Aspecte conceptuale si metodologice privind dezvoltarea turismului de afaceri

ASPECTE CONCEPTUALE SI METODOLOGICE PRIVIND DEZVOLTAREA TURISMULUI DE AFACERI

Turismului de afaceri a incercat sa defineasca acest termen dupa cum urmeaza: "Turismul de afaceri face referire la calatoriile inregistrate ca avand scopuri legate de munca oamenilor. Din cele mai vechi timpuri omul a calatorit pentru negot, asadar se poate spune ca e vorba de una dintre cele mai vechi forme de turism." (Davidson, 1994)

Definitia larga a turismului de afaceri data de Davidson cuprinde o varietate de forme distincte ale turismului de afaceri printre care se numara: calatorii ale individului in scopul afacerilor in general, deplasarea zilnica spre si de la locul de munca aflat inafara zonei de resedinta a lucratorului, conferintele si intrunirile locale, regionale si nationale organizate de asociatii si corporatii, marile congrese si conventii internationale, cursuri de formare si initiere, exhibitii, lansari de produs, turism de motivare, migratia fortei de munca pe termen scurt, schimburi adresate studentilor si cadrelor didactice, deplasarea in scopul transportului unor produse catre piata unde se vor vinde, livrarea produselor la consumatori, servicii militare desfasurate in alt loc decat baza utilizata de obicei, calatorii in scopuri caritabile, calatoriile oamenilor din guvern in folosul statului, etc.

Exista dovezi clare ca turismul de afaceri are o vechime considerabila, atat ca domeniu de studiu cat si ca ramura ce necesita un management de specialitate. In decursul ultimilor ani au fost organizate nenumarate cursuri si module de turism de afaceri , iar in prezent exista o serie de organizatii in domeniul acestuia.

Turismul de afaceri reprezinta de asemenea o calatorie asociata cu participarea la intalniri la nivel de companie sau de asociati, conferinte, conventii sau expozitii de comert publice sau private. El s-a dovedit a fi o subramura importanta a industriei turismului in ceea ce priveste atat volumul calatoriilor, cat si veniturile generate. Termenul "intalnire de afaceri" poate desemna atat intalnirea unui numar restrans de delegati, cat si marile conventii, de exemplu, ale asociatiilor profesionale care pot atrage pana la 20.000 de delegati. Locatiile in care se desfasoara aceste intalniri sunt foarte variate. Acestea includ: hoteluri, universitati, centre sportive, facilitati construite exclusiv pentru expozitii si centre de conferinte speciale. Tot mai multe centre pentru intalniri de afaceri dispun de facilitati necesare pentru a gazdui atat expozitii, cat si conferinte in conditiile in care asocierea acestora este din ce in ce mai intalnita. Piata turismului de afaceri a fost atent urmarita de un numar mare de orase industriale din Europa continentala, SUA si Australia in cadrul strategiilor de regenerare urbana postindustriala. Aceasta piata oferea un numar de atractii evidente pentru aceste orase.

Turismul de afaceri s-a extins si pare destinat sa continue sa creasca la o rata superioara celei a majoritatii economiilor nationale din Europa. Cifrele pentru SUA ilustreaza faptul ca industria turismului de afaceri aproape s-a dublat in anii 1980. Cresterea este marcata, in special, de conferintele internationale care aduc cele mai mari castiguri financiare pentru orasele gazda. In multe orase europene contributiile economice ale turismului de afaceri le-a depasit pe cele provenite din turismul de odihna de doua sau trei ori devenind astfel un sector potrivit pentru fostele orase industriale.

Turistii participanti la intalnirile de afaceri cheltuiesc foarte mult si astfel piata poate genera investitii interne ridicate pentru orase si regiuni. Chiar daca mitul unui cont de cheltuieli fara limita este oarecum exagerat, turistii de afaceri utilizeaza din plin facilitatile de divertisment si de cazare ale locatiilor pe care le viziteaza.

Potentialul crearii directe sau indirecte de locuri de munca asociate turismului de afaceri a fost recunoscut a fi destul de ridicat.

Succesul pe aceasta piata aduce, de asemenea, o serie de recompense non-financiare asociate cu imbunatatirea imaginii si a profilului cartierelor aflate in declin si a peisajelor din centrele oraselor, precum si generarea unei mandrii printre rezidenti. Exista beneficii indirecte si pe termen lung, cum ar fi atragerea participantilor la intalnirile de afaceri, pe viitor, in calitate de vizitatori, angajati sau rezidenti, in cazul in care raman impresionati de conditiile oferite. Din aceste motive, facilitatile oferite la conferinte si expozitii, care rareori aduc profit individual, au fost dezvoltate de catre autoritatile locale ca un catalizator pentru centrul orasului impulsionand regenerarea infrastructurii si a economiei regionale.

Deseori aceste proiecte au finantari din bugetele de regenerare urbana si din imprumuturile acordate de U.E.

Zelul cu care unele orase au dezvoltat noi facilitati pentru a atrage turistii participanti la intalnirile de afaceri in anii `80 sugereaza faptul ca acest lucru a fost privit ca un remediu pentru problemele ce le afectau. Totusi, interesul pentru piata intalnirilor de afaceri implica anumite costuri pe termen lung suportate de catre autoritatile locale pentru a acoperi atat costurile de constructie, cat si deficitele financiare anuale ale acestor facilitati.

