Modele teoretice si strategii de consiliere

Modele teoretice si strategii de consiliere

Motto :

Daca vreau sa reusesc in a aduce pe cineva la un anumit punct, in primul rand trebuie sa vad cum pot sa ajung in lumea lui si sa incep de acolo »

SOREN KIERKEGAARD

In functie de « fereastra » prin care privim spre lumea lui sau modelul explicativ utilizat in descrierea personalitatii clientului vom alege una sau alta dintre strategiile de consiliere.

Modelul psihodinamic

Isi are originea in psihanaliza lui S. Freud si pune accent pe procesele din zona inconstientului, subliniind natura conflictuala pe care acestea o pot determina in manifestarile comportamentale ca expresie a luptei dintre motivele inconstiente si cele ale constientului. Dupa S. Freud in structura personalitatii se regasesc trei instante ale activitatii psihice : Id (Sinele), Ego (Eul) si Superego (Supraeul). Id-ul este sursa pornirilor instinctuale, acele impulsuri spre cautarea placerii (sexuale) si spre ostilitate. Ego-ul reprezinta nivelul constientului, cel care percepe evenimentele interne si externe si le integreaza in diferite continuturi psihice, dand comenzi de executare a actiunilor in plan comportamental. Acesta vine in conflict cu impulsurile Id-ului, incercand sa le moduleze conform realitatii, contextului social. In aceasta functie de mediere intre instinctual si cerintele reale intervine Superego-ul, sediul valorilor sociale si morale. In aceasta instanta se afla cristalizate valorile si principiile morale care impun cenzura unor manifestari instinctuale din comportament. Fiecare om normal, sanatos, reuseste, in virtutea unei educatii si unor modele culturale insusite, sa-si domine impulsurile instinctuale, desi acest efort presupune un anumit consum psihonervos. Pulsiunile instinctuale reprimate in diverse situatii pot da stari de neliniste, de anxietate. Constientul poate atenua aceste stari printr-o analiza rationala a situatiei respective. Cu toate acestea, impulsurile reprimate, refuzate a se manifesta, pulseaza in continuare in zonele abisale ale inconstientului, putand erupecu o deosebita forta in momentele de stres puternic, imbolnavire sau slabire a rezistentei sistemului psihic. In aceste situatii se pot instala manifestari comportamentale de tip nevrotic.

Dupa o sinteza realizata de Krasu (1980) (cf8, p. 27 - 28), abordarea psihanalitica are la baza urmatoarele idei:

Omul poseda o serie de impulsuri si tendinte instinctive ;

Refularea are la baza indeosebi tendintele sexuale iar tulburarile psihice au

la origine o dezvoltare psihosexuala defectuoasa ;

Dezvoltarea psihosexuala defectuoasa isi are originile in conflictele si

traumele psihice din copilaria timpurie, indeosebi complexul lui Oedip(dorinta sexuala fata de parintele de sex opus) ;

Complexul Oedip are un caracter universal si persistent, ramanand activ si

neconstientizat

Omul se confrunta cu conflictul dintre pulsiunile inconstientului (Id) si

mecanismele de aparare ale Ego-ului care incearca o mediere cu realitatea, in acord cu principiile si valorile morale ale societatii (Superego) ;

Fenomenele psihice si comportamentele sunt determinate de evenimentele

anterioare care, daca nu sunt constientizate, determina subiectul sa repete mereu acelasi tipuri de comportament.

Vorbind despre comportament, S. Freud remarca polaritatea actelor sale, resimtita si in actiunile fata de propriul eu. Astfel, pe de o parte omul se iubeste pe sine, se apara, se protejeaza, iar pe de alta parte manifesta o tendinta autodistructiva fumand, consumand alcool sau droguri.Se poate spune - conform acestei teorii - ca in fiecare din noi coexista simultan un instinct al vietii si unul al mortii.

Rolul consilierului - care a constatat din descrierile clientului aceste stari nevrotice, conflictuale - este de a-l ajuta sa descopere acele cauze care le-au determinat. Dupa cunoasterea cauzelor il va ajuta sa analizeze rational (la nivelul Ego-ului) impulsurile si ideile irationale din inconstient si sa lupte impotriva manifestarii acestora. El trebuie sa-l ajute sa inteleaga continutul pulsional din zonele profunde ale psihicului.

In acest proces se disting doua momente esentiale : Catharsisul si Insightul. Primul reprezinta o descarcare psihica de natura emotionala prin rememorarea experientei trecute. Al doilea consta in descoperirea brusca si intuitiva de catre client a surselor si motivelor ascunse care determina comportamentul si problemele sale. Analizand aceasta etapa Hutchinson sublinia necesitatea parcurgerii a patru etape succesive :

etapa pregatitoare - in care clientul traieste o senzatie de frustrare, de

anxietate si disperare, urmata de cautarea febrila a unei solutii la problema sa ;

etapa de incubatie sau renuntare, in care manifesta dorinta de a renunta si

de a fugi de problema sa, manifestand lipsa de motivatie sau de rezistenta in rezolvarea problemei sale ;

etapa de iluminare, in care problema devine clara pentru client iar solutia

se impune de la sine ;

etapa de evaluare si elaborare a solutiei, care presupune confruntarea cu criterii exterioare, furnizate de realitate.

