Campul de aplicare a competentelor UE

Campul de aplicare a competentelor UE

Analiza problematicii competentelor Comunitatilor presupune luarea in considerare a teritoriului si a persoanelor asupra carora acestea se exercita, intre competentele Comunitatilor si competentele statelor existand o serie de deosebiri.

1. Campul de aplicare teritorial

In ceea ce priveste competenta teritoriala, intrucat Comunitatile si Uniunea nu au un teritoriu propriu, competenta lor se exercita asupra spatiului alcatuit din teritoriile statelor membre.

Aceasta competenta comunitara este limitata, ea avand doar prerogativele care rezulta din tratatele de constituire. Este vorba deci de o competenta partiala a Comunitatilor asupra acestor teritorii, complementara cu cea a statelor care, de asemenea, nu mai au o competenta integrala, intrucat au cedat o parte din aceste competente

Comunitatilor.

Competenta comunitara se aplica deci intregii suprafete a statelor membre atat uscatului cat si apelor interioare, marii teritoriale, platoului continental, zonei economice exclusive, cat si spatiului aerian aferent. Se recunoaste si o competenta extrateritoriala a Comunitatilor, care nu se confunda cu situatia in care unele norme comunitare se aplica in relatiile cu terte state, avand la baza unele acorduri incheiate intre acestia (acorduri cu A.E.L.S. etc.).

2. Competenta personala. Cetatenia europeana

Din punctul de vedere al persoanelor asupra carora se extinde Competenta comunitara, aceasta se refera la totalitatea persoanelor fizice si morale ale tuturor statelor membre. Aceasta are la baza faptul ca nu exista o cetatenie comunitara.

2.1. Cetatenia europeana. Notiune

Cetatenia europeana este relatia oficiala intre un individ si UE, relatie ce defineste apartenenta acestuia la Uniune.

Consacrarea unei cetatenii europene prin Tratatul de la Maastricht a aparut, pe de o parte, ca un instrument ce permite aceasta apropiere, chiar si simbolica, si, pe de alta parte, ca fundament al aparitiei unei legitimitati sociale a edificiului european

Ca cetateni, indivizii au anumite drepturi, de exemplu pot lua parte la procesul de decizie alegandu-si reprezentantii. Introducerea unor drepturi comune pentru cetatenii europeni consolideaza identitatea Uniunii si ideea de solidaritate europeana.

Cetatenia europeana se adauga cetateniei nationale si nu o inlocuieste pe aceasta.

Cetatenia europeana se dobandeste automat de toti cetatenii statelor membre UE.

Statutul cetateanului european

Dispozitiile inserate in Partea a Doua a TFUE sub titlul "Nediscriminarea si cetatenia Uniunii" , reprezentand o reluare a dispozitiilor art. 17-20 TCE. Astfel, potrivit articolului 20 (ex-articolul 17 TCE): "(1)Se instituie cetatenia Uniunii. Este cetatean al Uniunii orice persoana care are cetatenia unui stat membru. Cetatenia Uniunii nu inlocuieste cetatenia nationala, ci se adauga acesteia.

Cetatenii Uniunii au drepturile si obligatiile prevazute in tratate. Acestia se bucura, printre altele, de:

(a)   dreptul de libera circulatie si de sedere pe teritoriul statelor membre;

(b)   dreptul de a alege si de a fi alesi in Parlamentul European, precum si la alegerile locale in statul membru unde isi au resedinta, in aceleasi conditii ca si resortisanții acestui stat;

(c)   dreptul de a se bucura, pe teritoriul unei tari terte in care statul membru ai carui resortisanti sunt nu este reprezentat, de protectie din partea autoritatilor diplomatice si consulare ale oricarui stat membru, in aceleasi conditii ca si resortisantii acestui stat;

(d)   dreptul de a adresa petitii Parlamentului European, de a se adresa Ombudsmanului European, precum si dreptul de a se adresa institutiilor si organelor consultative ale Uniunii in oricare dintre limbile tratatelor si de a primi raspuns in aceeasi limba.

Aceste drepturi se exercita in conditiile si limitele definite prin tratate si prin masurile adoptate pentru punerea in aplicare a acestora".

Cetatenii Uniunii Europene beneficiaza, astfel de un set de drepturi, care constau in:

dreptul la libera circulatie in celelalte state membre ale Uniunii

Fiecare cetatean european are dreptul de a calatori si de a se stabili liber pe teritoriul oricarui stat membru pe o perioada de maxim 3 luni, doar prezentand pasaportul sau cartea de identitate nationala, fara a fi necesara vreo alta formalitate.

Conform articolului 21 TFUE (ex-articolul 18 TCE) orice cetatean al Uniunii are dreptul de libera circulatie si de sedere pe teritoriul statelor membre, sub rezerva limitarilor si conditiilor prevazute de tratate si de dispozitiile adoptate in vederea aplicarii acestora.

In cazul in care o actiune a Uniunii se dovedeste necesara pentru atingerea acestui obiectiv si in care tratatele nu a prevazut puteri de actiune in acest sens, Parlamentul European si Consiliul, hotarand in conformitate cu procedura legislativa ordinara, pot adopta dispozitii menite sa faciliteze exercitarea drepturilor mentionate anterior

In aceleasi scopuri ca cele mentionate la alineatul (1) si in cazul in care tratatele nu au prevazut puteri de actiune in acest sens, Consiliul, hotarand in conformitate cu o procedura legislativa speciala, poate adopta masuri in domeniul securitatii sociale sau al protectiei sociale. Consiliul hotaraste in unanimitate, dupa consultarea Parlamentului European.

de maxim trei luni, doar prezentand pasaportul sau cartea de identitate nationala; nu este nevoie de nici o alta formalitate. Masuri temporare ce se aplica imediat dupa aderarea unui stat cer ca persoanele care doresc sa ramana intr-un alt stat membru pe o perioada care depaseste trei luni, pentru a munci, de exemplu, sa aiba nevoie de un permis de resedinta.

dreptul la vot si dreptul de a candida la alegerile pentru Parlamentul European si la alegerile locale in statul de rezidenta

Art 22 TFUE: (1)Orice cetatean al Uniunii care isi are resedinta intr-un stat membru si care nu este resortisant al acestuia are dreptul de a alege si de a fi ales la alegerile locale din statul membru in care isi are resedinta in aceleasi conditii ca si resortisantii acelui stat. Acest drept se va exercita in conditiile adoptate de Consiliu, hotarand in unanimitate in conformitate cu o procedura legislativa speciala si dupa consultarea Parlamentului European; aceste norme de aplicare pot prevedea dispozitii derogatorii in cazul in care probleme specifice ale unui stat membru justifica acest lucru.

Fara a aduce atingere dispozitiilor articolului 223 alineatul (1) si dispozitiilor adoptate pentru aplicarea acestuia, orice cetatean al Uniunii care isi are resedinta intr-un stat membru si care nu este resortisant al acestuia, are dreptul de a alege si de a fi ales la alegerile pentru Parlamentul European in statul membru in care isi are resedinta, in aceleasi conditii ca si resortisantii acelui stat. Acest drept se va exercita in conditiile adoptate de Consiliu, hotarand in unanimitate in conformitate cu o procedura legislativa speciala si dupa consultarea Parlamentului European; aceste norme de aplicare pot prevedea dispozitii derogatorii in cazul in care probleme specifice ale unui stat membru justifica acest lucru.Cetatenii europeni au dreptul sa voteze si sa candideze in alegerile locale in statul de rezidenta. Deoarece autoritatile locale joaca un rol fundamental in dezvoltarea cetateniei europene, fiind cele mai apropiate de cetateni, acest lucru este o realizare majora pentru democratia europeana.

Fiecare stat membru decide asupra formulei in care au loc alegerile, dar toate respecta aceleasi principii democratice de baza (varsta de votare de 18 ani, egalitatea intre sexe, votul secret, mandat de cinci ani care poate fi reinnoit, etc.)

