Verbele neregulate - limba araba

VERBELE NEREGULATE - LIMBA ARABA

Limba araba nu cunoaste o categorie de verbe neregulate in sensul in care o cunosc unele limbi europene. In functie de calitatea celor trei consoane radicale, ea distinge insa verbele in a caror structura intra trei consoane "tari"(verbul "normal"sau "sanatos" a ) de verbe in a caror structura intra consoanele slabe(verbul "bolnav" mu'tall, numit astfel pentru ca una sau doua din consoanele radicale pot fi urūf al'illa "consoane bolnave", adica w sau y

La randul sau verbul "normal" se imparte in trei subcategorii:

a) Verbul "intreg" sau "regulat" salim), din structura caruia fac parte trei consoane "tari" in calitate de radicale: "a pleca", "a lasa", etc. conjugarea acestui tip de verb a fost prezentata anterior.

b) Verbul care are ca una din radicale conosana hamza ( mahm z): R1: أمَرَ "a porunci", R2: سَألَ "a intreba", R3: قَرَأ "a citi".

c)Verbul la care R2 si R3 sunt identice, numit "dublat" mu a'af tulatiyy) sau "surd"( عصَمّ'a amm "a intinde", "a trece" etc.

In cazul verbelor incluse la punctele a si b survin in cursul conjugarii o serie de modificari. De aceea, chiar daca in structura lor intra numai consoane "tari", ele nu sunt puse pe acelasi plan cu verbele asa-zise "regulate".

Verbul "bolnav" se imparte, de asemenea, in cateva subcategorii:

a) Verbul "asemanator(cu cele regulate)" mital), care are R1 o conosana slaba: "a descrie", "a fi usor".

b) Verbul "concav"( أجْوَف a waf) care are o consoana slaba in calitate de R2: قَالَ "a spune", "a merge".

c)Verbul "defectiv" naq care are o consoana slaba in calitate de R3 "a chema, a invita", رَمى "a arunca"

d)Verbul "complicat"( laf f), care are in structura radacinii doua consoane slabe:

- R2 si R3 ( لَفيف مَفْرون laf f maqr n "unit, alaturat"): رَوي "a povesti", سَوِيَ "a fi egal"

- R1 si R3 laf f mafr q "separat, despartit"): "a fi credincios", "a apara, a pazi"

Schematic aceasta clasificare poate fi redata astfel:

ألسالم

ألمَهْموز

ألصّحِيح

ألمُضاعَفُ

ألوَاوِيَّ

أليائِيَّ ألمْثالُ ألفِعل

ألوَاوِيَّ

أليائِيَّ ألأجْرَفُ

ألوَاوِيَّ

أليائِيَّ ألناقِصُ ألمُعْتَلُّ

ألمَقْرونُ أللفيفُ

In afara acestor tipuri principale exista si o serie de tipuri combinate, in care se regasesc trasaturile a doua tipuri principale. Ele vor fi analizate in subcapitole speciale

1. VERBELE CU HAMZA

Caracterul neregulat al verbelor care au consoana glotala hamza in calitate de radicala tine mai degraba de grafie. In raport de pozitia in care se afla si te timbrul vocalei care o precede sau o urmeaza, consoana hamza se scrie in mod diferit.

1.1. Verbele cu R1 hamza. In general, acest tip de verb se comporta in cadrul conjugarii atat la diateza activa cat si la diateza pasiva ca un verb regulat. Principala neregularitate de ordin fonetic se produce la intalnirea a doua conosane hamza . Daca un cuvant incepe cu consoana hamza urmata de o vocala scurta, o a doua consoana hamza care ar inchide silaba se transforma intr-o vocala de prelungire: 'a' devine a , 'i' devine iar 'u' devine Aceasta se intampla:

a) La adaugarea prefixului 'a- de forma IV la un verb a carui R1 este hamza, ex "a manca"- (in loc de "a da sa manance".

b) La adaugarea prefixului 'a- de persoana I singular neindeplinit la un verb de forma I a carui R1 este hamza, ex.: (in loc de )"eu mananc"

c)La adaugarea prefixului 'u- de persoana I singular neindeplinit la un verb de forma IV care incepe cu hamza , ex. : أُوَكِلُ (in loc de "eu hranesc".

d) La adaugarea prefixului 'a- de imperativ la un verb de forma IV care incepe cu hamza, ex. : آكَلَ - آكِل(in loc de أَأْكِل )"hraneste!"

e) La imperativul formei I, unde apare suportul protetic 'u-, 'i- , dar numai la inceputul frazei, ex.: أُومُنْ (أمُنَ "a fi sigur" ), ( أسِفَ يَأْسَفُ "a regreta").

f) La verbul de forma VIII care incepe cu hamza , in acele forme in care apare adaugata ca prefix o a doua hamza adica 'i- la indeplinit, 'i- la imperativ si 'a- la persoana I singular neindeplinit. Aceasta se intampla, de asemenea, numai la inceputul frazei, fiind vorba ca si la punctul e de o hamzat wa l. ex.: إئتَلَفَ forma VIII de la verbul "a fi prieten", este si "a face coalitie; a se alia" ; imperativul ei este si iar persoana I singular neindeplinit este آتَلِفُ

Observatii :

a) La verbele care au consoana hamza ca R1 forma III ( فاعَلَ ) apare identica in grafie cu forma IV ( أفْعَلَ ). La forma III a lung nu rezulta insa dintr-o modificare fonetica, ci se afla in tema respectiva. De la verbul أكَلَ forma IV este آكَلَ "a da sa manance, a hrani"; de la verbul أنِسَ "a se obisnui cu cn.", forma III este آنَسَ "a fi in compania cuiva", iar forma IV este آنَسَ "a bucura, a veseli, a distra". Imperativul celor doua forme este, de asemenea, identic: آنِسْ ! آكِل .

b) In interiorul frazei, in cazul formelor la care vocala impreuna cu hamza sunt protetice (formele incluse la punctele e si f), se mentine consoana hamza , iar in grafie dupa litera 'alif apare notata wa la (adica se transforma in hamza de legatura. Ex .:

"A spus: fii sigur"

Spune-i: regreta!" قُولي ائنسف

c) Dupa conjunctiile wa si fa nu mai apare in grafie 'alif cu wa la la modul imperativ, iar R1 hamza apare notata pe suport de 'alif. Ex.: وَامُنْ "si fii sigur"; "si sa regreti!".

d) La forma VIII hamza R1 este uneori asimilata de infixul -t- , indiciul acestei forme: "a lua" "a lua"); اِتَّزّرَ "a se inveli cu" (dar si ا

e) La imperativul verbelor: أخَذَ "a lua", أكَلَ "a manca", أمَرَ "a porunci" nu mai apare R1:

f)Uneori hamza este inlocuita la forma VI de consoana slaba w : تأمَرَ si تَوامَرَ "a pune la cale un complot" أمَرَ).

Exemple de verbe conjugate

a) Forma I

Verbul أَكَلَ

b) Forma III

c)Forma IV

In Tabela III sunt prezentate formele derivate ale verbului cu R1 hamza.

1.2. Verbele cu R2 hamza. In cazul verbelor cu R2 hamza modificarile care survin se refera numai la persoanele si numeralele grafia consoanei hamza conditionata de vocala caracteristica, adica de vocala care urmeaza dupa la persoana a III-a masculin singular.

