Modalitati de stimulare si formare a capacitatii creatoare a elevilor in cadrul disciplinelor optionale cu referire la aria curriculara matematic si stiinte

Motto:

Sa nu-i educam pe copii pentru lumea de azi.

Aceasta lume nu va mai exista cand ei vor fi mari.

Si nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea lor.

Atunci sa-i invatam sa se adapteze."

(Maria Montessori)

MODALITATI DE STIMULARE SI FORMARE A CAPACITATII CREATOARE A ELEVILOR IN CADRUL DISCIPLINELOR OPTIONALE CU REFERIRE LA ARIA CURRICULARA MATEMATIC SI STIINTE

"Exista, adesea, in prima copilarie, o prospetime a imaginatiei, o curiozitate neobosita, un fel de geniu poetic, pe care savantii sau artistii ajunsi la maturitate nu le pot gasi decat cu mare greutate" - remarca Gaston Berger.

CE STIM DESPRE CREATIVITATE

De inteligenta, ingeniozitatea, originalitatea si creativitatea fiecarui membru al societatii depinde progresul si dezvoltarea societatii. Nivelul si ritmul dezvoltarii stiintei si tehnicii, al culturii, viata in orice domeniu de manifestare umana, solicita in tot mai mare masura gandirea creatoare, obliga la un efort de sinteza si creatie.

Termenul de creativitate isi are originea in latinescul "creare" care inseamna "a zamisli, a fauri, a naste, a crea".

Atributul de creativ semnifica nota de originalitate in activitate si in produsele acesteia.

Nici pana astazi creativitatea nu s-a debarasat de sinonime si cu toate ca pana acum doua decenii avea peste 100 de definitii, acest fapt datorandu-se complexitatii psihologice deosebite a fenomenului, tot nu este bine definita. "Dictionarul limbii romane contemporane" defineste termenul de creativitate drept "capacitate specifica omului de a crea, de produce bunuri materiale si valori spirituale."

Incercarile de definire a creativitatii s-au ciocnit de dificultatile generate de complexitatea psihica a acestui fenomen, rezultand abordari unilaterale, incomplete. In mintea unui om obisnuit creativitatea este legata de creatii artistice, de inventii tehnologice sau descoperiri stiintifice, de comunicare interumana, de educatie, de comportamentele personale si de miscarile sociale. Ea semnifica: adaptare, imaginatie, constructie, originalitate, evolutie, libertate interioara, distantare fata de lucrurile deja existente.

A fi creativ inseamna a vedea acelasi lucru ca toata lumea, dar a te gandi la ceva diferit. Sensurile creativitatii sunt: productivitate, utilitate, eficienta, valoare, ingeniozitate, noutate, originalitate.

Teresa Amabile considera ca a fi creativ inseamna sa elaborezi un lucru ( unealta, idee, proces, lucrare de arta) care, sa fie in acelasi timp absolut inovator si valabil. Solutiile creative, in general sunt  elegante si de o simplitate uimitoare. "Cum se poate pune mana stanga in buzunarul drept de la pantaloni si mana dreapta in buzunarul stang, in acelasi timp?" Raspuns: "Imbracand pantalonii invers."

IMAGINATIE SI CREATIVITATE IN INVATAMANTUL PRIMAR

Este mai bine sa fii pregatit pentru o ocazie pe care nu o vei avea

decat sa ai vreo ocazie si sa nu fii pregatit."

Whitney Young Jr.

"Exista, adesea, in prima copilarie, o prospetime a imaginatiei, o curiozitate neobosita, un fel de geniu poetic, pe care savantii sau artistii ajunsi la maturitate nu le pot gasi decat cu mare greutate" - remarca Gaston Berger.

Creativitatea este proprie tuturor copiilor in limitele dezvoltarii normale. Fiecare copil dispune de un potential creativ, respectiv de anumite trasaturi sau insusiri favorizante actului creator. Identificarea elementelor potentialului creativ presupune multa atentie si preocupare din partea invatatorului.

Proiectarea lectiei trebuie sa inglobeze un efort de inovatie si creativitate pedagogica. Creativitatea solicita cunostinte din cadrul mai multor arii curriculare, cum ar fi: Limba si comunicare, Matematica si stiinte, Arte etc.

Orice invatator descopera zi de zi, ora de ora noi si noi forme de stimulare a elevilor pe taramul creativitatii. Un loc important il are creatia invatatorului in lectie: un joc nou, un rebus, o ghicitoare pe care n-o gasesti in nici o culegere, o poezie, o compunere pot avea rol stimulativ pentru elevi.

Creativitatea inseamna neamestecul cu rutina, adaptabilitate din mers. Elevii nostri trebuie educati in sensul acceptarii ideilor neobisnuite.

Schita de portret a individului in viitorul apropiat va contine, ca pe o calitate esentiala, CREATIVITATEA.

A trai in epoca actuala, dominata de schimbari radicale pe toate planurile, presupune un inalt grad de adaptare si de curaj care este legat in mare masura de creativitate.

Prin originea ei, natura umana este creatoare. Omul se justifica pe sine in fata Creatorului nu numai prin ispasire, ci si prin creatie. (N. Berdiaev)

Fiecare popor are nevoie de potential creativ pentru gasirea de solutii in procesul de adaptare la noile conditii de mediu (poluarea, reciclarea deseurilor, surse noi de energie, adoptarea unor modele noi de organizare sociala si politica, etc.)

"Poporul roman are un potential creativ foarte ridicat, dar exista multe blocaje in calea valorificarii acestuia, datorate, in principal, sistemului de educatie si instruire si climatului psihosocial." (M. Roco, 1985)

Incercarile de definire a creativitatii s-au ciocnit de dificultatile generate de complexitatea psihica a acestui fenomen, rezultand abordari unilaterale, incomplete. In mintea unui om obisnuit creativitatea este legata de creatii artistice, de inventii tehnologice sau descoperiri stiintifice, de comunicare interumana, de educatie, de comportamentele personale si de miscarile sociale. Ea semnifica: adaptare, imaginatie, constructie, originalitate, evolutie, libertate interioara, distantare fata de lucrurile deja existente, asa cum spunea si A. de Saint-Exupery: 'Nu pui temelia libertatii cand impusti pe cei ce gandesc altfel decat tine.'

ATITUDINEA CREATOARE A INVATATORULUI

O alta conditie a implinirii demersului creativ o constituie atitudinea creatoare a invatatorului care se transmite implicit elevilor. Un invatator care nu incepe niciodata la fel programul zilei, care aduce in fiecare zi o noutate, un element -surpriza va imprima, fara voia sa, aceleasi inclinatii elevilor.

Cadrul didactic cu adevarat valoros este acela care inspira elevul; il pune pe ganduri; il determina sa emita judecati de valoare prin propriul sau efort, sa realizeze creatii de un nivel la care nu credea ca poate ajunge vreodata.

Putem fi creativi in proiectare, in adaptarea unor metode clasice la cerintele moderne, in crearea orarului, in gasirea si aplicarea de forme si tehnici de evaluare, proiectarea si desfasurarea activitatilor extracurriculare, in construirea relatiei invatator-elev, in activitatile cu parintii, etc. Atitudinea creatoare a invatatorului este garantia constanta a sporirii creativitatii elevilor.

MODALITATI DE STIMULARE A

CREATIVITATII DE ZI CU ZI

Provocarea activitatilor creative este bine sa fie  o practica curenta, la orice obiect, in orice situatie, chiar si in pauze si in timpul liber.

Stiu ca, pentru a putea crea ceva nou, trebuie sa ai o baza de date solida despre un domeniu; amploarea si calitatea cunostintelor permit corelatii din cele mai neobisnuite si fructuoase.

Activitatile sau secventele didactice cu caracter inter/transdisciplinar constituie un teren favorabil cultivarii creativitatii, atat a elevilor cat si a invatatorului.

Ideile noi pot fi sugerate de invatator sau de colegi; se pot concepe lanturi creative de idei, solutii etc.

Elevul trebuie sa aiba libertate de gandire, de alegere, de actiune; (materialele de lucru, subiectele, tehnicile). Putem avea elevi creativi daca ii "crestem" in clase cu cat mai putine constrangeri.

. Ideile creative nu trebuie "amenintate" cu evaluarea imediata.

. Copilul trebuie sa aiba timpul necesar pentru a crea ceva nou; (daca nu a reusit din prima incercare, el trebuie incurajat, ajutat sa reia demersul).

. Cu cat sunt mai putine reguli, cu atat gandirea creatoare "se misca mai in voie".

. Cu cat sunt mai putine reguli, cu atat gandirea creatoare "se misca mai in voie".

. Continuturile din manuale, auxiliare si alte surse sa fie supuse unui proces de adaptare si combinare.

. Crearea de interferente intre "planificat" si "neplanificat".

. Indiferent de varsta elevilor, sa lasam loc pentru "elementul- surpriza";

. "Nici o zi fara provocare!"

DISCIPLINELE OPTIONALE

Disciplinele optionale sunt adevarate oaze in care ne regasim, atat noi invatatorii, cat si elevii. Valorificand cele mai de pret insusiri ale copilariei - inventivitatea, fantezia, imaginatia, elanul spre aventura si cunoastere, regasite in activitatile realizate in cadrul disciplinelor optionale - vom stimula si vom forma inteligente indraznete. Relatia invatator-elev trebuie sa fie mutuala, deschisa unui dialog permanent, sa faciliteze instalarea unui climat psihic caracterizat prin tonalitate afectiva pozitiva, stimulator exprimarii creatoare a elevilor

Optionalul poate fi:

toptional la nivelul disciplinei care cuprinde

-activitati, module, teme care nu fac parte din programele scolare propuse de autoritatea centrala;

-disciplina care nu este prevazuta pentru o anumita clasa sau ciclu curricular;

toptional la nivelul ariei curriculare care cuprinde

-o tema interdisciplinara care explica cel putin doua discipline dintr-o arie;

-obiectivele de referinta ale noii teme vor respecta obiectivele cadru ale fiecarei discipline componente;

toptional la nivelul mai multor arii curriculare, cuprinde

-o tema proiectata pornind de la un obiectiv transdisciplinar sau interdisciplinar;

-continuturile optionale rezulta din intersectarea unor segmente de discipline care apartin ariilor curriculare diferite.

-Aplicarea planurilor-cadru pentru toate nivelurile de scolarizare permite decongestionarea si flexibilizarea programului scolar prin:

-cresterea progresiva in functie de varsta a predarii disciplinelor si activitatilor cuprinse in curriculum la decizia scolii, care permite elevilor sa-si dezvolte abilitati si deprinderi pe acele arii curriculare care reprezinta interesul sau major;

-renuntarea la caracterul excesiv teoretizant al programelor si manualelor simultan cu cresterea caracterului aplicativ al cunostintelor si activitatilor;

-atingerea obiectivelor in si prin activitatile desfasurate in clasa;

-stimularea motivatiei elevilor pentru invatare;

-cresterea responsabilitatii elevilor si a scolii pentru calitatea si finalitatile procesului de educatie in scoala.

-Diferentierea curriculara vizeaza adaptarea procesului de predare-invatare la   "posibilitatile aptitudinale, la nivelul intereselor cognitive, la ritmul si stilul de invatare al elevului". Aceasta strategie diferentiata reda trecerea de la "o scoala pentru toti" la "o scoala pentru fiecare", trecere care poate fi realizata tocmai prin posibilitatile oferite de proiectarea si aplicarea onesta a curriculum-ului la decizia scolii si in conditiile in care au loc intr-adevar trecerea de la centrarea pe continuturi la centrarea pe nevoile si interesele elevului.

-Programa de optional poate avea o structura diferita in functie de ciclurile curriculare, finalitatile invatamantului, particularitatile unitatii scolare. Pentru elaborarea programelor de optional cea mai simpla si eficienta este cea propusa de Ligia Sarivan in lucrarea "Repere pentru proiectarea optionalelor" si in documentele difuzate de atelierele de formare organizate de Minister si de Consiliul National pentru Curriculum.

.-Educatia nu exclude existenta unor procese in care se pot aplica anumite principii generale acumulandu-se experienta si furnizandu-se astfel modele care au functionat in alte cazuri similare.

-"In educatie, a face inseamna nu atat a sti sa faci, cat mai ales a cauta sa faci, iar a continua nu include a reface pentru a aspira la un nou si ulterior a face." Toate acestea explica ratiunea de a fi a curriculum-ului in educatie, care in teorie isi cauta mai ales forma, iar in practica isi cauta in mod special continutul.

Optionalul deschide noi perspective creativitatii la nivelul practicii scolare invatatorilor, profesorilor devenind astfel "un conceptor al curriculum-ului", el orientandu-si proiectarea pornind de la obiective clar definite pe care le va urmari pe toata durata desfasurarii optionalului, sprijinindu-se pe vehicularea unor continuturi accsesibile elevului, continuturi construite de catre elev prin aplicarea unor strategii didactice centrate pe nevoile, interesele, deprinderile si abilitatile existente/asteptate.

In scoala noastra s-au ales doua optionale si anume: clasele I si a III-a au optat pentru Aria curriculara Matematica si Stiinte cu optionalul "Secretele matematicii",la clasa I si "Matematica distractiva" la clasa aIII-a, iar clasele aII-a si a IV-a "Literatura pentru copii" Argumentele care au stat la baza acestor alegeri au fost temeinice si au avut ca suport faptul ca la clasa a II-a se pun bazele citirii cu toate calitatile ei si se dezvolta dragostea pentru lectura, iar la clasa a IV-a se pregatesc pentru o treapta superioara. La clasa I copilul trebuie sa lucreze cu materiale concrete, sa se joace, sa descopere, sa alcatuiasca probleme-in joaca, sa gaseasca solutii de rezolvare a unor exercitii, sa observe ca matematica are legatura cu viata reala , iar la clasa a III-a se impune nevoia de joc, de probleme distractive care sa creeze buna dispozitie, dorinta de a gasi solutii cat mai multe si cat mai ingenioase