Totodata acesta pune unele probleme, cum ar fi redistribuirea putin probabila a beneficiilor sociale si economice provenite din turismul de afaceri si implica unele riscuri cum ar fi o vulnerabilitate in perioada de criza si faptul ca la nivelurile national si regional competitia dintre orase in domeniul intalnirilor de afaceri s-a dovedit a fi un joc cu suma zero. Totusi, aceste inconveniente nu au putut stopa dezvoltarea extensiva a facilitatilor legate de turismul de afaceri in orasele industriale in timpul perioadei de declin, facilitati finantate in cea mai mare parte de catre autoritatile locale. Astfel, in anii 1980 si la inceputul anilor 1990 s-au inregistrat perioade de crestere a numarului facilitatilor asociate turismului de afaceri pe plan international.

1.1 Imaginea urbana si turismul de afaceri

Organizatorii intalnirilor de afaceri iau in calcul patru factori atunci cand selecteaza locul de desfasurare a acestor intalniri:

- calitatea facilitatilor asociate intalnirilor de afaceri;

- costul;

- accesibilitatea;

- imaginea locatiilor potentiale.

Totusi, importanta relativa a acestor factori poate varia in functie de natura diferitelor tipuri de intalniri. Majoritatea conferintelor organizatiilor internationale se desfasoara in locuri cu legaturi aeriene bune cu un standard ridicat al facilitatilor si cu o imagine atractiva, in timp ce rolul imaginii si al atractivitatii nu este atat de important in alegerea unei locatii de desfasurare a unei expozitii.Asadar imaginea este considerata a fi importanta atat pentru organizatorii conferintelor care trebuie sa decida asupra locului de desfasurare a acestora, cat si pentru potentialii vizitatori.

Totusi afirma categoric ca oamenii fac o alegere pentru o conferinta datorita destinatiei si nu locatiei. Se poate presupune astfel ca aceasta preferinta pentru destinatii cu imagini ademenitoare va fi reflectata in locatiile de desfasurare alese de organizatori. Imaginile sunt foarte importante in determinarea succesului sau esecului unor orase in domeniul intalnirilor de afaceri. Alti factori care influenteaza alegerea au in vedere:

reputatia si imaginea unui potential centru de conferinte

Cat de atractiv, interesant si popular este perceput a fi? Cate utilitati si alte caracteristici

notabile are? Aceste puncte fac parte, partial sau in totalitate, din subconstientul fiecarui participant la o conferinta sau a unui organizator al acesteia si ele sunt foarte importante.

costurile si numarul de locuri de cazare disponibile

Totusi, se pare ca exista un acord asupra faptului ca o imagine urbana negativa este primul factor ce ii indeparteaza pe organizatori de orasele cu imagini problematice.

1.2. Incadrarea turismului de afaceri intre formele de turism

Dintr-o serie de criterii care ajuta la diferentierea formelor de turism, motivatia calatoriei este aceea care separa turismul de afaceri de toate celelalte tipuri. Importanta acestui criteriu este argumentata de faptul ca insasi definitia turismului se fundamenteaza pe tipologia motivelor de calatorie.

Recomandarile recente ale Ministerului Dezvoltriise bazeaza pe identificarea catorva grupe principale:

Loisir, recreere si vacante (odihna);

Vizite la rude si prieteni;

Afaceri si motive profesionale;

Tratamente medicale;

Religie/pelerinaje;

Alte motive

si subdivizarea acestora in functie de obiectul specific al calatoriei; Un exemplu il reprezinta faptul ca, in prima dintre aceste categorii, alaturi de vacantele de odihna, recreere, distractie, sunt cuprinse si cele avand continut cultural, sportiv, de jocuri de noroc, de cura helio-marina, croaziere; in grupa de afaceri si motive profesionale se pot include, pe langa participarile la reuniuni, targuri si expozitii, vizite la obiective industriale si calatoriile de studii, turismul stiintific.

Desi difera ca si forma, intre turismul de afaceri si turismul de relaxare, care este in mod evident cea mai dezvoltata ramura a domeniului in discutie, exista trei conexiuni demne de remarcat:

a.  Turistii care calatoresc in scop de afaceri devin turisti care cauta relaxare atunci cand ziua de munca a luat sfarsit, oricare ar fi ora din zi;

b. Multe conferinte au si programe de relaxare si odihna pentru delegati. Acestea pot avea loc fie seara fie in timpul zilei;

c.  De multe ori delegatii sunt insotiti in calatoriile lor de parteneri. Acestia din urrma sunt considerati turisti pentru odihna. Dupa ce ziua de munca se incheie devin, impreuna cu delegatii, cupluri orientate spre relaxare.

Ca si turismul de relaxare, se poate sustine ca turismul de afaceri este mai degraba o experienta decat un produs. Natura acestuia va reflecta, de exemplu:

Elementele produsului;

Ambianta destinatiei si a spatiului de cazare;

Personalitatea si experienta turismului.

Experienta deasemenea include trei stadii:

Anticipare - inainte de eveniment;

Consum - in timpul desfasurarii evenimentului;

Amintire - in urma evenimentului.

Aceasta experienta poate fi divizata in doua categorii de elemente, dupa cum urmeaza:

1. Elemente controlate sau influentate de catre prestatorul de servicii, cum ar fi salile de conferinta ale hotelurilor;

2. Elemente care nu pot fi tinute sub control sau influentate de catre prestator, dar care afecteaza experienta, cum ar fi vremea, traficul, etc.   