Exemple de verbe conjugate:

a) Forma I

Verbul دَأَبَ "a persevera"

Neindeplinit

نَدْأْبُ أَدْأَبُ

تَدْأبانِ تَدْاَبونَ تَدْأَبُ

تَدْأَبْنَ تَدْأَبينَ

يَدْأَبانِ يَدْأَبونَ يَدْأَبُ

تَدْاَبانِ يَدْأَبْنَ تَدْأَبُ

Verbul كَئَبَ "a fi trist"

Indeplinit

كَئِبْنا كَئِبْتُ

كَئِمْتُما كَئِبْتُم كَئْبْتَ

كَئِبْتُنَّ كَئِبْتِ

كَئِبا كَئْبُوا كَئِبَ

كَئِبَتا كَئِبْنَ كَئِبَت

Imperativ

اِدْأبوُا اِدْأبْ

اِدْأبا اِدْأبْنَ اِدْأبي

b) Forma IV

Verbul أَثْأَرَ "a se razbuna pe cn."

Neindeplinit

نُثْئِرُ أُثْئِرُ

تُثْئِرَانِ تُثْئِرونَ تُثْئِرُ

تُثْئِرْنَ تُثْئِرينَ

يَثْئِرَانِ يَثْئِرونَ يَثْئِرُ

تَثْئِرانِ يُثْئِرْنَ تُثْئِرُ

Verbul سَأَلَ "a intreba" are doua forme la imperativ:

- O forma in care este eliminata hamza R2: سِلْ, سِلي, سِلوا etc.

- O forma in care se mentine hamza: اِسْأَل, اِسْأَلي etc.

Tabela IV prezinta formele derivate ale verbului cu R2 hamza.

1.3. Verbele cu R3 hamza. Spre deosebire de celelalte doua tipuri de verbe cu hamza, la verbele care au R3 hamza survin mai multe modificari in ceea ce priveste suportul pe care ea se noteaza. Aceste modificari sunt determinate de faptul ca ea apare fie in pozitie finala, fie in pozitie mediana atunci cand se adauga la tema sufixe. De asemenea, vocala caracteristica, diferita de la un verb la altul, atrage dupa sine notarea pe suporturi diferite a consoanei hamza. Se disting trei tipuri de verbe: بَدَأَ "a incepe", "a simti sete", دَنُؤَ "a fi josnic". La indeplinit, hamza ramane notata la toate persoanele si numerele pe acelasi suport. Ex .

Verbul ظَمِئَ

ظَمِئْنا ظَمِئْتُ

ظَمِئْتُما ظَمِئْتُم ظَمِئْتَ

ظَمِئْتُنَّ ظَمِئْتِ

ظَمِئا ظَمِئُوا ظَمِئَ

ظَمشئَتا ظَمِئْنَ ظَمِئَت

La neindeplint, aparitia sufixelor determina schimbarea suportului la unele persoane(persoana a II-a feminin singular la verbele cu vocala caracteristica a si la persoanele a II-a si a III-a masculin plural la verbele cu vocala caracteristica a si u. Ex.

نَبْدَأُ أَبْدَأُ

تَبْدآنِ تَبْدَأُونَ تَبْدَأُ

تَبْدَأُنَ تَبْدَئِينَ

يَبْآنِ يَبْدَأُنَ يَبْدَأُ

تَبْدَآنِ يَبْدَأُنَ تَبْدَأُ

Modificarile de la neindeplinit indicativ se regasesc si la modurile conjunctiv, optativ si apocopat.

اِبْدَآ اِبْدَؤُوا اِبْدَأْ

اِبْدَأنَ اِبْدَأُ

Observatii:

a) La diateza pasiva toate verbele cu hamza, indiferent de vocala caracteristica de la diateza activa, au o grafie unitara pentru hamza: يُيْدَأ . In cursul conjugarii la neindeplinit survin aceleasi modificari ca in cazul neindeplinitului de la diateza activa: pers. a II-a feminin singular este iar pers. II si III masculin plural sunt تُبْدَاؤُنَ respectiv تُبْدَئِينَ

b) In unele forme , dupa hamza apare o vocala a lung. In acest caz apare in grafie hamza cu madda, ex.: بَدَآ "indeplinit dual, persoana a III-a masculin), (persoana III masc. dual, neind. diateza pasiva)

c) La formele derivate, notarea hamzei prezinta mai putine fluctuatii. La indeplint la toate formele apare notata pe suport de 'alif, iar la neindeplinit, cu exceptia formelor V si VI, R2 este urmata de vocala i si in consecinta, hamza care ii urmeaza se noteaza pe suport de ya. La formele V si VI vocala care preceda hamza la neindeplinit este a si in consecinta, hamza se noteaza pe 'alif. F.II "a felicita" (neind. يُهَنَىءُ), f. VIII اِبْتَدَأَ "a incepe" (neind f. V تَهَنَّأَ "a simti satisfactie, fericire"(neind. يَتَهَنَّأُ )

Tabela V prezinta toate formele verbelor cu R3 hamza si derivatele lor.

2. VERBELE DUBLATE

Verbele care au R2 si R3 identice se numesc verbe dublate (فِعال مُضاعَف fi 'al mu a'af). De asemenea, pentru denumirea acestui tip de verb se mai utilizeaza si termenul de "verb surd" (فِعال أصَمّ fi 'al ' amm

Alaturi de verbele regulate si cele cu hamza, verbul dublat face parte din categoria verbului asa-numit normal ( صَحيح a

2.1. Particularitatea acestui verb consta in faptul ca, in cursul flexiunii, cele doua consoane identice apar, de regula, contopite intr-un sunet geminat, ,marcat prin semnul numit ta d d sau adda. Aceasta modificare are loc in urmatoarele cazuri:

a) Cand dupa prima din cele doua consoane identice ar trebui sa apara o vocala scurta. Caderea acestei vocale este determinata de faptul ca accentul pare a fi pe prima silaba. Aceasta se intampla la persoana a III-a indeplinit (cu exceptia feminin plural), la diateza activa si pasiva, ex: *madada-madda ( مَدَّ ) "el a intins", *masisa-masa ( مَسَّ ) "el a atins", * udida- uda ( شُدَّ )"el a fost tras".

b) Chiar daca dupa R1 urmeaza o vocala a lung contopirea celor doua consoane identice se produce, daca ele sunt separate de o vocala scurta, ignorandu-se faptul ca din aceasta rezulta o silaba ultralunga inchisa. Aceasta se intampla la participiul activ al formei I si la neindeplinitul formelor III si VI:

- *madid-un- madd-un "care intinde", *madidat- maddat ) "materie"

- madada- madda "a intinde, a tergiversa" neind.*yumadisu-yumaddu tamasasa-tamassa ( يَتَمَاسُّ) "a se afla in control"

Daca vocala lunga care urmeaza dupa R1 nu este a, nu se produce contopirea. La diateza pasiva, dupa R1 apare vocala lung si, in consecinta, R2 si R3 nu se contopesc. Ex. : مادَّ مُودِدَ

c) Cand sunetul dinaintea primei consoane dintre cele doua identice este o consoana (marcata prin suk n). In acest caz vocala care ar urma dupa R2 se muta dupa R1. Aceasta se intampla la neindeplinit indicativ si conjunctiv, precum si la unele persoane ale apocopatului, ex.: yamdudu-yamuddu "el intinde", yafriru-yafirru

2.2. Cele doua consoane identice nu se contopesc in urmatoarele situatii:

a) Daca R3 inchide o silaba, adica nu este urmata de vocala. Aceasta se intampla la persoanele I si II ale indeplinitului si la persoana a III-a feminin plural, precum si la una din formele neindeplinitului apocopat:

-farartu "eu am fugit" , masastu "voi ati atins", مَدَدْنَ madadna "ele au atins".

