Optimizarea proceselor tehnologice prin modele analitice

OPTIMIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE PRIN MODELE ANALITICE

Un proces tehnologic optimizat reprezinta o varianta superioara, in ceea ce priveste costul, calitatea si necesarul de forte de productie, fata de celelalte variante posibile pentru indeplinirea uneia si acele­iasi lucrari. In acest sens, se poate afirma ca un proces tehnologic este rational, respectiv optim, atunci cand costul, calitatea si nece­sarul de forte de productie sunt optime. Cu alte cuvinte, un proces tehnologic reprezinta un ansamblu de operatii, care poate fi opti­mizat prin minimizarea unor operatii si mai cu seama prin realizarea unei variante optime in ceea ce priveste interdependenta logica dintre operatii din care rezulta conditiile de succesiune sau simultaneitate in desfasurarea procesului de productie.

Intr-un graf care reprezinta programarea in timp a unei tehnolo­gii, solutia optima este determinata de existenta unui drum maxim, care la randul lui poate fi supus altor procedee de optimizare in vederea reducerii.

In cazul in care intr-un graf s-ar reprezenta efectele economice corespunzatoare tehnologiilor analizate, respectiv s-ar lua in consi­derare ca parametru costul activitatilor, drumul corespunzator solutiei optime ar fi determinat de existenta unui drum minim. Din acest punct de vedere se poate afirma ca intr-un graf reprezentand tehnologii de lucru, fenomene economice sau oricare alte actiuni colective, exista o multime de solutii, fiecare putand fi considerata ca optima in raport cu continutul concret al problemei, selectata la randul ei dintr-o multime de solutii corespunzatoare continutului concret al problemei.

Intr-un graf, solutia care pentru un anumit tip de problema cu parametrul corespunzator constituie solutia optima, exprimata printr-o valoare minima, maxima sau situata intre aceste doua valori, este reprezentata printr-un drum de lungime minima, maxima san intermediara. Drumurile pot fi marcate cu valori obtinute prin insumarea unor valori partiale cu caracter determinist san probabilistic, adica variabile aleatoare cu repartitie cunoscuta. Grafurile si drumurile corespunzatoare pot reprezenta tehnologii sau procese economice desfasurate intr-o singura perioada sau etapa, fapt care conduce la atribuirea notiunii de optim a unui caracter diferit de cazul in care solutia optima este rezultatul unor succesiuni de solutii, fiecare fiind optima pentru una din etapele care alcatuiesc desfasurarea procesului.