1.3. Caracteristici specifice turismului de afaceri ca si forma de turism

Exista o mare varietate tipologica a turismului de afaceri, diferentiata prin criterii precum: frecventa calatoriilor, distanta parcursa, durata, gradul de decizie asupra conditiilor unei calatorii, locul turismului de afaceri in ocupatia celui ce calatoreste, etc.

Calatoriile in interes de afaceri pot avea caracter intern sau extern in functie de beneficiarul nemijlocit si rezultatele acestora.

Formele turismului de afaceri ce au caracter intern se adreseaza salariatilor unei intreprinderi si au ca obiectiv motivarea personalului in scopul cresterii productivitatii muncii si imbunatatirii performantelor. Ele se concretizeaza in seminarii sau intalniri ale conducerii firmei cu salariatii- pentru cunoastere, pentru rezolvarea unor probleme, pentru impartasirea experientei - actiuni de formare a personalului si actualizare a pregatirii, desfasurate, de regula, inafara intreprinderii, in institutii specializate (universitati, institute de cercetare, centre de pregatire profesionala), in unitati hoteliere adecvate sau intr-un cadru pur turistic si calatorii-recompensa sau stimulent (incentive). Actiunile cu caracter extern urmaresc buna desfasurare a activitatii si prosperitatea firmelor in ansamblul lor si constau in deplasari cu caracter profesional (lucru pe santiere, prospectarea pietei, acordarea de asistenta, administrarea/supravegherea unor lucrari) si participarea la targuri, expozitii, congrese, colocvii.

Din punct de vedere al continutului, de altfel gruparea cea mai frecvent utilizata, formele turismului de afaceri se structureaza in:

- Turism general de afaceri - cuprinde activitatile persoanelor ce lucreaza, pentru o scurta perioada de timp, inafara locului de munca obisnuit.

Reuniuni/intruniri - aceasta forma de turism e determinata de participarea la

evenimente de tipul conferintelor, simpozioanelor, colocviilor, congreselor si este considerata una dintre cele mai obisnuite forme ale turismului de afaceri. Este, deasemenea, in plina expansiune , ca urmare a acutizarii necesitatii schimbului de informatii in toate domeniile. Intre formele turismului de reuniuni se particularizeaza cea a turismului de congrese care atrage anual milioane de vizitatori.

Targuri si expozitii - se definesc prin "prezentari de produse si servicii, destinate

unui public invitat, cu scopul de a determina o vanzare sau a informa vizitatorul". Ca si forma de turism, acestea stimuleaza calatoria a doua categorii de persoane: expozantii - lucratori din intreprinderi economice, camere de comert, institutii cultural artistice, persoane individuale; vizitatorii - reprezentanti, la randul lor, prin specialisti, a caror deplasare este motivata de interese profesionale si publicul larg, a carui motivatie este curiozitatea. Caracteristicile si motivatiile clientelei au determinat includerea "participarii la targuri si expozitii" atat in sfera de cuprindere a turismului de afaceri, cat si a celui de agrement. Privite din perspectiva turismului de afaceri, aceste manifestari reprezinta un util mijloc de informare profesionala, de cunoastere a potentialilor partener i, o eficienta modalitate de promovare a bunurilor si serviciilor precum si de stimulare a comertului. Ca forma de agrement, targurile si expozitiile ofera publicului larg un mod placut de petrecere a timpului liber, de informare cu privire la realizarile din diverse domenii.

Calatorii stimulent - Imbraca forma unor vacante scurte, dar de un nivel de

confort foarte ridicat (de lux), oferite anumitor categorii de angajati si, frecvent, familiilor acestora, cu accent pe distractie, relaxare, etc., ca recompensa pentru performantele deosebite obtinute in activitatea profesionala. Mai recent, asemenea calatorii se adreseaza si celor mai fideli clienti. Calatoriile-stimulent sunt percepute, pe de o parte , ca o tehnica a managementului modern, in acest sens fiind folosite pentru a stimula si motiva angajatii, iar pe de alta parte ca o forma a turismului, pentru faptul ca sunt utilizate serviciile aferente acestui domeniusi modalitatile de realizare sunt specifice.

Pentru a pune in lumina anumite caracteristici ce caracterizeaza forma de turism in discutie este imperios necesara compararea acesteia cu alte categorii de turism. Printre avantajele reprezentative pentru turismul de afaceri se numara urmatoarele:

Cheltuiala relativ mare pe turist, ceea ce implica un nivel ridicat al profitului

organizatorilor;

Comportamentul civilizat al turistilor deplasati in interes de serviciu/afaceri;

Tendinta de calatorie/vizitare indiferent de sezon, in special inafara sezonului

de varf al centrelor turistice.

Dat fiind faptul ca nu sunt cei care platesc facturile in mod uzual, turistii care calatoresc in scop de afaceri tind sa cheltuiasca de trei ori mai mult decat alte categorii de turisti. Se spune adesea ca unul dintre avantajele turismului de afaceri este faptul ca nu este la fel de sezonier precum alte forme de turism. Desi sezonul este mai indelungat si mai putin accentuat , totusi turismul de afaceri are un element de sezonalitate. In general acesta este o activitate care are loc cu precadere inafara lunilor de vacanta, si e predominant practicat in intervalul Luni-Vineri.