- lam 'amdud     ( لَمْ أَمْدُدْ) "nu am intins"

b)Daca dupa R2 urmeaza o vocala. Aceasta se intampla si la participiul pasiv al formei I si la unele nume de actiune, ex.:

- mamd d ( مَمدود ) "intins"

- tamd d-un ( تَمْديدٌ) "intindere", imtidad-un ( اِمْتِدادٌ ) "lungime, intindere"

c) Daca R2, care este si prima din cele doua consoane identice, apare geminata in tema respectiva. Acesta este cazul formelor II si V in care consoana dublata apare o data in calitate de R2 dublata si a doua oara in calitate de R3 nedublata, ex.:

-II maddada "a intinde", neind. yamaddidu ( يَمَدِّ دُ ); V tamaddada (تَمَدَّدَ ) "a se intinde" neind. yatamaddadu يَتَمَدَّدُ).

2.3. Exemplu de verb conjugat:

Indeplinit

"a intinde"

مَدَدْنا مَدَدْتُ

مَدَدْتُما مَدَدْتُم مَدَمْتَ

مَدَدْتُنَّ مَدَدْتِ

مَدَّا مَدّوا مَدَّ

مَدَّتا مَدضدْنَ مَدَّتْ

Neindeplinit

نَمُدُّ أَمُدُّ

تَمُدَّانِ تَمُدُّونَ تَمُدُّ

تَمُدُدْنَ تَمُدِّينَ

يَمُدَّانِ يَمُدُّونَ يَمُدُّ

تَمُدَّانِ يَمُدُدْنَ تَمُدُّ

2.4. Modul apocopat se formeaza in doua feluri:

a) Indepartand vocala finala, ar apare un grup biconsonantic ( اِلتِقاءُ الساكنَين ) in pozitie finala. In aceasta situatie, dupa ultima consoana se adauga vocala a sau i: فَرَّ"a fugi"- yafirra sau yafirri ( يَفِرَّ). In cazul verbelor a caror vocala caracteristica la neindeplinit este u poate sa apara la modul apocopat chiar si vocala u: دَلَّ "a conduce" yadulla yadulli ( يَدُلِّ ) sau yadullu

b) Prin descompunerea consoanei geminate de la modul indicativ, obtinand forme identice cu cele ale verbului regulat: yadlul دَلَّ يَدْلل , فَرَّ yafrir ( يَفْرِر).

In ambele situatii, la persoanele la care apare n n dupa o vocala lunga (-ani, - na, - na) apocopatul are o singura forma, care se obtine prin indepartarea silabei scurte finale -na, -ni. R2 si R3 apar la aceste persoane sub forma unei consoane geminate :

لَمْ يَدُلاّ ، لَمْ تَدُلِّي ، لَمْ يَدُولوا

Exemplu de conjugare la modul apocopat:

نَدْلُلْ ـنَدُلُّ أَدْلُلْ أدُلُّ

تَدُلاّ تَدُلُّوا تَدْلُلْ تَدُلُّ

تَدْلُلْنَ تَدُلِّي

يَدُلاّ يَدُلّوا يَدْلُلْ تَدُلُّ

تَدُلاّ يَدْلُلْنَ تَدُلُلْ تَدُلُّ

Modul imperativ are, de asemenea, ambele variante:

أُدْلُلا دُلُّ دُلُوا

أُدْلُلوا دُلُّ أُدْلُلْ

أُدْلُلْنَ أُدْللي دُلّي

2. Formele triconsonantice IX si XI si forma cvadriconsonantica IV, la care apare o consoana dublata, au un tratament asemanator cu cel al verbelor primitive cu R2 si R3 identice.

اِخْضَرَ يَخْضَِرُّ "a fi verde",

اِخْضارَّ يَخْضارُّ "a fi verde"

اِطمَأنَّ يَطْمَئِنُّ "a fi linistit"

Tabela VI prezinta formele derivate ale verbului cu R2 si R3 identice.

3. VERBELE CU R1 HAMZA SI DUBLATE

Exista un numar limitat de verbe a caror R1 este consoana hamza, iar R2 si R3 sunt identice, ex.: 'amma "a se indrepta spre", 'atta "a fi des (despre iarba)", 'a a "a aprinde (focul)".

Aceste verbe se conjuga tinand seama de regulile care au fost mentionate in subcapitolul referitor la verbul cu R1 hamza si de regulile mentionate in subcapitolul rezervat verbului "dublat".

Verbul أَمَّ يَؤُمُّ , de exemplu se conjuga astfel:

In Tabela VII sunt prezentate formele derivate ale verbului de acest tip.

4. Verbele "slabe"

Verbele in a caror structura intra o consoana slaba, adica w sau y , sau chiar doua au fost incluse in categoria verbelor "bolnave" mu'tall), dar vom prefera folosirea termenului de verbe "slabe" pentru ele.

Din punct de vedere al istoriei acestor radacini, s-a emis parerea ca ele ar fi fost la origine verigi de tranzitie intre radacinile triconsonantice propriu-zise si acele teme ipotetice biconsonantice care ar fi existat in limbile semitice intr-o perioada foarte veche.

Cu ajutorul unor reguli fonetice determinate, temele care au doar doua conosane tari sau doua consoane cu o vocala lunga pot fi explicate ca apartinand radacinilor triconsonantice.

4.1. VERBELE "ASIMILATE"

Prin termenul mital "asimilat, asemanator", se au in vedere verbele care au o consoana slaba ca R1. Ele au fost numite astfel deoarece cojugarea lor este asemanatoare , iar la aspectul indeplinit chiar identica, cu cea a averbului normal. Formele II, III, V, VI au intreaga conjugare identica cu cea a verbului normal. Forma VIII, care se intalneste foarte rar, are de asemenea, o conjugare regulata.

4.1.1. Verbele cu R1 w al mital al-wawiyy). Consoanele slabe w si y la inceput de cuvant se mentin atunci cand dupa ele urmeaza o vocala scurta sau lunga impreuna cu care formeaza o silaba deschisa. Astfel de situatii se intalnesc la formele de indeplinit, ex.: wa ala "a ajunge" يَقِظَ yaqi a "a fi treaz".

la participiul activ al formei I, ex. وَافِر wafir "imbelsugat"

- la indeplinitul formei III diateza pasiva, ex.: ووجِحَ w iha "a fi confruntat"

la unele nume de actiune, ex. wiladat "nastere".

