Ebbinghaus a spus ca psihologia are un trecut lung, dar o istorie scurta.
Metoda edifica promontoriul psihologiei - stiinta care nu face axiologie. Ea se desfasoara in poligonul judecatilor de constatare. Spre deosebire de-alte stiinte, psihologia se enunta prin accesarea si gestionarea judecatilor de valoare.
In 1912 peste 2/3 din randul acelora care predau filosofia la universitati au semnat
o declaratie unde se cerea expres ca nici-o catedra de filozofie sa nu mai fie girata de
catre psihologi.
Subiectele care au devenit obiectul unor curente psihologice au fost avortate prin sarcina disperata a incercarii de-a se delimita in raport cu celelalte Scoli. Psihologia a ingerat stiintele neocrone (heraldica si sfragistica) din ratiuni de conservare a unei identitati ulterior mediatizata in plan sidiar caci initial ea nu a existat nici ca orientare in predarea unei discipline si nici ca obiect aparte de examen.
Psihologia - observa V. Pavelcu - nu este, ci devine.
Una dintre lucrarile precoce de diagnostic psihic e cea a medicului iberic Juan Huarte ce preia la 1575 teoria temperamentelor din cultura antica in intentia de-a constitui Psihologia Eclativa. Referindu-se la Hipocrat cerea ca femeia dupa actul sexual sa se culce pe partea dreapta caci daca sperma cade in aceasta parte a uterului iau nastere baieti iar daca va cadea in partea stanga atunci va da nastere la fete. De observat ca Lessing a tradus acest pasaj in cauza ranversat.
Idei ce navigheaza in gandirea lui Huarte limaneaza cautarile multor exegeti. Pe traiectul asertiunii in cauza Gottfried Herder sustine ca doar clima temperata permite aparitia unor culturi superioare in timp ce Willy Hellpach presupune si masoara legaturi intre clima - peisaj - temperament.
Teologul si scriitorul elvetian Johenn Caspar Lavater a emis Teoria Fizionomiei axata pe ideea ca partenerii dintr-o casnicie peste ani devin asemanatori prin unele atribute descoperite in sintaxa fetei.
Fenomene maniaco-depresive se-aduna peste medie - dupa Kretschmer - la tipul picnic iar cele schizofrenice la tipul leptosom. Ernst Haeckel aminteste ca ontogenia itereaza filogenia.
Hiaturi Epistemologice sau modificari de Paradigma Breviocrona :
- G. Fechner e ctitorul psihofizicii (1860)
- W. Wundt semneaza la Leipzig actul de nastere al psihologiei stiintifice moderne (1879)
- W. James publica Principiile Psihologiei (1890)
- A. Binet si T. Simon ridica in atentie Scara Metrica a Inteligentei (1905)
- prin introspectia experimentala a lui N. Ach si O. Külpe se dezvolta intre 1905 si 1908 Scoala de la Würzburg
- V. M. Behterev publica Psihologia Obiectiva (1907)
- La Salzburg are loc primul Congres de Psihanaliza (1908)
- G. Watson pune bazele behaviorismului (psihicul Black-Box) (1913)
- S. Freud - Cristofor Columb al Inconstientului - elaboreaza in 1915 conceptul de Metapsihologie din nevoia de-a boteza propriul sistem ravasit de convingerea in baza caruia realitatea psihica e inaccesibila prin experiment
- W. Dilthey combate Psihologia Experimentala prin crearea Psihologiei Comprehensive capabila sa se opuna celei cauzale - naturaliste - explicative prin filonul descriptiv si analitic ca matematica a spiritului
- C. Spearman initiaza Cercetarea Factoriala (1936)
- Psihologia Conduitei sau Cronomneza Spiritului Uman a lui Pierre Janet se eleveaza intre 1926 si 1936
- L. S. Vigotski elaboreaza o Psihologie a Dezvoltarii Culturale (1930)
- K. Koffka si M. Wertheimer respectiv W. Köhler - titulari ai Scolii de la Berlin - concura la dezvoltarea gestaltismului intre 1929 si 1935
- Jean Piaget dupa Al Doilea Razboi Mondial isi desavarseste sistemul sau de Psihologie Genetica in Scoala de la Geneva unde instituie principiul acomodarii prin depasire
- G. Allport publica Pattern and Growth in Personality in 1963 unde personalitatea apare ca sistem dinamic si deschis validat prin diferentiere si integrare
- Psihologia Cibernetica si Psihologia Informationala se dezvolta dupa 1960
- Psihologia Umanista americana ambasata de C. Rogers si A. Maslow respectiv E. Fromm ia amploare din 1955
- Psihologia Cognitiva reprezentata de U. Neisser si J. Fodor respectiv A. Marr apare in ultimul deceniu al secolului XX
- A. A. Roback crede ca viitorul ne rezerva Psihologia Erorilor - Ptaismologia
Psihismul fiind adimensional apare incuantificabil si de-aceea psihologia e o stiinta
neo-canonica. Desprinderea psihologiei de filozofie si constituirea ei ca stiinta autonoma se
realizeaza nu atat prin analiza psihologica ci mai ales datorita avantului cercetarilor din
domenii conexe - Fiziologia Generala a Sistemului Nervos si Psihofiziologia Senzatiilor. Fizica demonstreaza posibilitatea experimentarii si masurarii obiective. Psihologia
apare din fizica si fiziologie unde s-a pus problema senzatiei iar observatiile astronomice au
atras atentia asupra timpului de reactie individuala si psihologica - Ecuatia Personala. Fundamentul filosofic al psihofizicii este paralelismul psihofizic ca preludiu al Psihologiei Experimentale sau idealismul fiziologic mediatizat de J. P. Müller (1833)
si H. Helmholtz.