Ca orice alta forma de turism, cel de afaceri are impact asupra fiecaruia dintre participanti, fie acestia reprezentanti ai cererii, fie ai ofertei de turism de afaceri. Nu se poate spune, insa, daca este vorba de un impact negativ sau unul pozitiv, din doua motive:

Asupra impactului turismului de afaceri s-au realizat prea putine cercetari pe  care sa se poata baza vreo afirmatie;

Nu toti sunt afectati in mod egal in turismul de afaceri: exista mari castigatori  cum sunt hotelurile mari si proprietarii unor companii de succes organizatoare de conferinte, exista castigatori mai mici, reprezentati prin personalul cu salariu scazut angajat in partea de servire. Pot exista deasemenea unii care sa iasa in pierdere cum ar fi locuitorii unei statiuni in care se practica intens turismul de afaceri si neimplicati in acest domeniu si pe care autoritatile locale nu ii ajuta in vreun fel prin investitii.

Ideea generala pare a fi ca impactul turismului de afaceri este:

Pozitiv - din punct de vedere economic;

Negativ - in ceea ce priveste mediul;

Mixt - din punct de vedere social. In general impactul este pozitiv pentru turist si mai mult negativ pentru comunitatea locala a respectivei destinatii.

Turismul de afaceri utilizeaza infrastructura si facilitati ce pot fi de folos in multe alte scopuri insa, pentru ca acestea sa satisfaca nevoile specifice ale turistului ce calatoreste in scop de afaceri, trebuie sa fie proiectate intr-un anumit mod.

O dezvoltare a infrastructurii impune proiectarea unei intregi serii de elemente in privinta unui centru de turism de afaceri, de exemplu:

Cladiri principale si structuri - locatie, materiale;

Privelistea din jurul cladirilor principale;

Formatul locatiei ca si intreg;

Serviciile ajutatoare cum ar fi parcarile;

Accesorizarea interioara, facilitatile de catering si sistemul de canalizare.

1.4.. Resursele umane in turismul de afaceri

Turismul de afaceri cere un nivel mai ridicat al serviciilor pe persoana, asadar este nevoie de un efectiv mai mare al personalului decat in cadrul turismului de relaxare. Deasemenea , fata de alte forme de turism, turismul de afaceri implica mai multe servicii din exteriorul spatiului de cazare cum ar fi : serviciile florariilor, secretariat, serviciile fotografilor, servicii de securitate.

Fiind "o industrie" cu munca intensiva, pregatirea personalului si a conducerii in turismul de afaceri este mai mult decat esentiala in vederea atingerii succesului in acest sector.

Exista prea putine cercetari pragmatice asupra tipului de persoane care lucreaza in turismul de afaceri. Totusi, un sondaj al Conference and Incentive Travel, publicat in Ianuarie 2000 lumineaza oarecum natura fortei de munca in agentiile organizatoare de conferinte si de turism de stimulare din Marea Britanie. Prin intermediul acestui studiu s-a descoperit faptul ca forta de munca este relativ tanara, avand o treime persoane in varsta de 30 de ani sau mai putin si numai 13% cu varsta depasind 50 de ani.

Aproximativ o treime din acestia au lucrat de cel putin doi ani cu angajatorul lor, in timp ce doar 20% au lucrat pentru aceeasi agentie timp de 7 ani sau mai mult.

"Multi oameni vin in industria turismului de afaceri ca fiind la a treia cariera, odata ce recunosc ca le plac locurile de munca ce implica mult contact cu oamenii. Acesti oameni vin dintr-o foarte mare varietate de medii."

"Industria turismului de afaceri ofera oportunitati atat absolventilor cat si celor cu studii postuniversitare si diverse calificari."

Data fiind natura in continua schimbare a turismului de afaceri, se stabilesc, in mod clar, doua categorii de abilitati necesare personalului . Acestea vor deveni conditii din ce in ce mai importante:

1. Abilitatea de a vorbi limbi straine

Cu cat ia mai multa amploare globalizarea cu atat au loc mai multe evenimente legate de turismul de afaceri si calatorii in scop profesional la nivel national si dincolo de granitele fizice si culturale.

2. Abilitati tehnologice

Industria turistica este dependenta de diferite tipuri de tehnologii si, asadar, se impune angajarea unui personal pregatit si capabil sa utilizeze aceste tehnologii care includ:

• Echipament audiovizual si pentru efecte speciale, utilizat in organizarea de conferinte si in lansarile de produs;
• Marketingul prin internet;
• Rezervarile prin intermediul sistemelor computerizate si sistemele globale de distributie;
• Desfasurare a videoconferintelor si a celor prin satelit.

Fiind o industrie relativ noua, nu e deloc surprinzator faptul ca turismul de afaceri nu are inca resurse dezvoltate in domeniu. Fragmentarea domeniului este un obstacol in acest sens. "Industria conferintelor si sectorul educatiei nu au dezvoltat rapid o baza de pregatire si oportunitati de training pentru actuala forta de munca a acestei ramuri a turismului. Situatia se schimba in momentul de fata, dat fiind faptul ca institutiile educationale si asociatiile profesionale incep sa dezvolte diferite cursuri. Turismul de afaceri se confrunta cu o lipsa de calificare profesionala, desi initiativele in acest sens sunt altele."

In decursul ultimilor ani s-a vazut o crestere radicala a numarului de femei consumatoare de turism de afaceri, in mod deosebit in Europa si in Statele Unite ale Americii. Un ziar al Westwood et al. , publicat in 2000, noteaza urmatoarele:

Chiar de la inceputul anilor '90 aproape 40% din conducerea afacrilor din SUA era formata din femei;

In Marea Britanie, la mijlocul aceluiasi deceniu, 3,5 milioane de locuri de munca profesionale si in management erau ocupate de femei.La mijlocul anilor '90 un sfert din sala de asteptare a aeroportului British Airways era plin de femei;

In SUA aproximativ 40% din calatorii in scop de afaceri sunt femei.

