Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Trasaturi ale creativitatii
Creativitatea este o predispozitie de a genera si promova noul in toate formele sale
Creativitatea sta la baza inovarii, care este, la randul ei, motorul progresului si cel mai important factor al competitivitatii
Inovarea este, de asemenea, o caracteristica definitorie a spiritului intreprinzator
Creativitatea este specifica omului si prezenta la nastere
Nu toti oamenii sunt creativi in egala masura
Creativitatea se educa
Creativitatea poate fi stimulata, in special prin tehnici de grup
Inteligenta superioara este utila creativitatii, dar peste un anumit prag inhiba creativitatea
Creativitatea exceleaza in identificarea problemelor, comparativ cu solutionarea problemelor
Procesul creativitatii
Procesul creativitatii cuprinde urmatoarele etape
Pregatirea
cand se aduna informatii, se fac observatii, se delimiteaza problema, se schiteaza o ipoteza.
Incubatia
preocuparea constienta inceteaza si cautarea se transfera in plan subconstient
Iluminarea
Se petrece in subconstient, se bazeaza pe inspiratie sau intuitie si consta intr-o cunoastere sintetica, integrala, a solutiei care elucideaza toate aspectele problemei. Imaginatia joaca un rol important
Verificarea
Consta in transformarea solutiei intuite in solutie aplicabila efectiv
Vizionati prezentarea "Creierul Uman" (Atasata)
Inovarea si importanta ei
Prin inovare se intelege procesul de transformare a ideilor noi in rezultate comerciale prin utilizarea de noi procese, produse sau servicii in modalitati mai bune si mai rapide decat concurenta.
Pentru a intelege care sunt principalele tipuri de inovatii, cum se recunoaste in practica noutatea unui produs sau serviciu si cum se clasifica noile produse, cititi paragraful "Innovation" in Hisrich, Cap. 5, pag. 148-152
Pentru a intelege dimensiunile interesului pentru inovare, cititi "Manifestul" ambasadorilor europeni ai creativitatii si inovarii (document atasat sub denumirea de Manifesto, versiunea in limba romana)
Pentru a intelege provocarile ce stau in fata politicilor publice la nivel european cu privire la inovare, cititi (cel putin) Introducerea si paginile 7-9 ale documentului "Reviewing Community innovation policy in a changing world" (Atasat)
Inovatia sistematica
Conceptul de Inovatie sistematica a fost introdus si explicat de catre Peter Drucker in lucrarea Innovation and Entrepreneurship
Inovatia sistematica = proces de veghe permanenta asupra 'surselor de ocazii de inovatii':
Neprevazutul - succesul neprevazut, esecul neprevazut, evenimentul exterior neasteptat;
Incongruenta dintre realitatea asa cum este de fapt si realitatea asa cum se pretinde ca este, sau asa cum ar trebui sa fie;
Necesitatea procesului, respectiv, situatia in care o nevoie resimtita nu poate fi rezolvata prin solutii 'cunoscute';
Schimbarile din structura industriei sau din cea a cererii, care, indiferent de cauzele care le-au generat creeaza ocazia introducerii de inovatii cu riscuri relativ mici;
Schimbarile demografice - o sursa evidenta de ocazii de inovare;
Schimbari in receptivitate dispozitie si intelegere - ori, in termenii utilizati in prezentul referat, schimbari ale sistemului de valori si ale stilului de viata;
Cunostintele noi, stiintifice sau ne-stiintifice, care permit obtinerea unor solutii noi/inedite in combinatie cu cunostintele deja acumulate
Principiile inovarii
inovatia trebuie sa tinteasca, de la bun inceput, suprematia
inovatia trebuie sa raspunda unei nevoi existente, nu unei nevoi viitoare.
Peter Drucker despre inovare si intreprinzatori
'Toate acestea converg catre dezvaluirea mai pregnanta a dimensiunii politice a firmei: succesul in afaceri impune adoptarea, in mod irevocabil, a unei mentalitati de invingator, conditia iesirii din pluton fiind inovarea, iar premiul fiind reducerea considerabila a restrictiilor impuse firmei si a amenintarilor pe care trebuie sa le infrunte aceasta."
