Judetul prahova

Judetul PRAHOVA

Informatii generale

Asezare:  In partea de sud est a Romaniei, in mijlocul Munteniei, in bazinul superior si mijlociu al raului cu acelasi nume si o parte a bazinului Ialomitei.

Vecini:  La sud: Judetele Ilfov si Ialomita, la vest: Judetul Dambovita, la nord: Judetul Brasov, la est: Judetul Buzau.

Suprafata:  4.716 km2 (respectiv 2 % din teritoriul tarii).

Populatie: 868.000 locuitori, densitatea fiind aproape dubla fata de media pe tara, judetul cu populatia cea mai numeroasa din tara.

Orase

Ploiesti, resedinta de judet, cu 253.000 locuitori, intre vaile Teleajenului si Prahovei, la 60 km nord de Bucuresti. Alte orase: Azuga, Baicoi, Boldesti Scaieni, Breaza, Campina, Comarnic, Mizil, Plopeni, Sinaia, Slanic, Urlati, Valenii de Munte.

Relieful

Este intr-o desfasurare armonioasa ce coboara in trepte de la nord la sud, dispuse in forma de amfiteatru cu fata spre sud si cuprinzand in proportii egale, munti (in nord, Bucegi, cu vf. Jepii de 2.195 m, Piatra Arsa de 2.075 m, Omu de 2.505 m, cu elemente extrem de spectaculoase, cu geneza si evolutie interesanta, iar in apropiere de vf. Caraiman sunt niste stanci roase de vanturi si ploi, in forma de ciuperci "Babele", Baiului, Ciucas-cu inaltimi intre 1.771 - 1.956 m, Garbova, Grohotis, Tataru), dealuri- Subcarpatii Buzaului si Prahovei (in sud, ca o succesiune de fasii inalte sau joase, aproape paralele cu marginea muntilor: zona pintenilor cu inaltimi de 1.000 m, zona dealurilor subcarpatice cu inaltimi intre 800 - 700 m, zona colinara cu inaltimi intre 700 - 400 m - Dealul Mare) si campii (o fasie ingusta, Campia inalta, piemontana a Ploiestiului).

Clima

Este influentata de relief si asezare, are in sud un caracter temperat continental de silvostepa, dealuri si coline, iar in nord, in munti, un caracter mai aspru, cu vanturi ce bat din nord si nord-est.

Cursurile de apa

Sunt reprezentate de Prahova, tributara Ialomitei (ce are o vale adanca formata de ghetarii cuaternari), cu afluentii Doftana, Teleajan si Cricov.

Obiective turistice

Munti

Masivul Bucegi, cuprins in mare parte in teritoriul judetului Prahova, intre Valea Prahovei la est, pe care o domina printr-un abrupt de peste 1.000 m, si Muntii Leaota, la vest. Prin inaltimea si masivitatea lui alcatuieste cel mai grandios edificiu muntos din aceasta parte a tarii. Prin elementele de relief, extrem de spectaculoase si de variate (pe o suprafata relativ mica), alcatuieste una din regiunile de mare atractie turistica din Romania. Are frecvente inaltimi ce depasesc 2.000 m: Vf. Omu (2.505 m), Vf. Costila (2.498 m), Vf. Caraiman (2.326 m). Masivul Bucegi a fost declarat Parc National, incluzand mai multe rezervatii naturale complexe. In perimetrul carora se disting: abrupturi impresionante, creste ascutite, circuri si vai glaciare, relief carstic si vai torentiale, forme specifice de relief (datorate modelarii indelungate a rocilor de catre agentii naturali, cu infatisari dintre cele mai curioase: Sfinxul, Babele, Pietrele Singuratice). Splendoarea peisajului Bucegilor este completata de bogatia vegetatiei alpine (care le imprima nuante extrem de variate de la un sezon la altul), de multe specii de plante declarate monumente ale naturii: floarea de colt, garofita, orhideea. Numeroase poteci turistice trec prin aceste rezervatii, prilej de a admira cadrul natural, vegetatia si uneori fauna acestor locuri (capra neagra, ursul brun, cocosul de munte). Toate aceste frumuseti captivante ale Bucegilor explica, in mare parte, de ce aici circulatia turistilor atinge frecventa maxima. In plus, masivul beneficiaza de cabane primitoare, de numeroase poteci marcate, de partii de schi cu diferite grade de dificultate. Pe platoul sau se poate urca atat cu automobilul cat si cu telecabina (din Sinaia si Busteni). Masivul Ciucas (vf. Ciucas de 1.954 m), este una din cele mai interesante si complexe regiuni montane din Carpatii de Curbura, cu binemeritata faima turistica. Aduna in cuprinsul sau peisaje linistite si culmi netede dar si creste salbatice in care se impleteste spectaculosul cu ineditul. Siluetele acestor munti, asemanatoare unor turnuri in ruina, starnesc admiratia turistilor. Dar ei sunt fermecati si de formele bizare pe care le intalnesc aici (Babele Bratocei, Coltii Tigailor, Mana Dracului) de policromia vegetatiei (vara) sau de zapada abundenta (iarna, cand ofera schiorilor frumoase momente de destindere). Datorita valorii distincte a peisajului pe care-l degaja aceste locuri, cat si prin raritatea elementelor ce-l alcatuiesc, unele portiuni ale masivului au fost declarate rezervatii naturale complexe. Iata numai cateva din motivele care determina tot mai multi turisti sa strabata potecile Ciucasului.