Observatii:

a) Prima radicala w cade la diateza activa la toate verbele a caror vocala caracteristica la neindeplinit este i, precum si la numeroase verbe a caror vocala caracteristica este a (in principal verbe care au o consoana guturala ca R2 sau R3), ex.:

يَصِِلُ ـ وَصَلَ "a ajunge la "

يَعْدُ ـ وَعَدَ "a promite"

يَهَبُ ـ وضهَب "a darui"

يََضْعُ ـ وَضَعَ "a pune"

يَقَعُ ـ وَقَعَ "a cadea"

يَسَعُ ـ وَسِعَ "a fi larg"

يَثِقُ ـ وَثَقَ "a crede"

b) R1 cade, de asemenea, la imperativul acestor verbe

c) Consoana slaba w cade si in numele de actine de tipul فَعِلَة . Sufixul -at este explicat ca o compensare pentru R1 care nu apare, ex.:

"calitate" وَهَبَ ـ هِبَة "cadou"

وَصَلَ ـ صِلَة "legatura" وَثَقَ ـ ثِقَة "incredere"

d) O parte din verbele a caror vocala caracteristica la neindeplinit este a, precum si toate verbele a caror vocala caracteristica la neindeplinit este u pastreaza R1, ex.:

وَجِلَ ـ يَوْجَلُ "a se teme"

وَجِعَ ـ يَوْجِعُ "a simti o durere"

وَجَهَ ـ يَوجُهُ "a fi important"

e) Consoana slaba w este asimilata la forma VIII de infixul -t-, care apare cu ta d d

وَصَلَ ـ اِتَّصَلَ "a avea legatura cu . "

وَصَفَ ـ اِتَّصَفَ " a se caracteriza prin"

وَسِعَ ـ اِتَّسّعَ "a fi larg"

f) La celelalte forme, consoana slaba w este supusa regulilor generale ale modificarilor fonetice:

أوْجَدَ ـ إِوْجادٌ ـ إيجادٌ "creare"

استَوصَفَ ـ استشوصافٌ ـ استِيصافٌ "cererea de a prescrie un medicament"

Exemple de verbe conjugate

Neindeplinit

Tabela VIII prezinta formele derivate ale acestui tip de verb.

4.1.2. Verbele cu R1 y (al-mital al-ya'iyy). Verbele a caror R1 este y, pastreaza consoana slaba atat la indeplinit cat si la neindeplinit si imperativ.

La forma VIII consoana slaba y este asimilata de infixul -t- , ca si in cazul lui w, ex. يَسَرَ "a juca un joc de noroc" اِتَّسَرَ si أيتَسَرَ "a imparti castigul la jocul de noroc".

Exemplu de verb conjugat

يَقِظَ ـ يَيْقَظُ -"a fi treaz"

Diateza pasiva

Tabela IX prezinta formele derivate ale verbului asimilat cu R1 y.

4.2. VERBELE CU R1 W SI DUBLATE

Aceste verbe se conjuga tinand seama de regulile care au fost mentionate la verbul "asimilat" cu R1 w si regulile mentionate la verbul dublat.

Tabela X prezinta formele derivate de la verbul يَوَدُ ـ وَدَّ "a vrea, a dori".

4.3. VERBELE CONCAVE

Prin verbul concav (أَجْوَفُ a waf) se are in vedere verbul a carui R2 este o consoana slaba, adica w (a waf wawiyy) sau y a waf ya'iyy). In unele forme , in locul consoanei slabe apare o vocala lunga, iar in alte forme aceasta se reduce la o vocala scurta.

4.3.1. Consoana slaba se mentine in calitatea de consoana in urmatoarele situatii:

a) Cand apare geminata, adica in formele derivate II si V la diateza activa si pasiva, indeplinit, imperativ si participiu, nume de actiune (doar f. V).

forma II - حَوَّلَ "a transforma"

حَوِّلْ ـ مُحَوِّلٌ ـ مُحَوَّلٌ . حُوِّلَ ـ يُحَوَّلُ ـ مُحَوَّلٌ

- مَيَّزَ "a distinge" يُمّيَّزُ

مّيِّزْ ـ مُمّيِّزٌ ـ مُمَيَّزٌ ـ مُمَيِّزٌ

forma V - تَحَوَّلَ "a se transforma" يَتَحَوَّلُ ـ تَحَوَّلْ مُتَحَوِّلٌ مُتَحَوَّلٌ مُتَحَوَّلٌ

تَغَيَرَ "a se schimba" يَتَغَيَّرُ تَغَيِّر مُتَغَيِّرٌ

يُتَغَيَّرُ مُتَغَيَّرَ

b) Cand urmeaza dupa o vocala lunga, adica la formele III si VI, la diatezele activa si pasiva, indeplinit si neindeplinit, participii si nume de actiune:

- forma III- "a incheia un contract" مُقاوَلٌ ـ يُقاوَلُ ـ قُووِلَ ـ مُقاوَلَة ـ مُقاوِلٌ ـ قاوِلْ ـ يُقاوِلُ

"a incheia o tranzactie comerciala" بَأيَعَ ـ يُبأيعُ

forma VI - "a se invecina" تَجاوَرَ ـ يَتَجاوَرُ

"a se deosebi unul de altul"

تَغَأيَرَ ـ يَتَغأيَرُ

La participiul activ, dupa vocala a lung, consoana slaba este inlocuita de consoana hamza ( قاوِلٌ ـ قائِلٌ . سَأيرٌ ـ سائِر ).

c) Cand este consoana initiala a unei silabe lungi inchise, dupa o silaba tot inchisa, adica la forma IX: اِسْوَدَّ "a fi negru" يَسْوَدُّ اِسْوِدادٌ; اِبْيَضَّ "a fi alb" يَبْيَضُّ مُبْيَضٌّ .

d) In cateva verbe de forma I, care se refera la defecte fizice: "a fi chior", يَحْوَلُ ـ حَوِلَ "a fi sasiu", عَوِجَ يَعْوَجُ "a fi incovoiat".

e) In cateva verbe la formele IV si X: "a avea nevoie" يَحْوَجُ مُحْوِجٌ مُحْوِجٌ إحواج , استَصْوَبَ "a considera drept, just" يَسْتَصْوِبُ

In cateva cazuri, exista la formele IV si X de la aceeasi radacina o forma care mentine R2 in calitate de consoana si o forma in care R2 este inlocuit de o vocala lunga. Cele doua forme au sensuri diferite. Ex.:

- rad. rw روح - IV أرْوَحَ "a exala un miros urat" si أراح "a linisti"; X اِستَرْوَحَ "a simti un miros" si استَرَاحَ "a se odihni".