'Prin definitie, intreprinzatorii transfera posibilitatile din zonele cu productivitate scazuta zonelor cu productivitate mai ridicata si cu randament. Bineinteles ca exista riscul de a nu reusi. Dar daca au un succes chiar moderat, veniturile vor fi mai mult decat suficiente pentru a compensa orice risc ar putea exista. Astfel, sistemul antreprenorial ar trebui sa fie considerat mult mai putin riscant decat optimizarea. Intr-adevar, nimic nu poate fi atat de riscant ca optimizarea posibilitatilor in zone in care cursul corect si profitabil este inovatia, acolo unde exista deja posibilitati de inovatii. Teoretic, sistemul antreprenorial ar trebui sa fie cel mai putin riscant in comparatie cu cea mai mare parte a metodelor riscante'.
'Inovatia este, intr-adevar, riscanta, dar a nu inova, adica a apara ziua de ieri, este mult mai riscant decat a face ziua de maine
Instrumente pentru protectia drepturilor de proprietate intelectuala
De ce este necesara protectia proprietatii intelectuale:
cititi cel putin punctele 1 si 2 din documentul "An Industrial Property Rights Strategy for Europe 07 08" (Atasat)
Cititi articolul "Open source" din Wikipedia https://en.wikipedia.org/wiki/Open_source
Ideile nu sunt protejate ci numai forma (perceptibila simturilor) sub care acestea se materializeaza
Instrumente de protectie (prezentarea sinoptica urmeaza)
Definitia unor termeni utilizati in domeniul proprietatii intelectuale
Know-how: un pachet de informatii practice nebrevetate, ce rezulta din experienta si testare si care este secret, substantial si identificat
Secret: ceea ce nu este cunoscut public si nu este usor accesibil
Utilitate: are o functie pentru care a fost creat
Originalitate: nu copiaza ceva
Caracter individual: publicul il poate deosebi de altele similare
Forma de expresie: orice fel de materializare
Inventie: o solutie tehnica la o problema tehnica, o creatie, un efort intelectual care produce un rezultat in domeniul tehnic.
Nu pot fi brevetate: descoperirile, teoriile stiintifice, metodele matematice, creatiile estetice, reguli sau metode de activitate mentala, derularea jocului, derularea afacerilor (argumentul pentru descoperiri este ca acestea sunt deja parte din lumea fizica iar pentru celelalte lipsa caracterului tehnic.
Pas inventiv sau activitate inventiva: inventia nu trebuie sa fie o solutie evidenta pentru cineva priceput in domeniul respectiv
Noutate: nu face parte din stadiul curent al cunoasterii (orice este cunoscut publicului prin descriere scrisa sau orala, prin utilizare sau in orice alt mod)
Abrevierea denumirii unor organisme de protectie a drepturilor de proprietate intelectuala
OSIM = Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci
ORDA = Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor
OEB (EPO) = Office Européen des Brevètes (European Patent Office)
OHIM (TM&D) = Office for Harmonization in the Internal Market (Trade Marks and Designs)
OMPI-TCB (WIPO-PCT) = Organisation Mondiale de la Propriété Intellectuelle Traité de coopération en matière de brevets World Intellectual Property Organization - Patent Cooperation Treaty
Alte forme de protectie
Acorduri de confidentialitate
Cititi paragraful "Trade Secrets" din Hisrich, Cap. 6, pag. 181-183
Protectia impotriva concurentei neloiale
ART. 21 Codul Muncii: Clauza de neconcurenta
La incheierea contractului individual de munca sau pe parcursul executarii acestuia, parțile pot negocia si cuprinde in contract o clauza de neconcurenta prin care salariatul sa fie obligat ca dupa incetarea contractului sa nu presteze, in interes propriu sau al unui terț, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau, in schimbul unei indemnizații de neconcurenta lunare pe care angajatorul se obliga sa o plateasca pe toata perioada de neconcurenta.
(2) Clauza de neconcurenta isi produce efectele numai daca in cuprinsul contractului individual de munca sunt prevazute in mod concret activitațile ce sunt interzise salariatului la data incetarii contractului, cuantumul indemnizației de neconcurenta lunare, perioada pentru care isi produce efectele clauza de neconcurenta, terții in favoarea carora se interzice prestarea activitații, precum si aria geografica unde salariatul poate fi in reala competiție cu angajatorul.
(3) Indemnizația de neconcurenta lunara datorata salariatului nu este de natura salariala, se negociaza si este de cel puțin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei incetarii contractului individual de munca sau, in cazul in care durata contractului individual de munca a fost mai mica de 6 luni, din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractului.
(4) Indemnizația de neconcurenta reprezinta o cheltuiala efectuata de angajator, este deductibila la calculul profitului impozabil si se impoziteaza la persoana fizica beneficiara, potrivit legii.
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare: |
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |