Iluziile care apar in timpul zborului

ILUZIILE CARE APAR IN TIMPUL ZBORULUI

O clasificare riguroasa a iluziilor de zbor este greu de realizat. Aceasta deoarece intervin un numar considerabil de variabile: multitudinea iluziilor percepute, variabilitatea interpretarii aceleiasi iluzii de catre aceeasi persoana dar in conditii diferite de zbor sau stare fizico-psihica etc. O clasificare rationala imparte iluziile pe grupe, in functie de importanta simtului (analizatorului) implicat la aparitia lor in: iluzii optice, opticovestibulare si vestibulare. In acest capitol vor fi abordate numai iluziile optice.
1. Iluziile optice
Desi ochiul furnizeaza suficiente informatii certe pentru orientarea in spatiu, in anumite conditii ale mediului de zbor, poate apare o percepere denaturata a unor figuri sau obiecte, datorata particularitatilor procesului de formare a imaginilor pe retina.Pentru contracararea efectelor, uneori catastrofale, conteaza in primul rand pregatirea si experienta pilotului (invatata, acumulata si traita). Supus unor modificari permanente ce se petrec atat in aer ( tehnica de zbor, vreme ) dar si la sol (aeroporturi noi, topografie in continua schimbare etc.), pilotul trebule sa ramana intr-un proces continuu de ,,invatare", chiar si din experienta si greselile altora. Cele mai frecvente iluzii optice cu care se confrunta pilotii sunt:
1.1. Orizontul aparent
Aceasta iluzie poate apare la zborul deasupra unui plafon de nori compact a carui limita superioara este inclinata fata de suprafata terestra. In momentul in care aceasta linie este confundata cu orizontul, mai ales in ascensiune sau coborare se pot produce accidente. Corectarea pozitiei de zbor numai dupa impresia vizuala, fara a verifica giro-orizontul, poate conduce la situatii nedorite.

1.2. Orizontul invizibil
In conditii de crepuscul sau intuneric, delimitarea orizontului fata de cer devine greu posibila. La fel se intampla deasupra marii sau uscatului cand cerul este acoperit de un plafon de nori coborat. In zborul pe timpul unei nopti senine se diferentiaza cu greu stelele de luminile de la sol. Pilotul este inconjurat de un spatiu intunecat plin de puncte luminoase pe care nu le poate ordona si care pot genera confuzie asupra dimensiunilor si pozitiei in spatiu.
- Formarea aurorei boreale poate crea pilotulul iluzia de orizont aparent

Reflexiile
Un rol perturbator pentru orientarea spatiala il au reflexiile sau stralucirile in geamul cok-pit-ului. Sursele luminoase pot fi atat externe cat si din interiorul cabinei (lumina instrumentelor de bord).La avioanele monomotor sau la elicoptere, reflexiille produse de elice (mai ales intr-un regim prelungit si constant de turatie) poate produce dezorientare si chiar greata.Vertijul provocat de acest efect stroboscobic al luminii este cunoscut ca ,,Flicker Vertigo".
1. Situatii speciale
▪in timpul zilei, refractia determinata de picaturile de ploaie pe parbrizul cockpit-ului va determina formarea imaginii pistei la o distanta mai mare decat in realitate (vezi figura).

▪noaptea, picaturile de ploaie de pe parbriz, adevarate lentile luminoase, vor crea o falsa imagine a pistei; in acest caz ea va fi perceputa ca mai aproape decat in realitate.
▪In conditIi de furtuna puternica, pista de aterizare va fi vazuta mai departe decat in realitate.
1.5. Iluzia autokinetica
Fixarea cu privirea, timp de peste 10 secunde, a unui punct luminos izolat si imobil situat pe un fond intunecat compact (fara alte puncte de reper) creeaza iluzia deplasarii acestui punct in toate direcitile.Cauza acestui fenornen nu a fost pe deplin elucidata. Iluzia autokinetica apare frecvent in zborul in formatie pe timp de noapte. Pericolul determinat de aceasta iluzie diminueaza odata cu cresterea luminozitatii sau maririi punctului luminos. Pilotul trebuie sa cunoasca o serie de procedee practice cu ajutorul carora poate contracara efectele acestei iluzii: folosirea unui obiect oarecare imobil (ex: marginea hubloului) drept reper de orientare, intreruperea periodica a fixarii obiectului pentru cel putin 10 secunde. In cazul in care apar indoleli asupra caracterului real al miscarii observate, pilotul trebule sa acorde incredere deplina, totala si absoluta aparatelor de bord, daca indicatiilte contrazic perceptiile.
Influenta intensitatii luminii
Modificarea intensitatii unei surse luminoase (ex. punct luminos pe cer sau sol a carui intensitate se modifica datorita turbulentelor din aer sau norilor) poate determina iluzia miscarii acestei surse: cresterea intensitatii luminii va fi perceputa ca o apropiere a punctului luminos pe cand scaderea intensitatii ca o indepartare. Din cauza acelorasi turbulente, frecvent luminile albastre vor fi percepute ca mai intense decat luminile rosii.
1.7. Iluzia de perspectiva
Apare adeseori in timpul noptii cand in campul vizual al pilotului se gaseste un sir de lumini si mai cu seama cand acestea formeaza o linie curba sau un unghi oarecare. In acest caz se poate naste o reprezentare gresita a liniei orizontului cu toate consecintele ce decurg din aceasta situatie.

Iluzia gaurii negre-pilotul confunda luminile orasului indepartat cu luminile de balizaj

1 . Iluzia gaurii negre
Se produce la aterizarea pe timpul noptii, cand apropierea se realizeaza intr-o zona lipsita de lumini (precum suprafata unei ape). In acest caz "gaura neagra" deasupra careia se zboara va face ca luminile de balizaj sa fie percepute ca fiind mai jos decat sunt in realitate iar pilotul va avea senzatia ca apropierea la aterizare este mai inalta. Nerespectarea parametrilor furnizati de dispecerii de dirijare, combinata cu tendinta brusca de a cobori botul avionului, poate provoca un contact brutal cu solul.
1.9. Iuziile ,,spatiului orb" si ,,exploziei vizuale" vor fi descrise in subcapitolul 6.