Anul nasterii Psihologiei Experimentale este 1860 cand Gustav Theodor Fechner publica Elemente der Psychophysik ca disciplina ce studiaza relatiile cantitative dintre stimularile fizice si senzatii. Pentru ca intensitatea senzatiei sa creasca in progresie aritmetica e necesar ca excitatia sa augmenteze in progresie geometrica. Cei care au fondat psihofizica sunt G. Th. Fechner si Ernst Heinrich Weber acreditat in descoperirea celulei nervoase respectiv Hermann von Helmholtz - titularul Teoriei Hieroglifelor compatibila cu o alta in baza careia senzatiile sunt determinate de energia proprie a organelor de simt - si Wilhelm Wundt. Corpul si spiritul sunt aspecte ale aceleiasi realitati.
Fechner a elaborat legea care-i propaga numele - senzatia corespunde logaritmului excitatiei iar Weber a inventat conceptul de Prag Diferential si a instituit Legea Boaguer - Weber in baza careia pentru un continuum senzorial dat raportul dintre pragul diferential si valoarea de sarcina a stimulului etalon ramane constant W = (pd / S) . 100
Helmholtz este considerat unul dintre intemeietorii psihometriei prin care se masoara viteza influxului nervos (cca 50 m / s) pe baza timpului de reactie.
Wundt e adevaratul fondator al Psihologiei Experimentale (1879) exersata
in Scoala de la Leipzig unde s-au format psihologi ca E. B. Titchner si B. Cattell sau
St. Hall si O. Külpe. Psihofizica (organismul - instrument de masura) este preludiul Psihologiei Matematice.
Gh. Zapan aduce corectii formulei Weber - Fechner pornind de la Teoria Ionica a Excitatiei pentru extinderea legii si la datele remise de limitele extreme :
y = k log [ (x + k׀) (xo+ k׀׀) / (xo+ k׀׀) (x + k׀) ]
Cum se observa amendamentul Zapan recruteaza 3 coeficienti biochimici :
x - intensitatea stimulului / y - intensitatea excitatiei / k - senzatia
W. J. McGill pune in 1925 bazele psihofizicii moderne care se bazeaza pe Teoria Deciziei si Psihologia Cognitiva. Psihofizica Astimulogena enunta Diferentiatorul Semantic al Scarilor Bipolare de Atitudini unde se permite prin Conotatie profilul semantic al cuvantului - Charles Osgood Analiza Multidimensionala emerge din atare circumstante. Epistemologia neoclasica n-a rejectat interesul pentru Psihofizica.
C. R. Motru releva dependenta intre unitatea constiintei si unitatea energiei cosmice.
St. Odobleja crede ca unitatea psihicului cu fizicul se sustine in baza principiilor liminare.
C. G. Jung si Wolfgang Pauli enunta Principiul Sincronicitatii Eventive ce declara Meeting-ul inetiologic prin Coincidenta Semnificativa. Universul inconstientului nu admite opozitia dintre Lume si Psyché. Materia si Psyché sunt aspecte ale uneia si aceleiasi realitati - Unus Mundus explica structura psihoida a Universului.
Eu - constata Jung - sunt obiectul tuturor subiectelor iar in constiinta mea Eu sunt un subiect care poseda obiectul. David Bohm admite ca holo-miscarea ce include unitar principiile fizice - vietii - mentalului se consuma intr-un ocean de energie cosmic.
EMPIRISMUL
Fondat de John Locke si George Berkeley pe considerentul ca a exista semnifica a fi perceput si ca senzatiile iau nastere in spirite va cunoaste o flexionare a conceptelor de baza :
- empiriocriticism
Ernst Mach a elaborat o conceptie despre Elementele Neutre ale experientei - rosul / verdele si tara ce constituie lumea iar Richard Avenarius dezvolta raportul experienta / fizic / psihic in absenta elementelor metafizice
- empiriomonism
A. Bogdanov declara ca universul unic al experientei formeaza continutul izonim al cunoasterii. Psihicul devine in contextul travelian parte integranta a fizicului.
- empiriosimbolism
P. S. Iuskevici constata semnele conventionale ce pedanteaza datele primare ale constiintei colective. Logosul se percepe ca ratiune supraumana.
