Predarea - concept

PREDAREA - CONCEPT

Prin predare se intelege transmitere de cunostinte si formare de tehnici de 'munca".

Predarea reprezinta actiunea  complexa a cadrului didactic, care presupune:

- prezentarea unui material concret si/sau verbal: date, informatii,evenimente, modele materiale, modele ideale etc.;

- organizarea si conducerea unor activitati in care sa se valorifice materialul concret si verbal oferit;

- acordarea de sprijin elevilor pentru a putea observa, analiza, compara, aplica, sintetiza, abstractiza si reflecta;

- extragerea esentialului (impreuna cu elevii) si fixarea lui in notiuni, concepte; judecati, rationamente;

- operationalizarea cunostintelor elevilor, prin conceperea si rezolvarea de exercitii si probleme, de sarcini si instruire teoretice si practice, prin organizarea activitatilor de munca independenta.

Ca forma de comunicare didactica, predarea consta intr-un sistem de operatii de selectare, ordonare si adecvare la nivelul de gandire al elevilor, a unui continut informational si de transmitere a lui, folosind anumite strategii didactice, in scopul realizarii cu eficienta maxima a obiectivelor pedagogice.

In scoala contemporana, centrata pe elev, pentru a realiza un invatamant formativ-educativ, predarea este in stransa interactiune cu invatarea si evaluarea, constituind un proces unitar. Scopul predarii este obtinerea de rezultate, de schimbari comportamentale, care se realizeaza prin invatare, rezultatele depinzand si de modul cum s-a desfasurat evaluarea.

Comunicarea didactica este baza pe care se desfasoara procesul de predare. Prin comunicarea didactica se realizeaza interactiunea profesor -elev, precum si anumite tipuri de relatii care influenteaza procesul de predare: relatii de schimb informational, de influentare reciproca, de cooperare, de preferinta sau respingere a emitatorului de mesaj didactic. In acest caz, prin diferitele tipuri de feed-back are loc reglarea si autoreglarea procesului de predare.

Predarea este o activitate de organizare si conducere a situatiilor de invatare, realizandu-se prin: precizarea obiectivelor-cadru, a obiectivelor de referinta, a continuturilor, a strategiilor si a metodelor de invatare.

Eficienta predarii creste daca elevii sunt angajati in elaborarea cunostintelor si daca metodele sunt imbunatatite, in functie de informatiile primite prin feed-back.

Modele ale predarii

Cunoscand diverse modele ale predarii educatorul poate utiliza numeroase posibilitati de optimizare a predarii si invatarii.

I.Modelul comportamental al lui E. P. REESE

Prin structura lui functionala modelul cere:

- indicarea obiectivelor predarii cu precizarea performantelor, a comportamentului final;

- precizarea nivelului operational al actiunilor, tinand seama de diferentele individuale ale elevilor in cea ce priveste asimilarea nivelului dorit al abilitatii, capacitatii de insusit;

- programarea pas cu pas a comportamentului dorit ca intariri succesive si contingente, reducerea treptata a stimulilor de control, folosirea unor intariri intermitente, identificarea constienta a obiectivelor;

II.Modelul metodic al lui Th. F. Gilbert

- are elemente comune cu cel al lui Reese;

- se distinge prin analiza sistematica a deprinderilor cognitive sau motorii si prelucrarea lor pedagogica in termeni de performanta;

- modelul consta in:

. analiza sarcinii;

. elaborarea prescriptiilor de invatare;

. elaborarea planului (profesorul stabileste strategiile particulare in raport cu programa).

- modelul se aseamana cu acela al invatamantului programat;

- pune accentul pe realizarea integrala a unui continut de invatare apreciat ca valoare de insusi subiectul invatarii; ofera o viziune integrala

asupra cunoasterii, cuprinzand si unitatea dintre cunoastere si actiune.

III.Modelul operatiilor logice (de B: D. Smith)

- in cazul acestui model, predarea se reprezinta ca un sistem de sarcini si actiuni orientate diferentiat spre elevi pentru a le favoriza invatarea;

- sistemul cuprinde:

. elemente de strategie didactica ce definesc conduita didactica generala a profesorului precum si modul propriu in care acesta rezolva problemele predarii;.

. elemente de tactica didactica traduse prin comportamentele concrete, subordonate insa cuvintelor de ordin strategic; se grupeaza in episoade, momente ale comunicarii pedagogice (ex. relatia intrebareraspuns) si operatii logice (multe din actiunile profesorului: definire, clasificare, comparare, evaluare, explicare etc.).

- predarea tine seama de trei categorii de variabile:

1) independente: definesc comportamentul profesorului indeosebi prin actele sale, prin operatiile logice.

2) dependente: apartin personalitatii elevului si realizeaza schema variatiilor independente.

3) intermediare: imbina caracteristicile celorlalte doua categorii.

IV.Modelul cognitiv categorial

- modelul functioneaza prin operatiile gandirii, acestea fiind prezentate pe baza conceptiei lui Guilford:

. proces cognitiv-memorie;

. gandirea convergenta;

. gandirea evaluativa (foloseste judecatile de valuare);

. gandirea divergenta;

. rutina nu se leaga direct de procesele gandirii, ci mai degraba de conducerea si atitudinea in clasa.

V.Modelul Taba

- porneste de la procesele logice implicate de activitatea elevilor si foloseste trei tipuri de sarcini cognitive realizabile de catre elevi, adecvate obiectivelor predarii: formarea conceptelor, generalizarea si inferarea prin interpretarea datelor, aplicarea principiilor si faptelor cunoscute pentru a explica si prezice noi fenomene.

VI.Modelul Turner:

- se bazeaza pe elementele cognitive si operatiobnale definitorii pentrru competenta profesorului;

- se distinge prin anumite idei interesante:

. predarea este o forma de comportament "problem-solving" (rezolvarea de probleme);

. insusirea capacitatilor de "problem-solving" de catre profesor presupune instruirea, antrenamentul si experienta;

. capacitatile respective se identifica ca performante ale profesorului si se convertesc in sarcini de invatare pentru elevi;

. predarea implica performante si ale elevilor.

- se remarca in acest model importanta exercitiului si antrenamentul in procesul predarii.

Exista si modele:

- bazate pe programare si simulare;

- ale programarii liniare, ramificate si al programarii criteriale;

- bazate pe algoritmi;

- interactionale, centrate pe interactiunile dintre educator si elevi.

VII.Modelul lui Flanders:

- definit prin influenta directa ori indirecta a profesorului asupra clasei.

VIII. Modelul interactional al lui A. Bellack si J. R. Davitz:

Este cunoscut pe sase categorii de semnificatii:

a. semnificatia pedagogica:

- structurarea;

- solicitarea;

- raspunsul;

- reactia.

b. semnificatia de continut

c. semnificatia de continut logic:

- procesul analitic:

. definirea;

. interpretarea.

- procesul empiric:

. enuntarea de fapt;

. explicarea.

- procesul evaluativ:

. exprimarea de opinii;

. justificarea.

d. semnificatia instructionala:

- lectia;

- materialul;

- persoana;

- procedeul;

- formularea;

- procesul logic;

- actiunea generala;

- actiunea vocala;

- actiunea fizica;

- actiunea cognitiva;

- actiunea afectiva;

- mecanismul limbii.

e. semnificatia instructiv-logica:

- procesul analitic:

. definirea;

. interpretarea.

- procesul empiric-enuntarea faptului, justificarea, aprecierea enunturilor de metacomunicare (hotarate, ingaduitoare, repetata, de clasificare, neingaduitoare, negativa etc).

f. semnificatia afectiva:

- valenta (placut-neplacut);

- forta (puternic-slab)

- activitatea (activ-pasiv).