Vai si cascade

Valea Prahovei, adunandu-si apele din izvoarele aflate sub Piatra Mare, Prahova desparte masivul Bucegi de masivul Garbova, facandu-si loc catre sud si lasand in urma, intre localitatile Predeal (judetul Brasov) si Campina, unul dintre cele mai fermecatoare defilee din Romania. Versantul rasaritean al Bucegilor, abrupt si stancos, cu o diferenta de nivel de pana la 1.000 m fata de Valea Prahovei, formeaza un contrast izbitor, contribuind la splendoarea peisajului acestei vai. In acest grandios spectacol al naturii se desfasoara o salba de statiuni pitoresti: Predeal (jud. Brasov), Azuga, Busteni, Poiana Tapului, Sinaia). Atmosfera calda, relaxanta, maretia muntilor, bazele de agrement si unitatile de cazare deosebit de complexe si moderne sunt atuuri ce aduc pe meleagurile prahovene, an de an, mii de turisti. Alte vai si cascade: Valea Cerbului, Valea Teleajenului, Cascada Urlatoarea, la o ora distanta de Busteni.

Rezervatii si monumente ale naturii

Muntele de sare de la Slanic Prahova, cu o inaltime de cativa zeci de metri, acest munte in miniatura starneste admiratia vizitatorilor. Apa ploilor a modelat pe suprafata sa mii de ondulatii si santulete, cristalele de sare par nenumarate ace de gheata ce stralucesc in bataia soarelui. In perimetrul acestui masiv (declarat monument al naturii) este cantonat un lac carsto-salin cu o adancime maxima de 32 m. Potrivit legendei, in acest lac s-ar fi aruncat o mireasa nefericita, de unde si numele de "Grota miresei". Padurea Glodeasa, rezervatie forestiera care conserva un codru secular de fag cu rasinoase, in special de brad, iar copacii au inaltimi si diametre impresionante. Arinisul de la Sinaia, rezervatie forestiera reprezentata de o mica, dar interesanta padure de foioase.

Statiuni

Sinaia (la 62 km de Ploiesti la 45 km de Brasov), isi merita cu prisosinta numele de "Perla a Carpatilor"; in bazinul superior al Prahovei (la 850 m altitudine medie), vegheata de masivul impadurit al Garbovei si catarata pe ultimele pante ale muntelui Furnica. Este beneficiara a unor daruri naturale carora omul le-a adaugat dotari si amenajari corespunza toare. Cunoscuta statiune de odihna, de tratament si de sporturi de iarna, Sinaia ofera turistilor o atmosfera placuta. Iernile sunt blande datorita versantilor muntosi care adapostesc statiunea (temperatura medie in ianuarie este -3.50C iar temperatura medie anuala este 5 - 6,50C). Iarna cad zapezi abundente, stratul mentinandu-se de la sfarsitul lunii septembrie pana la sfarsitul lunii martie (grosimea medie: 50 cm). Amatorii sporturilor de iarna au la dispozitie: partii de schi de diferite grade de dificultate, partii de sanius, pista de bob, scoala de schi (pentru copii, incepatori si avansati), centre de inchiriere a materialelor si echipamentului pentru schi, mijloace de transport pe cablu (telecabina, telescaun, teleski, babyski). Vara, numeroase poteci marcate invita la drumetii in mirificul cadru natural din jurul statiunii sau la excursii in Muntii Bucegi. De asemenea, se organizeaza serbari distractive, programe folclorice, carnavaluri, totul pentru ca oaspetii statiunii sa se simta cu adevarat excelent. Caile de acces sunt: feroviare - gara Sinaia pe linia Bucuresti - Brasov, rutiere - DN 1 (E 15) de la Bucuresti sau de la Brasov. Busteni (la 75 km nord-vest de Ploiesti si la 135 km nord-vest de Bucuresti), statiune balneoclimaterica si de odihna asezata (la o altitudine de 882 m) la poalele muntelui Caraiman, ai carui pereti coboara ametitor de la aproape 2.000 de metri, dand peisajului o salbatica maretie. Statiunea are o pozitie minunata, fiind denumita si "poarta Bucegilor" deoarece de aici se deschid numeroase cai de patrundere in acest masiv, leagan al turismului de munte si al alpinismului romanesc. La Busteni, mai mult decat in orice alta parte, Bucegii isi desfasoara in toata splendoarea neintrecuta lor frumusete: Piatra Arsa, Jepii Mari si Jepii Mici (ornamentati cu varfuri ascutite), Caraimanul (cu monumentul inaltat in cinstea eroilor cazuti in primul razboi mondial), Costila (supranumit "paradisul alpinistilor"). Busteniul este legat cu Platoul Bucegilor printr-o linie de telecabina (cea mai lunga din tara si a treia din Europa). Climatul subaplin este tonic-stimulent, cu aer pur, ozonat. In lunile de iarna, statiunea ofera posibilitatea practicarii schiului (numeroase partii de schi, de diferite grade de dificultate). Caile de acces sunt: feroviare - gara Busteni, pe linia Bucuresti - Brasov, rutiere - DN 1 (E 15) de la Bucuresti sau de la Brasov, DN 71 de la Targoviste pana la Sinaia, apoi DN 1 pana in statiune. Slanic Prahova (la 44 km nord de Ploiesti), statiune balneoclimaterica permanenta (la 400 m altitudine), inconjurata de dealuri cu paduri de stejar si livezi de pomi fructiferi. Slanicul este in primul rand cunoscut ca loc al unor importante exploatari de sare (mina de aici fiind una din cele mai mari din Europa). In statiune se gasesc numeroase izvoare de ape clorurosodice. Unele dintre ele au format, in gropile vechilor saline, lacuri (Baia Baciului, Baia Verde, Baia Rosie), folosite pentru tratament balnear, dar si ca stranduri. Statiunea beneficiaza de un climat de dealuri si coline, cu veri placute (temperatura medie a lunii iulie: 190C) si ierni relativ blande (in ianuarie media temperaturii este de -3,50C). In localitate se poate vizita Muntele Sarii si Salina Unirea (unde sunt sculptate in sare busturile lui Burebista, Traian, Decebal, Eminescu si statuia lui Mihai Viteazul). Caile de acces sunt: feroviare - gara Slanic pe linia Ploiesti Sud - Slanic, rutiere - DN 1 A de la Ploiesti sau Brasov, cu abatere la Gura Vitioarei. Cheia, statiune climaterica si de odihna, 871 m altitudine, la 61 km nord de Ploiesti. Se pot practica cele mai variate forme de turism: drumetii montane, alpinism, sporturi de iarna, excursii in imprejurimi. Este principalul punct de plecare in excursii spre Masivul Ciucas. Breaza, statiune climaterica in Subcarpatii Prahovei, (la 450 m altitudine, la 43 km nord-vest de Ploiesti). Azuga, statiune climaterica, (la 60 km nord-vest de Ploiesti, la 950 m altitudine), centru turistic si punct de plecare spre cabanele din Muntii Bucegi. Are o partie olimpica de schi, si instalatii de transport pe cablu.

Vestigii istorice

Castelul Peles din Sinaia, fosta resedinta regala, transformata azi in muzeu, este punctul de atractie nr.1 al Sinaiei si unul din valoroasele monumente de arhitectura din Romania. Construit intre 1875 si 1883, imbina diverse stiluri arhitecturale, predominand elementele Renasterii germane si ale stilului gotic. Arhitectii au folosit totul pentru a imprima splendoare si maretie constructiei, decoratia din lemn abundand in exterior si interior si dand castelului o nota specifica. Situat intr-un frumos parc, cu minunate terase, Pelesul are 160 de camere si sali in care pot fi vazute diferite obiecte ornamentale, covoare orientale, sculpturi fine din fildes, tapiserii, mobilier, colectii de arme (sec. XV - XIX), tablouri. Printre cele mai impresionante sali sunt: holul de onoare, marea sala de arme (cu obiecte din India, Persia, Turcia, Arabia), sala de consiliu (vitralii elvetiene, sec. XVI - XVII), sala de muzica, sala florentina, sala oglinzilor, sala maura (cu o colectie inspirata de Palatul Alhambra din Spania), salonul turcesc, sala de teatru. Palatul Culturii din Ploiesti, frumos monument de arhitectura construit la inceputul sec. XX, in stil neoclasic. In prezent, in cele peste 200 de sali, gazduieste mai multe muzee. Alte vestigii istorice: Castelul Hasdeu din Campina (1893 - 1896), Palatul Cantacuzino din Filipestii de Targ, ridicat de postelnicul Constantin Cantacuzino intre 1633 - 1656, astazi doar ruine, Castelul muzeu Pelisor din Sinaia.

Edificii religioase

Manastirea Sinaia, construita intre 1690 - 1695 de spatarul Mihai Cantacuzino, in urma unui pelerinaj la Ierusalim si in peninsula Sinai, de unde si numele manastirii si a statiunii de azi. Din pictura de interior, realizata de vestitul mester zugrav Parvu Mutu, la 1694, se remarca tabloul de la intrare care il reprezinta pe ctitor cu familia sa. In cateva incaperi din fostele chilii este amenajat un muzeu care expune tablouri cu caracter istoric, vesminte din secolele trecute, o interesanta colectie de stampe, obiecte de cult. Manastirea Zamfira din Lipanesti, ctitoria jupanesei Zamfira, terminata in 1743, cu o biserica noua construita in 1857, pastrand picturi executate de Nicolae Grigorescu, cand avea 18 ani. Biserica din lemn de la Valea Orlei (sec. XIV), aici fiind inmormantata Stanca, sotia voievodului Constantin Mavrocordat. Manastirea Varbila (1539), monument ce poseda remarcabile sculturi in lemn si piatra. Alte edificii religioase: Schitul Lespezi de la Posada (langa Comarnic, 1661), Biserica domneasca din Ploiesti, unul din cele mai vechi monumente ale orasului, ctitorita de domnitorul Matei Basarab, in 1639, Manastirea Brebu, constructie inceputa in 1650, de domnitorul Matei Basarab si terminata in 1690, in timpul domniei lui Constantin Brancoveanu, Biserica "Trei Ierarhi" din Filipestii de Padure (1688), cu zugraveala executata de cunoscutul Parvu Mutu in 1692, Biserica Manastirea de la Valenii de Munte, ridicata la sfarsitul sec. XVII, se remarca prin frescele din interior.

Edificii culturale

Muzeul de istorie si arheologie Prahova din Ploiesti, institutie culturala de prestigiu din judetul Prahova. Expozitia permanenta "Arheologie prahoveana" prezinta dovezi incontestabile ale continuitatii neintrerupte ale infloritoarei civilizatii getodacice pe aceste meleaguri. Expozitia permanenta "Mihai Viteazul si Ploiestiul deschisa de la 26 septembrie 1997) cuprinde cele mai valoroase marturii documentare rezultate in urma celor mai recente cercetari intreprinse de specialistii muzeului privind istoria Ploiestiului - oras intemeiat de domnitorul Mihai Viteazul. Muzeul memorial "Nicole Iorga" din Valenii de Munte, dezvaluie vizitatorului gustul genialului om pentru creatia populara autohtona. Exponatele lacasului: mobilierul din lemn masiv, scoartele, tablourile, obiectele personale ale savantului, redau nota de autenticitate a decorului in care profesorul Iorga a gandit si a creat o vasta opera. Publicatiile si documentele expuse atesta contributia uriasa adusa de marele savant la afirmarea culturii romanesti in tara si strainatate. Muzeul ceasului "Nicolae Simache" din Ploiesti, unic in reteaua muzeelor din tara noastra, ofera publicului vizitator ocazia sa urmareasca evolutia mijloacelor de masurare a timpului de la primele "ceasuri" - cadrane solare, ceasuri arzatoare, cu apa sau cu nisip, pana la ceasornicele mecanice "antice" si cele moderne. Muzeul memorial "B. P. Hasdeu" din Campina, adapostit intr-un castel construit de marele carturar in amintirea fiicei sale, stinsa prematur din viata la 19 ani. Sunt prezentate tablouri, mobilier, care au apartinut familiei acestui lingvist, istoric si scriitor, una dintre cele mai proeminente personalitati ale culturii noastre. Muzeul memorial "I. L. Caragiale" din Ploiesti, gazduit intr-o casa din sec. XVIII, prezinta aspecte semnificative din viata marelui dramaturg, care si-a petrecut copilaria si tineretea in Ploiesti. Casa Domneasca de la Brebu, cladire ridicata de Matei Basarab in 1641, adaposteste un muzeu, care ofera publicului iubitor de arta medievala un fond bogat de carte veche romaneasca, straie imparatesti, arme, obiecte de cult si podoaba. Muzeul memorial "Cezar Petrescu" din Busteni, conserva atmosfera de altadata, in care prozatorul a creat cea mai mare parte a operei sale. Alte edificii culturale: Muzeul National al Petrolului din Ploiesti, unic in tara si printre putinele de acest gen din lume, Muzeul memorial "Nicolae Grigorescu" din Campina, sunt expuse tablouri originale, covoare, obiecte legate de viata marelui pictor (1838 - 1907), Muzeul de etnografie al Vaii Teleajenului din Valenii de Munte.