ASOCIATIONISMUL
Are precursori din domeniul filosofiei si fiziologiei. Aristotel a initiat o clasificare a asociatiilor simple dupa contiguitate - asemanare - contrast. Ierarhia in cauza a postulat via senzatii primul Atomism Psihologic. Senzuologul John Locke urmarind evitarea speculatiilor metafizice era convins de faptul ca senzatiile prin asocieri multiple dau nastere starilor sufletesti. Etienne de Condillac considera fenomenele psihice sume de senzatii gestionate de Legea Asocierii Mecanice iar prin tratarea proceselor intelectuale ca simple epifenomene ale senzualitatii ignora in consecinta ratiunea derivata din cultura.
David Hume se declara asociationist idealist si precursor al Pozitivismului elevat
de A. Comte - ctitorul sociologiei care a cerut sa se plece in elaborarea rationamentului de la ceea ce e dat sau real ca semn pozitiv in dezvoltarea omenirii ce presupune 3 stadii valabile pentru fiecare individ - teologic / metafizic respectiv abstract devansat in cele din urma de stiinta. Cunoasterea nu poate depasi limitele impresiilor. Legaturile stabilite de stiinta intre fapte nu exprima o necesitate ci numai o probabilitate. Kant a declarat ca reflectand asupra scrierilor lui Hume s-a trezit din somnul dogmatic al ratiunii.
E. Thorndike - experimentalist - prin conexionism stabileste legea invatarii ca asociere stimul S - raspuns R via Trial and Error. Taine nu ignora datele fiziologiei sistemului nervos asa cum urmareste asociationismul lui J. S. Mill si A. Bain. Conglomeratul de procese psihice unite prin legea contiguitatii si cea a asemanarii este un rezultat al juxtapunerii si nu de sinteza.
Reflexologia a contribuit dupa cum observa Paul Popescu-Neveanu la declansarea crizei asociationismului atunci cand a evidentiat structuri neurofiziologice emergente. Pavlov a considerat reflexul conditionat ca asociatie temporara dar tot el descopera stereotipele dinamice ca sisteme de reflexe conditionate. I. M. Secenov credea ca toate actele vietii constiente si inconstiente sunt prin geneza lor reflexe. E. Guthŕie - J. Watson - B. F. Skinner trateaza behaviorismul prin mecanismele asociatiei si intaririi.
Neoasociationismul si neoconexionismul sunt variante ale psihologiei cognitive contemporane - structura cognitiva ca retea de elemente interconectate. Wundt explica perceptia si prin Rationamentul Inconstient. Modelul Aditiv propus de asociationism ignora cadrul socio-cultural inrolandu-se din perspectiva unui evolutionism plat. Intelectualismul lui John Fr. Herbart a fost combatut de Wundt pentru ca Scoala de la Leipzig nu concepea viata psihica tradusa prin dinamica reprezentarilor. Asociationismul clasic a fost contrazis si depasit de gestaltism, holism, Psihologia Conduitei, Psihologia Cibernetica si Personologie.
GESTALTISMUL
Scoala de la Gratz
Alexius Moening
Elementele pe baza gestaltismului nu sunt juxtapuse ori asociate fortuit ci reprezinta structuri determinate de legi imanente si pentru a nu-si rataci semnificatia aceste configuratii sunt intrinsece ansamblului amfitrion.
Christian von Ehrenfels
O melodie apare in forma pe care o cunoastem chiar daca este transpusa ori basculata dintr-o alta tonalitate. Gestaltismul se bazeaza pe principiul de organizare a informatiei in campuri - fizic / cerebral / perceptiv si astfel se instituie relatiile de izomorfism - identitate de structura aplicata la 2 ansambluri diferite de elemente - datorita carora obiectul pe care il percepem seamana cu obiectul fizic si nu cu proiectia sa retiniana.
Legea Pregnantei ortoforma explica trecerea de la campul omogen la cel eterogen.
K. Koffka inventariaza particularitatile LP :
- proximitatea
Elementele contingentale sunt dispuse partizan.
- similaritatea
Ranforseaza coerenta unitatii.
- simetria
Axele de izoflexe amelioreaza design-ul formei.
- inchiderea
Configuratia proscrie lacuna. Fenomenul Phi releva potenta cinetica a punctelor luminoase activate cronodistal. Stroboscopia permite ventilarea imaginilor pentru a se crea efectul Movie.
- continuitatea
Elementele orientate unidirectional faciliteaza perceptia.
- montajul
Actioneaza la pragul Minimum Perceptibile. Structurile apar segregate in baza unui gestalt a carui perceptie depinde - constata Külpe - de cultura si potenta intelectuala a
subiectului - Gandirea e atat de grea incat unii prefera sa judece. Starea de expectatie dupa cum observa P. Fraisse influenteaza atributele atentiei.
- filtrarea
Realitatea se percepe prin prisma unei stari emotionale si a propriei experiente. Montajul perceptiv denota predispozitia la aspirarea si tratarea anumitor informatii in campul procesualitatii psihice. Perceptia scalena apare ca un compromis intre experienta trecuta si cea actuala.
