Dupa aceea se stabilesc dependentele si interelatiile  dintre elementele materialului cercetat ,apoi se induce  exprimarea  finala  si sintetica datelor  si se trag niste concluzii cu caracter general.
	
Ansamblul de manifestari care se exprima prin variabile sau independente reprezinta activitatea psihica.
	Studiul expresiei este o sursa importanta  pentru diagnosticare .Aici se incadreaza analiza  mimicagesticulara,manifestarile spontane pantomimice ,mimica exprimata cu componenta  fiziologica ca si reactiile de manie si stupoare.
	O alta sursa de diagnostic este comportamentul ;pentru cunoastere acestuia il aprofundam prin intermediul anamnezei pentru a obtine  date asupra evolutiei in timpul tulburarilor .Comportamentul verbal-grafic,comportamentul in unele situatii protocolare ,caracteristicile consumului cultural ne pun in evidenta  anumite trasaturi  de unicitate ale personalitatii umane. 
	In realizarea unor progrese de investigare a aptitudinilor,a orientarii si selectiei profesionale trebuie sa facem analiza activitatii  productive,analiza performantelor ,a modalitatilor de efectuare a diverselor activitati ca si fluctuatiile lor.
	Interpretarile si comentariile subiectului referitoare la anumite situatii si probleme de viata permit studierea functiilor proiective ale personalitatii.
	
Metodele folosite in psiho diagnostic:
Anamneza,observatia,convorbirea,ancheta pe baza de chestionar ,experimentul,testele.
ANAMNEZA.-	prin aceasta   se pot obtine informatii cu privire la subiectul intrat in procesul de diagnosticare  in scopul reconstituirii biografiei celui testat si analizei conditionarii social-educative a personalitatii.Analiza modului concret de viata,a conditiilor de lucru si a situatiei familiale  ,a modalitatii de debut si evolutiei in timp a tulburarilor psihice,aprofundarea problematicei  cauza-efect  arata importanta anamnezei in psihodiagnoza  etiologica.
OBSERVATIA-	ca procedeu al cunoasterii stiintifice este necesara in orice fel de  psihodiagnoza ea consta in contemplarea metodica si intentionata a unui subiect uman  a unui proces sau a unor manifestari ale subiectului aflat in atentia cercetatorului .Observatia nu este numai o simpla privire ,nu este o observatie  ocazionala ci o urmarire atenta  si sistematica  a manifestarilor psihice pentru a le  fixa cat mai adecvat.In functie de obiectul observatiei  putem vorbi despre o observatie directa si una indirecta.Cea directa este realizata de cercetator  prin constatarea si observarea fenomenelor  observate gratie  unor  mijloace de investigare simple sau cu ajutorul unor aparate ce amplifica capacitatile   simturilor noastre.Observarea indirecta are in obiectiv  caracteristici si trasaturi psihice ce nu pot fi analizate  prin exprimarea lor directa  si care constituie sfera variabelor dependente specific  procesualitatii personalitatii umane.
Prin intermediul observatiei vom obtine date referitoare la :
-ansamblul conditiilor  de mediu si a anturajului i n care traieste  si se manifesta subiectul considerat 
-incidentele critice ale conditiilor de mediu 
-modalitatea de comunicare a subiectului  
-efectele experientei trecute si influenta lor asupra prezentului
-modificarile somatice obiective
 -produsele activitatii  subiectului
Observatia constituie   o latura de baza  a psihodiagnozei  intrucat permite  psihologului sa plaseze observatiile obtinute  si sa le compare cu ansamblul    informatiilor  si experientei psihodiagnostice  de care dispune  sa  confrunte  datele observatiile  cu anumite etaloane.
CONVORBIREA-	solicita din parte subiectului  investigat raspunsuri ,atitudini si  modalitati de a le exprima avand avantajul  ca poate determina  o cercetare cat mai focalizata
	In functie de metoda folosita putem vorbi de :
-convorbire libera 
-convorbire semi-dirijata
-convorbire dinamice
-convorbire reflexa 
-convorbire dirijata
Convorbirea dinamica se poate realiza printr-un proces de proiectare cu dezvaluirea  atitudinilor ,conflictelor,sentimentelor ,la baza stand ideea  deblocarii complexelor si barajelor psihice . In functie de nr. participantilor  exista convorbire individuala si convorbire de grup .Prin intermediul convorbirilor individuale  subiectul se poate debloca  punanadu-se astfel in evidenta  momentele si  factorii  ce au determinat  o limitare individuala a activitatii. 
Chestionarele :
a)cu raspuns inchis 
b)cu raspuns inchis 
c) cu raspuns la alegere  din cateva posibilitati
   
Raspunsurile inchise sunt usor de codificat ,cele deschise  prezinta avantajul elaborarii unor aprecieri  mai larga  asupra psihologiei  subiectului,pe cand chestionarele cu raspunsuri  la alegere  trebuie mai intai realizata  o scara de evaluare gradata   a raspunsurilor pe baza schemei de raspunsuri posibile .
	Cele mai importante pentru psihodiagnostic sunt chestionarele de personalitate care investigheaza capacitatea de adaptibilitate ,atitudinile,temperamentul si caracterul  alaturi de chestionarele de investigare  asociabiliatii.
	Chestionarul trebuie sa indeplineasca  anumite conditii :
-trebuie pretestat  inainte de a fi aplicat pe scara larga    
-sa fie  scurt ,sa  nu ceara informatii ce pot fi obtinute si pe alte cai
-intrebarile chestionarului sa fie clare
-sa existe veridicitatea raspunsurilor 
-sa tina cont de nivelul  de informatii al subiectului asupra caruia este aplicat
-sa se evite termenii ambiguë
-intrebarea sa contina un singur aspect  
-sa se evite intrebarile fara sens 
-sa se evite dubla negatie 
-sa se evite intrebarile cu caracter personal si intim 
	Testele au fost elaborate  tocmai cu scopul de a masura  diferentele individuale   iar cele dintai cercetari privitoare la variatiile individuale sub aspectul  proceselor psihologice  se leaga de numele lui Cattel care a introdus si termenul de test.Cuvasntul test desemneaza  ansamblul experientelor efectuate  asupra unui individ  supus unor probe  in prealabil etalonate  pentru a obtine o masura .
	Scopul  folosirii testelor  este obtinerea intimp scurt a unor date informative cuantificabile  despre trasaturile psihologice ale subiectului  testat .
Domeniul de aplicabilitate a testelor  este foarte mare,ele solicitand anumite aspecte ale vietii psihice  dar psihologia moderna are tendinta  de a  renunta  la investigarea fiecarui proces psihic :senzatii,perceptii,reprezentari,memorie,gandire ,imaginatie,afectivitate,vointa  si in acelasi timp   de a le grupa intr-o  sfera  cognitiva si una volitional -afectivea,care permite o clasificare a testelor in :
teste cognitive  cu estimari cantitative 
-tehnici proiective cu estimari calitative
Tehnici proiective :
-tehnici asociative(Rorschach)
-tehnici constructive(Testul aperceptiei  tematice)
-tehnici de completare(Testul Rosenzweig)
-tehnici de ordonare(Testul Szodi)
-tehnic expresive(Testul arborelui)
	
	Testul  Rorschach care fundamentat pe conceptia psihanalitica  conteaza pe eliberarea preferintelor,inclinatiilor, dorintelor care desi neconstientizate  influenteaza totusi asupra comportamentului.