Prin participarea cetatenilor europeni la alegerile europene se doreste ameliorarea reprezentabilitatii acestora in cadrul institutiilor europene si reducerea "deficitului democratic" de care sufera Uniunea.

din partea consulatului sau ambasadei oricarui alt stat membru UE. Aceasta protectie consta in ajutor in cazuri de deces, boala sau accident, arest sau detentie, ajutorarea victimelor delictelor grave etc. Ambasada trebuie sa trateze cetateanul european ca si cum ar fi cetatean al statului pe care il reprezinta; aceasta actioneaza ca un canal de comunicare intre cetatean si statul sau.

dreptul de a beneficia pe teritoriul unui stat tert de protectie consulara din partea autoritatilor diplomatice ale unui alt stat membru, in cazul in care statul din care provine nu are reprezentanta diplomatica sau consulara in statul tert respectiv

Daca propriul lor guvern nu are o misiune diplomatica intr-o tara terta pe care o viziteaza, cetatenii europeni beneficiaza de protectie din partea consulatului sau ambasadei oricarui alt stat membru U.E. Aceasta protectie consta in ajutor in cazuri de deces, boala sau accident, arest sau detentie, ajutorarea victimelor delictelor grave etc. Ambasada trebuie sa trateze cetateanul european ca si cum ar fi cetatean al statului pe care il reprezinta.

Articolul 23 TFUE (ex-articolul 20 TCE) stabileste: Orice cetatean al Uniunii beneficiaza, pe teritoriul unei tari terte in care nu este reprezentat statul membru al carui resortisant este, de protectie din partea autoritatilor diplomatice si consulare ale oricarui stat membru, in aceleasi conditii ca si cetatenii acelui stat. Statele membre adopta dispozițiile necesare și angajeaza negocierile internationale necesare in vederea asigurarii acestei protectii.

Consiliul, hotarand in conformitate cu o procedura legislativa speciala si dupa consultarea Parlamentului European, poate adopta directive care sa stabileasca masurile de coordonare si de cooperare necesare pentru a facilita aceasta protectie.

dreptul de petitie in fata Parlamentului European si dreptul de a apela la Mediatorul european (European Ombudsman)

Cetatenii si rezidentii UE beneficiaza de doua modalitati de a contacta institutiile europene cu o cerere sau plangere:

Mediatorul European este abilitat sa primeasca plangerile din partea oricarui cetatean al Uniunii, din partea oricarei persoane fizice sau juridice care are resedinta sau sediul social intr-un stat membru, precum si plangerile referitoare la cazurile de administrare defectuoasa in actiunile institutiilor, organelor sau organismelor Uniunii, cu exceptia Curtii de Justitie in exercitarea functiilor sale jurisdictionale.

Cetatenii europeni au dreptul de a beneficia de un tratament impartial, echitabil si intr-un termen rezonabil la o administratie transparenta, responsabila si serviabila, din partea institutiilor, organelor si organismelor Uniunii. Spre deosebire de petitiile trimise Parlamentului European, cetateanul nu trebuie sa fie neaparat afectat personal de problema ce face obiectul plangerii catre Mediator.

Mediatorul nu poate ancheta plangerile prezentate contra autoritatilor nationale, regionale sau locale, chiar daca acestea vizeaza dreptul comunitar.

Cetatenii europeni mai au dreptul de a scrie institutiilor europene in oricare din cele 23 de limbi oficiale ale UE si sa i se raspunda in acea limba.

In afara de instrumentele oferite de petitii si plangeri, drepturile cetatenilor europeni mai sunt protejate prin mijloace juridice. Mecanismele juridice de protectie a dreptuilor cetatenilor europeni se refera la sistemele de judecata la nivel unional, respectiv Curtea Europeana de Justitie (cu sediul la Luxemburg). Pe langa obligatia de a verifica legalitatea deciziilor europene, CEJ vegheaza asupra respectarii drepturilor si obligatiilor care rezulta din aplicarea Constitutiei Europene si a Tratatelor Uniunii. Din acest motiv, odata cu adoptarea Tratatului de la Lisabona, CJUE a capatat prerogative sporite, in special in raport cu celelalte institutii europene