3. Moduri de determinare a eficacitatii si eficientei predarii. Evaluarea comportamentului didactic al profesorului
Eficienta procesului de invatamant este influentata de mai multi factori-stilul de predare si atitudinea (reactia) elevilor fata de stilul folosit.
Pentru a determina eficacitatea predatului, ca forma de comunicare didactica, o putem raporta la trei modele mai importante:

- Modelul comunicarii unidirectionale;

- Modelul comunicarii bidirectionale;

- Modelul comunicarii multidirectionale (cel mai bun)-la acest stil de comunicare profesorul va ajunge treptat, in functie de maturitatea intelectuala a elevilor si de pregatirea lor pentru cercetare si dialog, creind in acelasi timp o relatie de simpatie, de respect si incredere intre el si elevi, pe de o parte, si intre elevi, pe de alta parte.

Nu este suficient sa stii ce sa comunici si nici sa cunosti bine elevii. Un profesor bun se caracterizeaza prin simpatii, capacitatea de a sesiza si intelege nevoile si problemele elevilor, de a se identifica cu ei, adaptandu-si comportarea didactica si afectiva la nevoile lor. Pentru a crea relatia de simpatie autentica intre el si elevi, profesorului ii sunt necesare unele calitati: interesul fata de copii si dorinta de a-i ajuta sa se pregateasca pentru viata, pasiunea pentru meserie, echilibru sufletesc, sinceritate, competenta profesionala si o conceptie pedagogica moderna.

Strategii si stiluri de predare

Cel putin trei elemente definesc, cu deosebire, calitatea predarii: metodele, strategiile si stilul.
Metode de predare. Una dintre caracteristicile fundamentale ale predarii in scoala este de ordin metodologic; a preda inseamna a face metodic, pe o cale stiintifica, elaborata psihopedagogic.

Diferente de ordin metodic sunt intre predare - invatare, pe de o parte, si evaluare, pe de alta parte. Cele mai comune sunt metodele predarii si invatarii. Adesea se releva ca aceleasi metode folosesc profesorului pentru a preda si a invata pe altii, pentru a-i instrui, dar si elevilor pentru a invata. Elaborarea predarii este sarcina profesorului. Elaborarea metodologica a predarii are prioritar de rezolvat probleme care tin de succesul predarii. Una dintre ele este de a de descoperi calea potrivita trecerii de la nivelul de pregatire al profesorului la cel al elevului. In al doilea rand, elaborarea metodologica a predarii este in functie de continutul de predat. In al treilea rand, metodele, in variante complexe si diversificate, contribuie la convertirea predarii in invatare, ele adaptand predarea la particularitatile individuale. Si in acest sens, se desprinde ca profesorul lucreaza nu cu o metoda ci cu 'metode' ori 'procedee' de predare, modalitati care impun organizarea si desfasurarea predarii in situatiile clasei si ale elevilor in parte.

Metodele solicita efortul elevilor intr-o evolutie care sa-i ridice si apropie dupa metodele proiectate pe baza unor valori comune. Metodele predarii nu trebuie sa fie conformiste, sa accepte elevul asa cum este, ele trebuie sa instituie cote mereu superioare de exigente.

Strategii de predare

"Notiunea de strategie reprezinta o conceptie, linie de orientare pe ansamblu si pe termen lung privind organizarea educatiei, a procesului de invatamant". Strategia procesului de invatamant este echivalenta cu organizarea unei inlantuirea de situatii de invatare prin parcurgerea carora elevul isi insuseste materia de invatat; se ocupa cu obiectivele si continutul invatarii, mediul invatarii, metodele si mijloacele de invatamant.

Din punctul de vedere al sensului predarii, strategiile presupun definirea scopurilor si a obiectivelor predarii cu deschideri pentru a asigura, in orice situatie a predarii, operationalizarea obiectivelor. Din punctul de vedere al continutului, strategiile predarii cer elaborarea continuturilor in termeni de categorii ale cunoasterii, de imagini caracteristice, de principii si legi, teorii, teoreme, axiome etc. Strategiile predarii includ si optiuni metodologice, alegeri privind formele adecvate ale predarii etc. Este preferabil ca la elaborarea strategiilor predarii, sa fie antrenati si unii elevi. Acestia trebuie sa inteleaga si sa deprinda ca deciziile de ordin strategic ajuta la rezolvarea problemelor teoretice si practeci ale instruirii. Strategiile predarii impun comutari flexibile intre actiunile profesorului si cele ale elevului, intre modurile de organizare frontala, de grup si individuala, combinatorica metodelor si mijloacelor.