Adeptii acestui model considera ca pot fi abordate in acest mod probleme precum : stari de anxietate, isterii, nevroze, fobii, perversiuni. S. Freud a elaborat metode si tehnici in acest scop, preluate si dezvoltate de urmasii sai. Acestea sunt :

a) Metoda asociatiilor libere

Clientul si-a ales un subiect pe marginea caruia are latitudinea sa faca asociatii libere, fara a i se cere sa pastreze o ordonare logica. Aceasta metoda consta in a lasa

mintea sa hoinareasca, astfel incat clientul sa spuna orice, fara jena. Produsele asociatiilor libere pot fi : amintiri, imagini, reverii, ganduri acuzatoare, sentimente, reprosuri. In acest fel se spera ca inconstientul sa dea la iveala continuturile sale reprimate, eliberand clientul de efectul lor. Consilierul poate folosi intrebari pentru a stimula asociatiile libere, spre exemplu : « La ce te duce gandul acesta ? »

b)    Analiza viselor

Visele pot reprezenta reactii ale clientului la propriile sale experiente de natura inconstienta. In spatele scenelor prezentate de vis se ascunde continutul cu adevarata semnificatie, care consta in sentimente si dorinte reprimate. Pentru a putea interpreta visele consilierul trebuie sa cunoasca bine personalitatea clientului, situatia reala si problematica sa. In interpretare el va tine seama de semnificatii dezvaluite pe parcursul prezentarii mai multor vise, in aceasta evolutie regasindu-se posibile explicatii ale problemei clientului sau.

a) Analiza actiunilor clientului

Pe parcursul sedintelor - dar si in afara acestora - clientul manifesta un comportament ale carui elemente trebuie sa fie analizate de consilier. Acestea se refera atat la semnificatia cuvintelor, cat si la limbajul nonverbal (gesturi, mimica, postura). El va observa astfel : grija excesiva pentru anumite miscari, gesturi, erorile de pronuntie, ocolirea unor cuvinte sau situatii in prezentare etc. Va urmari, de asemeni, modificari in comportament survenite pe parcursul sedintelor de consiliere : aparitia sau disparitia unor simptome, cresterea sau descresterea anxietatii etc.

d) Transferul si rezistentele

Transferul se refera la relatia client - consilier, relatie care are un caracter irational, proiectiv si ambivalent. In timp ce consilierul isi mentine neutralitatea, reactiile emotive ale clientului izvorasc din propriile sale tendinte si dorinte ascunse. Analiza acestor reactii datorate transferului conduce la descoperirea unor experiente timpurii din copilaria clientului, care au generat aceste tendinte. Rezistentele se refera la acele elemente ce apar in procesul de consiliere si determina neimpartasirea gandurilor catre consilier. Acestea se pot evidentia in comportamentul clientului prin dezacord cu interpretarile consilierului,asociatii multiple si superficiale,pauze prelungite in fluxul asociatiilor, intarzieri si absente de la sedintele de consiliere sau chiar intreruperea relatiei cu consilierul. Cauzele acestui comportament ar putea fi rezolvarea partiala a problemei sale (ceea ce-i permite o adaptare la realitate), senzatia de amenintare a lumii pe care si-a

faurit-o, teama de tendinte si dorinte inconstiente pe care nu le poate accepta la nivel constient. Consilierul trebuie sa le analizeze atunci cand apar si sa-i demonstreze clientului in ce masura acestea il pot impiedica sa afle cauza disconfortului sau a problemelor sale.

e)  Contratransferul

Si consilierul suporta o stare emotionala in consilierea de tip psihanalitic. Aceasta se poate manifesta sub forma contratransferului, ceea ce presupune ca el sa raspunda emotional la solicitarile afective ale clientului sau. Este deosebit de dificil sa-ti poti controla sentimentele fata de client, fara a deveni nereceptiv sau lipsit de intelegere umana fata de problemele clientului. A pastra masura intre identificare si detasare demonstreaza profesionalismul consilierului.

f)  Analiza Ego-ului

Inainte de a proceda la sondarea inconstientului clientului, consilierul trebuie sa

analizeze si sa cunoasca atitudinile constiente ale comportamentului acestuia, forta sa de a face fata tensiunilor ce deriva din retrairea unor intamplari, fapte cu mare incarcatura emotionala. Aceste cunostinte ii vor servi consilierului si pentru interpretarea datelor produse din asocierile libere sau din prezentarea viselor.

g) Interpretarile

Acestea consta in ordonarea de catre consilier a materialului produs prin toate tehnicile prezentate, oferindu-i clientului o explicatie prin prisma conceptelor psihanalitice. Acestea il vor ajuta sa obtina Insightul sau descoperirea brusca si intuitiva a continuturilor inconstiente ce reprezinta cauzele comportamentelor sale. Consilierul va trebui in aceasta situatie sa fie sensibil la rezistentele aparute pe parcursul consilierii si sa i le explice clientului. Eliminarea acestora il va ajuta pe client sa aduca mai usor in constient continuturile inconstientului.

h) Prelucrarea materialului produs de client

Aceasta vizeaza continuarea demersului de consiliere sub forma unor interpretari specifice ulterioare, chiar daca clientul nu este de acord sau nu asimileaza emotional interpretarile initiale oferite de consilier.

Relativ la modul in care se incheie acest proces, S.Freud atrage atentia ca el se prelungeste un timp nedefinit (iar clientul va fi informat asupra acestui fapt de la inceput). Totusi sunt anumite semne care atesta ameliorarea sau chiar rezolvarea problemelor in cauza : disparitia amneziei infantile, patrunderea cu usurinta in interiorul proceselor inconstientului si constientizarea lor, disparitia starilor de anxietate, integrarea si adaptarea la viata sociala a clientului.