1.5. Cererea si oferta in turismul de afaceri

Exista putine date care sa ateste ca turismul de afaceri a fost dezvoltat inainte de anul 1950. Dupa anul acela, aceasta ramura a turismului a inregistrat cresteri spectaculoase la nivel mondial din doua motive: factori care au condus la o crestere a cererii si schimbarile pozitive asupra ofertei care au facilitat inmultirea calatoriilor in scop de afaceri.

Data fiind complexitatea turismului de afaceri, orice incercare de a masura volumul acestuia este aproape inevitabil destinata esecului. Exista mai multe informatii legate de conferinte, de exemplu, in comparatie cu cele ce privesc turismul de motivare.

Din punct de vedere al cererii, diferenta dintre turismul de afaceri si turismul de relaxare se regaseste in sfera reprezentantilor cererii, astfel: in turismul de afaceri consumatorul deseori poate sa fie o persoana distincta fata de cumparator. Acest aspect se ilustreaza prin faptul ca, de regula, companiile sunt cele care platesc si organizeaza calatoriile delegatilor si nu acestia din urma.

Cererea pentru turism de afaceri, in cel mai simplu inteles, reprezinta numarul celor care calatoresc in scop de afaceri intr-o zona anume, tara sau regiune. Cererea poate fi, totusi, subdivizata in functie de : frecventa calatoriilor, nivelul cererii pentru anumite destinatii, nivelul cererii pentru diferite tipuri de unitati de cazare, pentru produsele si serviciile unor anumiti prestatori si/sau intermediari, segmentarea pietei pe baza tipului de angajator, pe baza varstei, sexului si a nationalitatii, in fucntie de sezonalitatea cererii, scopul calatoriei si tipul de turism de afaceri, durata calatoriei si de cheltuielile efectuate pe timpul calatoriei.

Exista o serie de factori care influenteaza cererea pentru turismul de afaceri:

Un nivel ridicat al dezvoltarii economice duce la cresterea cererii si invers;

Pentru ca turismul de afaceri sa infloreasca este nevoie de stabilitate politica si in zona emitatoare si in cea receptoare de turisti;

Costurile scazute de trai in tarile receptoare cresc atractivitatea acestor locatii pentru organizatorii de conferinte.

Factorii de motivatie pentru calatoriile in interes de afaceri sunt diferiti in raport cu consumatorii si cu clientii si, foarte posibil, in relatie cu diferitele tipuri de turism de afaceri. Astfel, pentru calatoriile individuale pentru afaceri principalul factor de motivatie in alegerea tipului si locatiei pentru calatorie este adesea legat de interesele companiei si tangentele acesteia cu locatia aleasa.

Un factor important in alegerea unei locatii poentru o calatorie de afaceri poate fi deasemenea experienta din trecut si perceptiile cu care a ramas consumatorul de turism de afaceri. Acesta ar putea alege, cu predilectie, o anumita locatie, datorita serviiilor de inalta calitate de care s-a bucurat cu ceva timp in urma, in aproximativ aceleasi circumstante si cu care, dealtfel, este deja obisnuit.

Piata reprezentata de consumatorii de turism de afaceri poate fi segmentata in functie de o serie de criterii, printre care: sezonalitatea calatoriilor, scopul acestora, nationalitate, sex, frecventa calatoriilor, varsta, modalitatea de transport, turism international sau intern, natura cererii pentru diferitele tipuri de turism de afaceri.

Oferta din cadrul turismului de afaceri este deosebit de complexa, la randul ei si variaza in functie de tipurile de evenimente turistice avand un lant specific de distributie.

In sensul inlesnirii transmiterii ofertei in turismul de afaceri exista numeroase forme de intermediere specializata ce indeplinesc o serie de roluri in diferite sectoare ale turismului de afaceri.

Diversitatea specifica turismului de afaceri din punct de vedere al ofertei face ca acesta sa fie greu de generalizat, raportat la natura produsului. De exemplu, cel care calatoreste in interes de afaceri, in mod individual, va vedea direct "produsul", reprezentat prin serviciile de transport, de cazare de care beneficiaza si, deasemenea, de facilitatile generale oferite de respectiva destinatie. Un delegat poate vedea centrul in care se desfasoara conventia la care participa ca fiind cel mai important element al produsului turistic.

Acele organizatii care servesc delegatul in calatoria sa intotdeauna incearca sa isi diferentieze servciciile de ale altor operatori pe aceeasi piata pentru a dobandi, astfel, o serie de avantaje competitive. Un bun exemplu in acest caz poate fi considerat faptul ca o camera de hotel nu reprezinta numai un loc de dormit. Este, pe deasupra, si o extensie a biroului. Un sondaj publicat de periodicul Business traveller in Aprilie 1999 in Marea Britanie a realizat o comparatie intre camerele unor hoteluri internationale de rang inalt pentru a evidentia diferentele dintre acestea.

1.6. Tehnologia in turismul de afaceri

Internetul incepe sa aiba un impact semnificativ asupra turismului de afaceri si asupra marketingului turistic. Acesta estompeaza diferentele dintre promovare si distributie prin faptul ca permite clientilor sa obtina informatii si sa achizitioneze produse simultan.

Exista si alte implicatii pe care le are tehnologia asupra turismului de afaceri si asupra marketingului turistic. Realitatea virtuala are deja impact asupra cursurilor de pregatire - ajuta in a aduce evenimentul la viata astfel incat antrenamentul sa fie mult mai eficient.

Realitatea virtuala ar putea deveni un beneficiu pentru marketingul turismului de afaceri prin rolul sau de unealta promotionala. Daca unui client i se permite, in mod artificial, sa experimenteze, de exemplu, situatia in care sa fie delegat la o conferinta, dupa care se poate relaxa pe o plaja, cu siguranta acela este un mod mult mai eficient de a promova acea locatie decat o brosura sau o reclama video.

Dezvoltarea tehnologiei poate avea de asemenea implicatii asupra marketingului turistic in mod particular in cazul serviciilor acordate clientilor. De exemplu, tehnologia poate spori rapiditatea verificarii biletelor la imbarcare intr-un aeroport si ii permite calatorului sa soseasca mai tarziu la aeroport, fara a risca sa piarda zborul.

Modernizarile in cadrul in cadrul sistemelor de rezervari, in mod deosebit dezvoltarea Sistemului Global Destination faciliteaza distributia detailista a turismului de afaceri in ceea ce priveste construirea usoara si rapida a unor itinerarii complexe la cererea clientilor.

Sistemele computerizate din ce in ce mai sofisticate de transmitere a bazelor de date ajuta de asemenea planificarea marketingului intr-un mod mult mai precis.

In concluzie, dezvoltarea comunicarii si a tehnologiilor utilizate in agrement determina organizatiile ce servesc turismul de afaceri sa-si modifice produsele si serviciile incluzand:

telefoane mobile la scaun, jocuri computerizate si chiar cazinouri in avion;

echipament pentru efecte speciale in centrele pentru conventii;

puncte de acces pentru computer si mini-birouri in camerele de hotel.

1.7. Conceperea produsului turistic

In literatura de specialitate, produsul turistic este definit ca fiind o combinatie de elemente tangibile si intangibile, care are rolul de a satisface nevoile turistului pe parcursul intregului voiaj. Rolul primordial il are cea de-a doua categorie, reprezentata de serviciile sau prestatiile turistice prin intermediul carora sunt valorificate componentele de tip tangibil, adica patrimoniul si infrastructura turistica ale unei anumite zone. Organizatorul de turism, cel care creeaza si comercializeaza produsul turistic pentru oamenii de afaceri, este o intreprindere cu statut juridic si rol functional, atat in sfera productiei, a elaborarii ofertei, cat si a vanzarilor. Pentru a face fata unei concurente deosebit de severe pe plan international si national, fabricantul de produse turistice va trebui sa caute cele mai adecvate adaptari ale produselor sale la necesitatile consumatorului. Aceasta se poate realiza prin cunoasterea aprofundata a pietei emitatoare si prin pastrarea continua a raportului calitate/pret.[3] Cunoasterea pietei se realizeaza pe baza ansamblului de informatii care pot fi reunite prin studii de piata. Informatiile selectionate se vor referi la:

clientela- segmentata pe criterii specifice clasificarii societatilor comerciale si diverselor asociatii, precum cota de piata, marimea capitalului social, dimensiunile personalului , etc.;

concurenta- din necesitatea de adaptare a elementelor ce compun produsul in scopul diferentierii de oferta concurenta si din necesitatea de a dispune de mijloace de promovare si colaborari ce permit contactul optim cu clientii;

resursele turistice ale locurilor de destinatie: dotarile hotelurilor si pensiunilor, bogatii naturale, culturale, infrastructura, posibilitati de organizare a unor activitati de agrement, excursii, etc.

Aceste informatii permit determinarea obiectivelor ce corespund grupelor de consumatori carora li se propun produsele turistice ce le-au fost adaptate.

Obtinerea raportului optim intre calitate si pret reprezinta obiectivul global al strategiei fabricantului de evenimente in turism de afaceri. Aceasta are drept scop ca, prin comparatia cu produsele concurentei, produsul propus sa fie pus intr-o lumina favorabila pe pietele emitatoare. Strategia comerciala respectiva, vizeaza trei aspecte principale:

a) competitivitatea care este elementul fundamental al raportului calitate-pret. Obtinerea unei competitivitati sporite presupune o conceptie si o gestiune riguroasa a produselor oferite, astfel incat fiecarei grupe de consumatori sa-i corespunda un produs specific cu un raport optim calitate/pret.

In acest sens prezentam mai jos caracteristicile calitative ale produsului turistic conform specialistilor OMT:

validitatea, respectiv indeplinirea conditiilor necesare pentru a fi utilizat;

fiabilitatea, deci siguranta pe parcursul consumului;

eficacitatea, adica posibilitatea de a produce o satisfactie maxima cu un minim efort;

integralitatea, fiind determinata de caracterul eterogen al produsului caruia nu trebuie sa-i lipseasca nici un element component;

utilitatea- prin existenta unei/unor scopuri precise urmarite prin consum;

intretinere usoara- ceea ce permite detectarea pe parcurs a deficientelor de prestare si remedierea lor;

comprehensibilitatea: functionarea si utilizarea produsului sau serviciilor trebuie sa fie inteleasa atat de forta de munca prestatoare cat si de client;

flexibilitatea: caracter care permite adaptarea produsului la diferite situatii.[4]

b) largirea gamei de produse determina atringerea unor obiective nu numai utile, dar si necesare pentru un ofertant de produse turistice:

multiple posibilitati de alegere pentru consumatori;

limitarea concurentei prin "ocuparea" unei parti din piata, ceea ce uneori "intimideaza" concurenta care se indreapta spre alte piete;

favorizarea reinnoirii produselor, deci prezentarea unor calatorii inovate pe masura aparitiei unor noi necesitati;

micsorarea vulnerabilitatii comerciale in fata riscurilor ce decurg din instabilitatea politica, fluctuatii importante ale raportului de schimb valutar, actiunile concurentei, etc.

c) adoptarea unei "strategii sortimentale" nuantate care permite impletirea obiectivului patrunderii pe piata cu largirea gamei de produse, in conditiile de competitivitate si de eficienta a gestiunii. Aceasta strategie trebuie sa fie flexibila tocmai pentru a se adapta la riscurile amintite mai sus, dar si la modificarile cererii. Strategia trebuie sa aiba un caracter evolutiv. Specificitatea produselor si imaginea buna, de marca, a fabricantului de voiaje, permit intreprinderii turistice sa-si consolideze pozitia fata de concurenta, ceea ce joaca un rol determinant in strategia comerciala.

1.8 Turismul de afaceri in Romania; strategii posibile de dezvoltare

Cele mai cǎutate tari din Europa de Est in ceea ce priveste turismul in general si turismul de afaceri in particular. Elementele care favorizeaza aceasta forma de turism sunt legate de mai multe aspecte cum ar fi:

- destinatie inedita, cu valori naturale, culturale si istorice nealterate, ideal plasata in spatiul european si usor accesibila prin legaturi aeriene cu majoritatea capitalelor;

- milenii de cultura, istorie si traditii ce sunt reflectate in mostenirea culturala a Romaniei;

- bine cunoscuta ospitalitate a romanilor, existand un stadiu avansat de implementare a

standardelor internationale in industria ospitalitatii;

- veche experientǎ in organizarea de targuri si expozitii;

- aparitia pe piatǎ a noi centre de afaceri, precum si a noi lanturi hoteliere: Marriot, Hilton, Crowne Plaza, Intercontinental, Howard Johnson, Sofitel, Best Western, Ibis, Golden Tulip, Novotel, cu o extindere de la an la an;

- infrastructura dedicata, in proces de extindere si modernizare;

- specializarea profesionala a unor companii romanesti si cresterea capacitatii acestora de a prelua integral procesul de organizare a reuniunilor de mare anvergura;

- stabilitatea politica si civila; eforturi sustinute pentru aderaraea in Uniunea Europeana;

cresteri economice in ultimii ani.

Palmaresul Romaniei ca gazda numara evenimente mondiale dintre cele mai prestigioase: Forumurile Crans Montana (1994,1996), congrese inter-parlamentare, intruniri ale NATO si OSCE, conferinte ale Pactului de Stabilitate pentru Europa, Adunarea Generala a Agentiei Interguvernamentale a Francofoniei (1998), Congresul Planetar al Asociatiei Exploratorilor Spatiului Cosmic (1999), congrese stiintifice, diverse reuniuni specializate. Prezenta succesiva a Romaniei, in ultimii ani, la numeroase expozitii internationale ale turimului de reuniuni, intre care se numara cel mai important targ de specialitate din lume- EIBTM Geneva, a captat atentia oragnizatorilor straini de evenimente, care si-au exprimat intentia de a cunoaste si utiliza aceasta destinatie inedita. Din punct de vedere organizatoric, din decembrie 1997, industria romaneasca de gen nu mai este o exceptie de la nivelul mondial, prin existenta Romanian Convention Bureau, care este denumirea cansacrata a Asociatiei Nationale a Organizatorilor Profesionisti de Conferinte si Expozitii, care actioneaza in favoarea membrilor sai si a beneficiarilor locali si internationali. RCB este o entitate non-guvernamentala si non-profit, in 1999 devenind membru al celei mai importante organizatii de specialitate, ICCA. Romanian Convention Bureau reuneste in prezent 55 de institutii publice si companii private, capabile sa asigure intreaga gama de servicii dedicate pentru congrese, conferinte, seminarii, targuriexpozitii specializate, turism de afaceri si motivational. Categoriile de membri RCB sunt: organizatori profesionisti de conferinte si expozitii, agentii touroperatoare si de management al destinatiei, centre de conferinte si expozitii, hoteluri cu facilitati de reuniuni, furnizori de servicii si echipamente dedicate (audio-video, traducatori-interpreti, publicitate, IT & multimedia), transportatori aerieni si auto, institutii bancare si de asigurari, locatii culturale (www.conventionbureau.ro). Membrii RCB gestioneaza integral sau furnizeaza segmente de servicii specializate pentru o medie anuala de cca 800 de evenimente, din care peste 100 sunt targuri si expozitii si peste 600 sunt congrese, conferinte, seminarii, lansari de produse si sesiuni de training. Aceste evenimente reunesc anual cca 1.200.000- 1.500.000 participanti si genereazǎ un venit anual de peste 900 mii RON.

In  domeniul turismului de afaceri opereaza o gama larga de intreprinderi: agentii de turism, hoteluri, agentii de interpreti, organizatori de targuri si conferinte, centre de afaceri etc. Acestea sunt reunite in structura profesionala "Convention Bureau".

Alaturi de Romanian Convention Bureau, trebuie mentionata si o alta asociatie profesionala cu activitate semnificativa in domeniul targurilor si expozitiilor-ASOEXPO.

Asociatiile profesionale in domeniul turismului de afaceri au meritul de a promova unitar

tara noastra ca destinatie pentru manifestarile specifice, acordand consultanta si sprijin in

dezvoltarea acestei forme de turism, aflata in Romania inca la inceput de drum, inscrisa insa pe o tendinta pozitiva. Majoritatea agentiilor de turism au inteles profitabilitatea ridicata a turismului de afaceri si si-au adaptat astfel activitatea in directia oferirii de servicii specifice calatoriilor de afaceri. Oferta agentiilor de turism in domeniul turismului de afaceri cuprinde servicii oferite de acestea pentru organizarea de congrese, conferinte, simpozioane, reuniuni si alte evenimente specifice acestei forme de turism. Cateva dintre agentiile care s-au specializat in acest sens sunt: Marshall Turism, Tiriac Travel, Agentia Happy Business Travel & Conference, Eurotravel TGV, Global Business Travel, Olimpic International Turism si altele. Turismul de afaceri este insǎ considerat principala sursǎ de venituri pentru industria hotelierǎ autohtonǎ, in Bucuresti si in principalele orase ale tǎrii. Numǎrul hotelurilor a crescut considerabil in ultimii ani (mai ales dupǎ 2000), iar cele mai multe dintre noile unitǎti sunt de trei, patru si cinci stele. Se preconizeazǎ de asemenea o crestere a capacitǎtii de cazare, mai ales dupǎ intrarea Romaniei in Uniunea Europeanǎ.

Turismul de afaceri este singura componentǎ a industriei ospitalitǎtii romanesti evidentiatǎ in mod obiectiv ca fiind eficientǎ si in crestere, pe baza incasǎrilor hotelurilor din mediul urban, situand ponderea turismului de afaceri in totalul incasǎrilor la un nivel in jur de 70%. Majoritatea clientilor provin din Europa (respectiv Ungaria, Germania, Italia, Turcia, Polonia, Franta, Austria, Cehia, Marea Britanie, Olanda etc.).

Organizarea profesionalǎ de conferinte, reuniuni si alte evenimente poate fi consideratǎ

componenta cea mai eficientǎ si mai profitabilǎ din turism. Poate tocmai de aceea se constatǎ un interes crescand al investitorilor in dezvoltarea acestei oferte, mai ales in Bucuresti, Timisoara, Brasov, Oradea, Arad, Cluj, Sibiu, Constanta si altele. Cu toate acestea, specialistii din turism sustin cǎ, la ora actualǎ, existǎ incǎ o insuficientǎ a spatiilor de gǎzduire a evenimentelor, mai ales pentru acele evenimente care presupun participarea unui numǎr mare de persoane (peste 300 de persoane).

O componentǎ de asemenea dinamicǎ este si organizarea de voiaje de tip "incentive"; tot mai multe firme romanesti, avand un management modern, folosesc drept mijloc de motivare cǎlǎtoriile plǎtite de firmǎ si oferite angajatilor merituosi.

Tot ele sunt si cele care recurg la metode moderne de training, de lansǎri de produse sau de team-bilding. Astfel, au apǎrut tot mai multe agentii de turism specializate in oferirea de servicii legate de aceste tipuri de evenimente.

Pentru a-si putea dovedi dinamismul si eficienta, turismul de afaceri in Romania trebuie sǎ beneficieze de un sprijin puternic din toate directiile. In primul rand, cresterea economicǎ trebuie continuatǎ, la fel si politica de atragere a investitiilor strǎine, pentru a determina o crestere a fluxului de turisti in scop de afaceri. Dezvoltarea infrastructurii de transport va avea, in acest sens, un rol hotǎrator.

In al doilea rand, sectorul turistic trebuie sǎ urmǎreascǎ acelasi trend crescǎtor, cu privire la:

capacitatea de cazare, care trebuie extinsǎ in special in marile orase, cu unitǎti moderne, de categorie superioarǎ de confort, oferind spatii si servicii aferente turismului de afaceri;

calitatea serviciilor oferite de hoteluri si restaurante, de agentiile de turism specializate, de centrele de afaceri si reuniuni;

profesionalismul operatorilor si organizatorilor de evenimente;

atragerea de evenimente internationale, proces in care administratia centralǎ poate avea un rol dosebit de important;

promovarea turismului de afaceri si reuniuni in tara noastrǎ, la diferite targuri

internationale specializate;

pregǎtirea profesionalǎ si moralǎ a tuturor angajatilor din industria ospitalitǎtii, ca element esential pentru asigurarea calitatii serviciilor turistice.

Sectorul turistic romanesc suferǎ in general de lipsa unei strategii coerente si din lipsǎ de

profesionalism. Acestea ar trebui sǎ fie prioritǎti ale activitǎtii organismelor centrale (Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului ), locale sau a prestatorilor de servicii in domeniu. Romania trebuie sǎ profite de trendul ascendent al turismului de afaceri pe plan mondial si national, avand in vedere avantajele economice clare ale acestei forme de turism. Cu sigurantǎ, aderarea la Uniunea Europeanǎ va crea un mediu propice amplificǎrii turismului de afaceri, dar, in acelasi timp, va aduce cu sine o serie de amenintǎri la

adresa competitivitǎtii destinatiei turistice Romania, care vor trebui contracarate cu servicii de foarte bunǎ calitate si un inalt profesionalism.