Clasificarea strategiilor didactice in functie de activitatea de predare:

+de transmitere, prezentare a unor norme sau reguli de tip algoritmic, expunere, explicatie, demonstratie, programare, exercitiu;

+de combinare a predarii in mod expozitiv cu sarcini de invatare euristica, metode expozitive euristice (povestire, explicatie, descoperire, problematizare, demonstratie, modelare, obs.,studiu de manual);

+de activizare a elevilor in predare, prin intercalarea procedeelor sau metodelor participative, a muncii independente sau in grupuri mici.

Strategia didactica este aplicabila in diferite contexte organizatorice: frontale, individuale si de grup, imbinate prin alternanta.

Tipologia stilurilor de redare are la baza mai multe criterii de clasificare:

+Particularitati cognitive ale predarii:

-stilul abstract-folosirea abundenta a detaliilor, a exemplelor, a cazurilor, cu accent pe fapte empirice, cu frecvente trimiteri la concepte potentiale si pseudoconcepte;

-stilul concret-folosirea unui limbaj de specialitate riguros care poate crea dificultati in grupurile eterogene, cu niveluri diferite sub aspectul cunostintelor si al capacitatilor;

+Modelul de adresare in comunicare:

-direct-preocupare fata de modul de receptare a cunostintelor, atitudinilor de catre elevi, luarea in calcul a opiniilor, parerilor acestora;

-indirect-urmarirea logicii proprii fara preocupari fata de modul de receptare a cunostintelor sau atitudinilor de catre elevi, nesolicitarea opiniilor acestora

+Pozitia partenerilor in instruire-predare:

-centrat pe profesor-interés pentru asigurarea invatarii pe grupe si indiviuale, accent pe organizarea modulara si rezolvarea fiselor de lucru; impunerea modului de organizare a instruirii/evaluarii, minimalizarea rolului elevului;

-centrat pe elev,interactiv-favorizarea comunicarii interactive (elev-grup, elev-elev, elev-prof)

+Ponderea metodelor de predare

-expozitiv-folosirea expresa a metodelor dialogate (problematizarea, conversatia);

-interogativ-centrare pe metode expozitive (explicatia, demonstratia, prelegere).

+Deontologia profesionala

-responsabil-seriozitate, exigenta, autoritate castigata, atasament fata de profesie;

-neglijent-neseriozitate in activitatea didactica, mascarea responsabilitatii;

-indiferent-respectarea stricta a normelor, indiferenta

+Notele dominante ale personalitatii in predare:

+Model de concepere a activitatii didactice

-centrat pe procesul de acomodare, de trecere de la experienta concreta la experimentarea aciva- porneste de la stari initiale diagnostícate si introduce progresiv modificari, adaptari; foloseste variante de schite-proiect si un numar mare de combinari posible;

-centrat asupra procesului de gandire convergenta, situat la limita de experienta activa si conceptualizare-este in functie de formarea, maturizarea,perfectionarea competentelor profesorului;

-centrat asupra procesului de acomodare, situat la limita dintre conceptualizare si observarea reflexiva

Stilul didactic este are un carácter personal, este unic pentru fiecare profesie reprezinta felul in carea cesta organizeaza si conduce procesul de invatamant.

Caracteristicile stilurilor didactice:

-accent pe stimularea articiparii;

-echilibru intre exigenta si indulgenta;

-centrare pe invatare in raport cu predarea;

-asigurarea unui climat  stimulativ;

-interés pentru cooperare:

-accentuarea dominantei afective;

-promovarea unor relatii democratice.

XI.Strategii didactice. Metode si tehnici moderne de invatamant (brainstorming, SINELG, Fishbowl - tehnica acvariului - Mozaicul, Controversa creativa/academica, Jocurile de spargere a ghetii / Ice Breaking etc.) Forme de organizare a procesului de invatamant (frontal, grupal si individual). Instruirea asistata de calculator. Interactiunea obiective-continuturi-strategii in instruirea scolara. Aplicatii.