- rad. wb ـ اِسْتَوْجَبَ "a interoga" si استجاب "a raspunde".

f) In numele de actiune de tipul فَعَلانٌ ex. :

طَوَرَ ـ طَيَرانَ "a zbura"

دَارَ ـ دَوَرَان "a se roti"

g) In numele de instrument si de recipient de tipul مِفْعَلٌ ، مِفعالٌ ، مِفْعَلَة provenind de la radacini cu R2 consoana slaba:

- rad.كيل kyl - مِكيلٌ si مِكيالٌ (masura de capacitate)

- rad. نول nwl - مِنْوَلٌ si مِنْوالٌ "razboi de tesut"

h) In verbele provenind de la radacini care au atat R2 cat si R3 consoane slabe:

- rad. روي rwy: يَرْويَ ـ رَوَيَ "a povesti"

- rad. قوي qwy : يَقوي ـ قوِيَ "a fi puternic"

4.3.2. Consoana slaba este inlocuita de o vocala lunga in urmatoarele situatii:

a) In formele neindeplinitului indicativ si conjunctiv activ si pasiv (formele I, IV, X), cu exceptia persoanelor femininului plural. La aceste forme, in mod normal, R1 apare neurmata de vocala, iar R3 urmata de o vocala:

- rad. قول qwl :يُقالُ ـ يُقْوَلُ ، يَقُول ـ يَقْوُلُ

rad. سير syr: يُسارُ ـ يُسْيَرُ ، يَسِيرُ ـ يَسيرُ

rad. خوف wf

rad. قوم qwm: يُقامُ ـ يُقْوَمُ ، يُقِيمُ ـ يُقْوِمُ

In aceste cazuri, consoana slaba impreuna cu vocala scurta care ii urmeaza se contopesc intr-o vocala lunga de timbrul celei scurte, adica:

wa,ya - a

wi, yi -

wu - يَقْوَمُ ـ يَقْوُمُ

b) In formele neindeplinitului apocopat si imperativ la care apare in pozitie finala o silaba lunga deschisa, dupa caderea silabelor -na, -ni (adica persoana a II-a feminin singular, persoana a II-a si a III-a masculin plural si dual):

rad. قول qwl: apoc. يَقُولا ـ يَقْولا ، يَقُلوا ـ يَقْولُوا ، تَقُولي ـ تَقْوُلي imper. قُوَلي ـ قوُلي

c) In formele persoanei a III-a ale indeplinitului la diateza activa. Silaba anterioara este in acest caz, in mod normal, deschisa cu vocala scurta. Consoana slaba cade, iar vocalele care ii urmeaza se contopesc in a lung. Ex.:

- rad. قول qwl

rad. سير syr

rad. خوف wf خَاف ـ خَوِفَ " a se teme"

- rad. qwm (f.IV), a ridica"

rad. ṭwl a fi lung"

Daca vocala precedenta este u, iar vocala care ar urma consoanei slabe i, cele doua se contopesc dupa caderea consoanei slabe intr-un i lung. Acesta este cazul indeplinitului la diateza pasiva:

- rad. قول qwl قِيلَ ـ قُوِلَ

- rad. سير syr

d) In numele de actiune ale formelor IV si X, consoana slaba cade dinaintea vocalei a lung. In compensare se adauga la sfarsit sufixul -at. Ex.:

rad. شور wr "a arata" forma IV

rad. fwd اِستَفَاذَ ـ أُستِفادَةٌ ـ اِسستِفْواد " a aduce un folos" forma X

c) Participiul pasiv al formei I :

rad. قول qwl مَقُولٌ ـ مَقْوُولٌ

La participiul pasiv al verbelor cu R2 y, sub influenta lui y, vocala lung, care apare in mod normal dupa R2, se transforma in lung, ex.:

-rad. بيع by' مَبِيعٌ ـ مَبْيُعٌ (verb باع "a vinde")

- rad. زيد zyd مَزِيدٌ ـ مَزْيُودٌ (verb زادَ "a creste")

4.3.3. Consoana slaba dispare fara a lasa o vocala lunga in urmatoarele situatii:

a) La cele cinci persoane ale apocopatului care au o silaba inchisa in pozitie finala. Din cauza inchiderii silabei, vocala lunga se scurteaza:

- rad. قول qwl:

-rad. سير syr يَسْيَرْ ـ يَسِيرْ ـ يَسِرْ

-rad. نوم nwm: يَنْوَمْ ـ يَنامْ ـ يَنَم

- rad. جوم gwm

-rad. قوم qwm: يَسْتَقْوِمْ ـ يَستَقِيمْ ـ يَستقِمْ

b) La persoana a II-a masculin singular a modului imperativ, ex.:

اسير ـ سيرـ سِر

أنوَمْ ـ نامْ ـ نَم

a) La persoanele a II-a si a III-a ale femininului plural neindeplinit (toate modurile) si imperativul:

تَقْوَلْنَ ـ تَقُلْنَ يُقْومْنَ ـ يُقْمْنَ

أقوُانَ ـ قُلْنَ يَسْيرنَ ـ يسِرنَ

يَنومْنَ

Observatii:

Se observa ca in cele trei cazuri, incluse la punctele a, b, c, consoana a doua, urmata de o vocala, apare in mod normal intre R1 si R3 care nu sunt urmate de o vocala. Vocala care are in mod normal ar aparea dupa R2, a ramas dupa caderea consoanei slabe si impreuna cu R1 si R3 a format o silaba lunga inchisa.

b)   La persoanele I si a II-a ale indeplinitului, la care in mod normal R1 este urmata de o vocala, iar R3 nu este urmata de vocala, ex: نِمْتُ ، سِرْتُ ، قُلْتُ

Tot o vocala scurta apare la persoanele respective si in cazul formelor care au 'alif initial (IV, VII, VIII, X) :

f. IV أقامَ ـ أَقَمْتُ "a ridica"

f. VII اِنْقادَ ـ اِنقَدْتُ"a fi condus"

f.VIII اِخْتارَ ـ اِخْتَرْتُ"a alege"

f. X اِستقامَ ـ اِستَقَمْتُ "a fi drept"

4.3.4. Verbul "concav" are la forma primitiva ca vocala caracteristica la indeplinit fie un u, fie i . Aceasta vocala apare la persoanele I si a II-a in silaba inchisa:

a) Vocala u in cazul verbelor cu R2 w ( 'a waf wawiyy , ex.:

b) Vocala i, in cazul verbelor cu R2 y ( 'a waf ya'iyy , ex.

Observatii in legatura cu verbul concav:

a)Daca R3 este consoana t , aceasta se contopeste cu t din sufix, aparand in grafie sub forma unei consoane geminate, ex.: بَتّم ، بِتّ ، بات "a inopta"etc.

Un fenomen asemanator se intalneste si la verbele concave cu R3 n, care se contopeste cu n din sufix, la persoanele I plural si a III-a feminin plural, ex "a fi"

c) La formele VII si VIII participiul activ si participiul pasiv au o forma identica, rezultata din caderea consoanei slabe impreuna cu vocala care ar urma in mod normal dupa ea. De obicei are valoarea de participiu pasiv.ex.:

La formele tranzitive IV si X cele doua participii se deosebesc datorita faptului ca vocala care ar trebui sa urmeze dupa R2 trece dupa consoana anterioara.

c) Vocala u si i in silaba inchisa la formele indeplinitului isi are originea in faptul ca ea este vocala caracteristica a indeplinitului la verbele de stare,ex.:

rad. wl - tawulta طُلْتَ

rad. wf ـhawifta

rad. yb ayibta

Verbele cu consoana caracteristica u, adica tipul fa'ula, au la neindeplinit tot u ca vocala caracteristica, ex.: In schimb verbele cu vocala caracteristica i , adica fa'ila au la neindeplinit fie a fie i, ex.:    يَشيبُ ـ شابَ ، يَخافُ ـ خافَ"a fi carunt".

Exista insa si verbe cu inteles activ a caror vocala caracteristica la indeplinit este a. in silaba inchisa a indeplinitului la aceste verbe apar vocalele u sau i , prin analogie cu verbele de stare:

- rad. قوم ­ġwm qawamta

rad. قول qwl- qawalta

- rad. سير syr- sayarta

-rad هول hwl- hawalta هَوَلْتَ a-si inchipui"

d) Verbele cu R2 w, y apartin unui tip de radacini care conduce la ideea originii radacinii triconsonantice in radacina biconsonantica.

O astfel de posibilitate poate fi admisa pentru o perioada foarte veche din istoria limbii semitice, fiind ca in limbile derivate din ea, radacina, cu rare exceptii, este compusa din trei consoane dintre care una poate fi slaba. Dupa cum s-a vazut ea se regaseste in cazul limbii arabe in formele derivate II si V precum si in cateva verbe de forma I, care pastreaza R2 in calitate de consoana silabica si se conjuga ca un sanatos.

Exemple de verbe concave conjugate:

a) verbul قَوَلَ (rad. qwl) vocalele caracteristice a, u:

b) verbul يَسيرُ ـ سارَ (rad. سير syr), vocalele caracteristice a,i:

Neindeplinit indicativ Indeplinit

Neindeplinit apocopat Imperativ

c) verbul خاف (rad.خوف ḫwf) vocalele caracteristice a, a:

Neindeplinit indicativ Indeplinit

Neindeplinit apocopat Imperativ

Verbul la forma IV-

Imperativ Indeplinit

Tabela XI prezinta formele derivate ale verbului cu R2 w, iar Tabela XII prezinta formele derivate ale verbului cu R2 y.

4.4. VERBELE DEFECTIVE

Prin termenul de verbe defective fi'l naq s) se au in vedere verbelor a caror R3 este o consoana slaba (w,y).

4.4.1. In cadrul tipului de verbe defective se disting urmatoarele trei categorii:

a)         Verbe cu vocala caracteistica u la neindeplinit. La indeplinit ele au ca vocala caracteristica u sau a, ex.

fa'ula - yaf'ulu: يَسْرُوَ ـ سَرُوَ "a fi renumit"

fa'ala- yaf'ulu: "a chema, invita"

R3 al acestor verbe este la origine w. Din aceasta cauza autorii arabi le-au numit naq s wawiyy

b)Verbe cu vocala caracteristica i la indeplinit, ex.:

fa'ala-yaf'ilu يَرْمي ـ رَمى "a arunca"

c) Verbe cu consoana caracteristica a la neindeplinit. La indeplinit au vocala caracteristica i sau a. ex. : fa'ila- yaf'alu يَرْضَ ـ رَضِيَ "a fi multumit"

fa'ala- yaf'alu يَسْعَيُ ـ سَعَيَ "a se stradui"

R3 a verbelor de la punctele b) si c) este la origine y si din aceasta cauza ele au fost numite de autorii arabi naq s ya'iyy

4.4.2. In cursul conjugarii, R3 are urmatorul tratament:

I. In cazurile in care in mod normal, ar fi o consoana neurmata de vocala( in grafia araba cu sukun):

a) Daca dupa R3 nu mai urmeaza nici un sufix, R3 dispare complet. Aceasta se intampla la modurile apocopat si imperativ, ex.:

d'w أدْعُ ـ لَمْ يَدْعُ

rmy اِرْمِ ـ لَمْ يَرْمِ

rdy اِرْضَ ـ لَمْ يَرْضَ

s'y اِسْع ـ لَمْ يَسْعَ

b) Daca dupa R3 urmeaza sufixul personal:

- daca R2 este urmata de vocala a, R3 apare neurmata de vocala (in grafie sukun). Aceasta se intampla la persoana I si a II-a ale indeplinitului si la persoana a III-a feminin plural, precum si la persoana a II-a si a III-a feminin plural:

d'w دَعَونَ ، دَعَوْتُم، دَعَوْتُ

rmy

r y تَرْضَيْنَ

daca R2 nu este urmata de vocala a, R3 se transforma in vocala de prelungire de timbrul vocalei care urmeaza dupa R2:

d'y يَدْعُونَ

r y 

II. In cazurile in care in mod normal ar trebui sa fie urmata de o vocala:

a) daca vocala ar fi de acelasi timbru cu cea care urmeaza dupa R2, R3 se transforma in vocala lunga, de timbrul celei anterioare, ex.:

rmy:

d'w

r y: أَرْضي

Observatie :

Vocala cu a se noteaza prin 'alif maq ura in cazul verbelor a caror R3 este y si prin 'alif madda in cazul verbelor a caror R3 este w.

b) Daca R3 este urmata de o vocala de un timbtu diferit de cel al vocalei anterioare, R3 apare urmata de vocala respectiva:

d'w أَنْ يَدْعُوَ rmy أنْ يَرْمِيَ

r y أنْ رَضِيَ

c) Daca dupa R3 ar urma o consoana care ar inchide silaba finala, R3 dispare fara a lasa nici o urma. Acesta este cazul persoanei a III-a feminin singular, ex.:

d'w دَعَتْ رَمَتْ

d) Daca R3 ar fi urmata de o vocala lunga ea se transforma in vocala lunga de timbrul vocalei care i-ar urma in mod normal. Aceasta se intampla la persoana a II-a feminin singular neindeplinit, persoana a III-a masculin plural neindeplinit si persoana a III-a masculin plural indeplinit, ex.:

d'w

bqy بَقُوا

e) Cand R2 este urmata de vocala a, R3 este consoana. Aceasta se intampla la persoana a III-a masculin si feminin plural neindeplinit si la persoana a III-a masculin plural, ex.:

d'w دَعَوْا ، يَدْعُوانَ تَرْمِيانِ ، رَمِيا

تَرْضِيانِ ، رَضِيا

III. R3 se mentine in calitate de consoana silabica:

a) Daca este urmata de a (toate persoanele dualului neindeplinit), ex.:

d'w: 

rdy:  

b)    daca este dublata (in unele nume de actiune), ex.: عُلُوٌّ رُقِيٌّ

IV. R3 se disimileaza in hamza dupa o vocala lunga, in numele de actiune ale formelor derivate care au un 'alif initial( IV, VII, VIII, X), ex.:

'ty إِعْطَاءٌ "actiunea de a da"

q y إِنْقِضاءٌ "trecere, scurgere (a timpului)"

rmy اِرْتِمَاءٌ "aruncare (reflexiv)"

lqy اِسْتِلْقاءٌ "aruncare (reflexiv)"

Observatii:

a) Atat verbele cu R3 y cat si verbele cu R3 w au o singura forma la diateza pasiva, cu R3 y silabica, ex.: رُمِىَ رَميَ ; دَعا d'w دُعِيَ

b) In loc de R3 apare a lung, (notat prin 'alif maq ura), indiferent de R3 consoana slaba a radacinii (vezi tabela XIII).

c) Daca vocala caracteristica a indeplinitului este a, la persoana a III-a masculin singular, verbele cu R3 w si cele cu R3 y au o pronuntie identica. In grafie , insa, vocala a lung este notata in primul caz prin 'alif maq ura, ex.:

- cu R3 w ; -cu R3 y

d) Persoana a III-a feminin dual indeplinit provine din adaugarea unui a lung la forma de feminin singular. De aceea, in aceasta forma nu apare a lung care a cazut la feminin singular in cazul verbelor cu vocala caracteristica a la indeplinit, ex.:

d'w: دَعَتَا ـ دَعَتْ

rmy رَمَتا ـ رَمَتْ

Dar, سَرُوتا ـ سَرُوَتْ ، رَضِيَاتْ ـ رَضِيَتْ

La pers. III masculin dual indeplinit dupa vocala a apare, insa, R3 in calitate de consoana silabica, ex.:

d'w أُدْعُوا ، أَنْ يَدْعُوَا ، يَدْعُوَا

rmy

r y اِرْضِيا ، أَنْ يَرْضِيا ، يَرْضِيانِ

e) In cazul verbelor cu R3 w, a caror vocala caracteristica la neindeplinit este u, persoana a II-a si a III-a masculin plural sunt identice cu persoana a II-a si a III-a feminin plural, ex.:

d'w: pers III.masc. si fem.pl. este يَدْعُونَ

masc. يَدءعُونَ si fem. يَدعونَ

In cazul verbelor cu R3 y a caror vocala tipica la neindeplinit este a , forma pers. II sg.fem. este identica cu forma pers. II pl.fem., ex.:

rmy: pers II sg.fem. si pers. II pl.fem este la f.I تَرْمِينَ sg. تَرْمِيينَ si pl. تَرْمينَ ـ تُرْميينَ ـ تُرْمينَ

In cazul verbelor cu R3 y a caror vocala caracteristica la neindeplinit este a, precum si la neindeplinit pasiv la toate formele, pers. II fem.sg. este identica cu pers. II fem.pl., ex.:

rḍy pers. II fem.sg. si pers. II fem.pl. este - sg. تَرْضَيينَ si pl. تَرْضَينَ

Aceste corespondente nu se intalnesc la modurile conjunctiv si apocopat, deoarece la formele de feminin plural se mentine n n an-niswa, in timp ce la celelalte forme n n final cade.

f) La modul conjunctiv, in cazul verbelor care au vocala caracteristica la neindeplinit u sau i, se mentine R3 يَرْمِىَ ، يَدْعَوَ , iar in cazul verbelor care au vocala caracteristica la neindeplinit a, R3 se transforma in vocala lunga تَرْضَى .

g) La dual conjunctiv, apocopat si imperativ, consoana slaba se mentine la toate verbele, indiferent de vocala caracteristica.

Exemple de verbe defective conjugate

Indeplinit

Neindeplinit

Verbul

Indicativ Conjunctiv Apocopat

Verbul

Verbul يَرْضَ ـ رِضَيَ

Modul imperativ

Diateza pasiva

Indeplinit Neindeplinit

Formele derivate se conjuga ca verbul cu R3 y de tipul يَرْميَ ـ رَمى . Fac exceptie formele V si VI care la neindeplinit se conjuga dupa modelul verbului يَرْضى . La diateza pasiva sunt identice cu pasivul formei I in privinta terminatiilor.

Tabela XIII prezinta formele derivate ale verbului "defectiv".

4. VERBELE CU HAMZA SI O CONSOANA SLABA

Verbele care contin una din radicale o consoana slaba (w,y) si ca o alta radicala consoana hamza se conjuga tinandu-se seama de regulile de scriere ale consoanei hamza si de modificarile care survin in functie de locul consoanei slabe in cadrul radacinii.

Se disting urmatoarele subcategorii de verbe care contin cele doua consoane:

4.1. Verbele cu R1 consoana slaba (w,y) si cu R2 hamza, ex.: وَأَلَ"a cauta adapost", يَئِسَ "a dispera".

Exemplu de conjugare a verbului cu R1 si R2 hamza (radacina w'l)

Indeplinit   Neindeplinit Imperativ

Tabela XIV prezinta formele verbale derivate ale verbului de acest tip.

Exemplu de conjugare a verbului cu R1 y si

R2 hamza (radacina y's)

Indeplinit   Neindeplinit Imperativ

Tabela XV prezinta formele derivate ale verbului de acest tip.

4.2. Verbele cu R1 consoana slaba (w) si R3 hamza, ex.: وَطِئَ "a calca", وَتأ"a lovi", وَضُؤَ "a fi curat".

Exemplu de verb conjugat (radacina w

Indeplinit   Neindeplinit Imperativ

Tabela XVI prezinta formele derivate ale acestui tip de radacina.

4.3. Verbe concave cu R1 hamza,ex.: آبَ ـ يَؤُوبُ "a se intoarce", يَئِدُ ـ آدَ"a fi tare"

Exemplu de conjugare a verbului cu R1 hamza si R2 w( radacina ,wb)

Indeplinit   Neindeplinit Imperativ

Tabela XVIII prezinta formele derivate ale acstui tip de radacina.

Exemplu de conjugare a verbului cu R1 hamza si R2 y( radacina 'yd)

Indeplinit   Neindeplinit Imperativ

Tabela XVIII prezinta formele derivate ale acestui tip de radacina.

4.4. Verbe concave cu R3 hamza, ex.: سَاءَ ـ يَسُوءُ "a fi rau", جاءَ ـ يَجِىءُ "a veni".

Exemplu de conjugare a verbului cu R2 w si R3 hamza( radacina sw')

Indeplinit   Neindeplinit Imperativ

Tabela XIX prezinta formele derivate ale acestui tip de radacina.

Exemplu de conjugare a verbului cu R2 y si R3 hamza, cu vocala caracteristica la neindeplinit i ( radacina y'

Indeplinit   Neindeplinit Imperativ

Exemplu de conjugare a verbului cu R2 y si R3 hamza, cu vocala caracteristica la neindeplinit a ( radacina sy'

Neindeplinit

Indicativ Apocopat Imperativ

Tabela XX prezinta formele derivate ale acestui tip de radacina.

OBSERVATIE:

Participiul activ al verbelor concave cu R3 hamza este identic cu cel al verbelor defective, ex.:

4. Verbele defective cu R1 hamza, ex.: ألاَ ـ يَأْلو "a face prost ceva", يأْتي ـ أتَى "a veni".

Exemplu de conjugare a verbului cu R1 hamza si R3 w(radacina 'lw)

Indeplinit    Neindeplinit Apocopat Imperativ

Tabela XXI prezinta formele derivate ale acestui tip de radacina.

Exemplu de conjugare a verbului cu R1 hamza si R3 y( radacina 'ty)

Tabela XXII prezinta formele derivate ale acestui tip de radacina.

Indeplinit    Neindeplinit Apocopat Imperativ

OBSERVATIE:

Imperativul verbului أتى se formeaza si fara aparitia consoanei hamza, adica تِ (si تِه ), etc.

4.6. Verbele defective si cu R2 hamza, ex.: يَبْؤُو ـ بَآ "a fi slavit, glorios", يَنْأى ـ نَأىَ " a fi departat"

Exemplu de conjugare a verbului cu R2 hamza si R3 w (radacina b'w)

Indeplinit    Neindeplinit Apocopat Imperativ

Exemplu de conjugare a verbului cu R2 hamza si R3 y( radacina n'y)

Indeplinit    Neindeplinit Imperativ

Tabela XXIII prezinta formele derivate ale acestui tip de radacina.

Verbul رَأى "a vedea", care face parte din categoria verbelor cu R2 hamza si R3 y, mai are inca o particularitate: la toate modurile neindeplinitului si la imperativul formei I, precum si la toate timpurile si modurile formei IV ( أرَى "a arata") cade complet R2 hamza.

Conjugarea formei I

Indeplinit    Neindeplinit Imperativ

Indicativ Apocopat

Conjugarea formei IV

Indeplinit   Neindeplinit Imperativ

Indicativ Apocopat

OBSERVATIE:

Forma IV are si o varianta cu pastrarea consoanei hamza la toate timpurile si modurile: "a se uita in oglinda; a se preface".

Tabela XXIV prezinta formele derivate ale acestui tip de radacina.

4.6. VERBE CU DOUA CONSOANE SLABE

Verbul care contine in structura sa doua conosane slabe (w,y) a fost numit de autorii arabi laf f "complicat". Se disting doua tipuri de verbe cu doua conosane slabe:

4.6.1. Verbul cu R1 w(si R3 y) (laf f mafr q "complicat separat"). In conjugarea acestui verb se tine seama atat de modificarile care au loc la verbele cu R1 w cat si de modificarile care au loc la verbele cu R3 y. Cele care au la neindeplinit vocala caracteristica y pierd consoana slaba la acest aspect, ca si verbele asimilate, ex.: a fi credincios", يقِى ـ وَقى "a apara".

Exemplu de conjugare a acestui verb de acest tip (radacina wfy)

Indeplinit    Neindeplinit Apocopat Imperativ

Tabela XXV prezinta formele derivate ale verbului de acest tip.

4.6.2. Verbul cu R2 w si R3 y( لَفيف مقرون laf f maqr n "complicat alaturat")

Consoana slaba R2 este tratata ca o consoana tare la acest tip de verb, modificari survenind numai la R3. Exemple de astfel de verbe: يَطْوِى ـ طَوَى "a indoi, a impaturi", يَرْوِى ـ رَوىَ "a povesti", يَقْوِىَ ـ قَوِىَ "a fi puternic", يَسْوِى ـ سَوِىَ "a fi egal"

Exemplu de conjugare a verbului de acest tip (radacina swy).

Indeplinit Neindeplinit Imperativ

Indicativ Apocopat

Tabela XXVI prezinta formele derivate ale verbului de acest tip.

Verbul حَيِىَ " a trai; a fi viu" are o situatie deosebita in aceasta categorie de verbe, atat R2 cat si R3 fiind consoana slaba y. El se conjuga fie ca verbul dublat, R2 si R3 aparand ca o consoana geminata ( يَحَيُّ ـ حَىَّ ), fie ca verbul سَوِىَ , adica, mentinand R2 in calitate de consoana radicala separata de R3 La neindeplinit, a lung care apare in pozitie finala se noteaza prin 'alif madda adica in loc de

La forma X acest verb are doua forme: اِسْتحَى ـ يَسْتَحِى si يَسْتَحْيَى ـ اِستَحْيَى "a se rusina".

Conjugarea verbului حيى (ambele variante)

Indeplinit Neindeplinit Imperativ

Tabela XXVII prezinta formele derivate ale verbului

4.7. VERBE CU DOUA CONSOANE SLABE SI O CONSOANA HAMZA

Exista in limba araba doua verbe care prezinta anomalii la toate cele trei consoane radicale: verbul أوَىَ "a cauta adapost" (cu R1 hamza, R2 w si R3 y) si verbul وَأىَ "a promite" (cu R1 w, R2 hamza si R3 y). Primul se conjuga ca un verb defectiv, R2 fiind tratata ca o consoana tare. Al doilea se conjuga ca un verb asimilat si defectiv. La ambele verbe, hamza se noteaza conform regulilor referitoare la grafia sa.

Observatie:

Atat verbele cu doua anomalii, cat si la verbele cu trei anomalii, atunci cand imperativul masculin singular apare sub forma unei silabe deschise cu vocala scurta, silaba respectiva poate sa fie inchisa printr-un h (ها السكت ha' as-sakt), ex.:

رَهْ ـ رَ ـ رَأى

Conjugarea verbului أوَى

Indeplinit   Neindeplinit Imperativ

Indicativ Apocopat

Tabela XXVIII prezinta formele derivate ale acestui verb.

6. VERBELE CU COJUGARE INCOMPLETA

6.1. VERBUL DE NEGATIE

Verbul de negare a existentei in prezent, are numai forma de indeplinit. Spre deosebire de verbele cu R2 y el pastraza la persoana a III-a consoana slaba y (in grafie cu suk n). Le celelalte persoane dispare, pastrandu-se vocala scurta a care urmeaza dupa R1:

6.2. VERBELE DE LAUDA SI BLAM

Exista doua verbe care se intrebuinteaza numai la persoana a III-a singular masculin (mai rar si feminin). Acestea sunt ce bine!ce minunat!"(fem. نِعْمَتْ ) si بِئْسَ "ce rau!"(fem. بِئْسَتْ ). In limba contemporana se intrebuinteaza numai formele de masculin. In mod cu totul exceptional, in limba clasica apareau la verbul نِعْمَ si forme de dual si plural: نِعِمْنَ ، نِعْمُوا ، نِعْمَتا ، نِعْما

Tot o forma invariabila are si cuvantul حَبَّذَا "ce bine! Ce minunat!" compus din verbul "a iubi" حَبَّ si demonstrativul ذا .

6.3. VERBELE DE EXCLAMATIE

Exista doua forme verbale invariabile care se intrebuinteaza pentru exprimarea exclamatiei.

6.3.1. O prima forma deriva din radacina triconsonantica. Forma أفْعَلَ Coincide cu persoana a III-a masculin singular a formei verbale IV si in aceasta intrebuintare ea apare precedata de مَا    "ce". Dupa verbul respectiv, apare un nume in cazul acuzativ sau un pronume afix. Ex. :

و مَا أكثَرُ ألمظلومينَ ألذين

يَتَمنَّونَ لنا ألنصر

"Cat de multi sunt cei oprimati care ne doresc victoria!"(N.M.'Awlad

ما أجْمًلُ ألسّماءُ

"Ce frumos e cerul!"( N.M.'Awlad,

De la diverse tipuri de radacini, forma care exprima o exclamatie se deriva tinandu-se seama de regulile referitoare la tipurile respective:

بالله ما أرقّه و أحناَه من إنسان

"Pe Allah, ce om fin si tandru este el!"(M.H.H., Zaynab, 164)

فما أحْلى أيامَ ألحبِّ و ما أعذبَ أحلامها

و ما أمرُّ ليالى ألحزن و ما أكثر مخاوفها

"Ce placute sunt zilele de dragoste si ce dulci sunt visele lor! Si ce amare sunt noptile de tristete si ce multe sunt spaimele lor!" (G.H.G,198)

La radacinile concave se pastreaza consoana slaba R2:

ما اطيَبَهُ

"Cat de bun este el!" (N.M.'Awlad

Daca mirarea se refera la trecut, in fata acestei forme verbale apare exponentul temporal kana

ما كَانَ أسعد زيداً

"Ce fericit era Zayd!"

6.3.2. O a doua forma de exclamatie coincide cu imperativul masculin singular de forma IV. Numele sau pronumele la care se refera exclamatia este precedat de prepozitia bi-.

أحْسَنْ بِزيد

"Ce bun este Zayd!"

Aceasta forma se intalneste mult mai rar decat prima