in interpretarea obiectivelor (Cerghit, Vlasceanu, citati de Stanciu, 1999):

Figura nr. 2: Nivelurile dc analiza in interpretarea obiectivelor (dupa Cerghit, Vlasceanu).

Operationalizarea obiectivelor educationale

Operationalizarea obiectivelor educationale rcprezinta 'o strategie de analiza a finalitatilor procesului de invatamant, realizata de cadrul didactic prin doua actiuni complementare'':

. deducerea obiectivelor concrete din obiectivele generale si intermediare, incluse in programele scolare/universitare;

. prezentarea obiectivelor concrete, ca sarcini didactice pe care trebuie sa le realizeze elevul/studentul in timpul unei activitati (Cristea, 1998). M.lonescu, (2001) considera ca operationalizarea presupune:

transpunerea unui obiectiv in termeni de actiuni, acte, operatii, direct observabile , ceea ce presupune o delimitare si secventiere analitica a obiectivelor, o concretizare a lor;

un aspect 'tehnic'. care rezida in enuntarea obiectivelor sub forma comportamentelor observabile si masurabile, cu ajutorul verbelor de actiune. Cucos (1999) considera ca operationalizarea consta in delimitarea unei secvente comporatmentale observabila care poate fi evaluata si enuntarea, intr-un mod comprehensiv, a respectivei sarcini. Esential pentru operationalizare este ca se precizeaza ceea ce va face cel care se educa, performanta/competenta de care va fi capabil acesta dupa parcurgerea unei anumite secvente a procesului de predare-invatare. Cadrele didactice trebuie sa gandeasca si sa proiecteze riguros conditiile de exersare si de manifestare a comportamentelor preconizate la elevi. Ea reprezinta astfel etapa in care se uneste intentia profesorului cu actiunea elevului .

Sarcini de lucru:

comentati evolutia idealului educational pe parcursul epocilor istorice;

grupati obiectivele operational elaborate anterior pe categoriile taxonomice ale domeniului cognitiv, afectiv, psihomotor, psihosocial,

ce credeti ca este mai important sa dezvoltati elevilor: cunostinte, priceperi si obisnuinte sau atitudini si capacitati intelectuale? Argumentati!

Bibliografie:

Barsanescu, St.,(1975), "For a Pedagogy of Peace' in Journal of Education, nr. 2.

Birzea, Cezar 1995), Arta si stiinta educatiei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

Bontas, I.,(1998)Pedagogie,Editura All Educational, Bucuresti;

Calin, M. 1994),Teoria educatiei, Editura All, Bucuresti

Ciot G., (2002), O abordare sintetica a educatiei, Editura Universitatii din Oradea

Cozma, Teodor 1988), Scoala si educatiile paralele, Editura Universitatii ,,A1.I. Cuza', Iasi.

Cristea, Sorin, (1996), Pedagogie generala. Managementul educatiei,Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,

Cretu, D. 1999), Psihopedagogie,Elemente de formarea profesorilor Editura Imago, Sibiu;

Comanescu I., (1998), Prelegeri de pedagogie, Editura Impremeriei de Vest, Oradea

Cucos, Constantin, (1996), Pedagogie, Polirom, Iasi.

Dave, R.H. 1973), Education permanente et programmes scolaires, UNESCO, Hamburg.

Hanga, Claudia, (2003),Educabilitatea. Factorii devenirii fiintei umane, in V.Marcu, L. Filimon coord.) Psihopedagogie pentru formarea profesorilor,Editura Universitatii din Oradea

De Landsheere,V., De Landsheere, G.,(1979),Definirea obiectivelor educatiei,Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti;

D'Hainaut, G. (coord.) 1979), Programe de invatamant si educatie permanenta, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

Dragu A.,(1996), Structura personalitatii profesorului, Bucuresti, Ed. Didactica si Pedagogica;

Haavelsrud, M. 1983), ,,Editorial Article:An Introduction to the Debate on Peace Education' in International Review of Education, vol. 29, nr. 3

Iacob, Luminita, (1998),Repere psihogenetice. Caracterizarea varstelor scolare, in A.Cosmovici si L.Iacob(coord.), Psihologie scolara, Editura Polirom, Iasi ,

Ionescu, I. (1997), Sociologia scolii, Editura Polirom, Iasi

lonescu, M., Radu, I. (coord.), 1995, Didactica moderna,  Editura Dacia, Cluj;

Jinga, I.,Istrate, E., (1998), Manual de pedagogie, Editura All Educational, Bucuresti;

Joita, E. 1999), Pedagogia. Stiinta integrativa a educatiei, Editura Polirom, Iasi

La Belle, Th.J. 1982), ,,Formal, Nonformal and Informal Education. A Holistic Perspectiv on Lifelong Learning', in Revue Internationale de Pedagogie, vol. 28, nr. 2.

Lascus, V. (1974), Colaborarea scolii cu familia si educatia in familie, Casa Corpului didactic, Cluj-Napoca;

Lengrand, Paul 1982), ..Structures de Tapprentissage dans les pays de 1'Europe

Occidentale' in Revue Internationale de Pedagogie, vol. 28, nr.

Maunourey, J.J. 1972), Economic du Savoir, Armand Colin, Paris.

Mitrofan, N., (1982), Aptitudinea pedagogica, Editura Academiei Bucuresti;

Neculau, Adrian 1985), A ft elev, Albatros, Bucuresti.

Nicola, I. (1978), Dirigintele si sintalitatea colectivului de elevi, E.D.P., Bucuresti

Nicola, I. (1992-1994), Pedagogie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti;

Paun, Emil 1974), Educatia si rolul ei in dezvoltarea social economica, Editura Didactica si Pedagogicas, Bucuresti ;

Paun, E. (1999), Scoala. O abordare sociopedagogica, Editura Polirom, Iasi;

Rassekh, Sh., Vaideanu, G. 1987). Les Contenus de ('education d'ici Van 2000. Sntliese mondiale, UNESCO, Paris;

Reboul, Olivier 1989), La Philosophic de ['education, PUF, Paris;

Salade, D., Dascalescu, R. (2000), Invatamantul pe drumul spre mai bine, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca;

Salade, D., (1998), Dimensiuni ale educatiei, E. D. P. Bucuresti,

Schaub, H., Zenke, K.G.,(2001), Dictionar de pedagogie, Editura Polirom, Iasi;

Shane, H., Tabler, B. 1980), ,,Sciences sociales: tendances actuelles et projections', in Perspectives, nr. 4;

Stan, C. 2001),Educatia. Sistemul stiintelor despre educatie,in Pedagogie coord.M.Ionescu, V.Chis ,Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj Napoca;

Stephen, M. 1983), "Development and Human Rights Education' in International Review of Education, XXIX.;

Thomas, Jean, (1997), Marile probleme ale eductiei in lume, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti;

Toffler, A. 1983), Al treilea val, Editura politica, Bucuresti.

Vaideanu, George 1986), Educatia la frontiera dintre milenii, Editura politica, Bucuresti.

Vaideanu, George (coord.) 1986), Pedagogie - ghid pentru profesori, Editura Universitatii

,,A1.I. Cuza', Iasi.

Zdrehus, Cristina, (2003), Orientarea scolara si profesionala. Consilierea psihopedagogica in scoala, in V.Marcu, L.Filimon (coord.) Psihopedagogie pentru formarea profesorilor, Editura Universitatii din Oradea,