Judetul tulcea

Judetul TULCEA

Informatii generale

Asezare:  In partea de est a Romaniei, intre Dunare, Bratul Chilia si Marea Neagra, avand punctul cel mai de rasarit al Romaniei - orasul Sulina (29041').

Vecini:  La nord-vest: Judetul Galati, la vest: Judetul Braila, la sud: Judetul Constanta, la est: Marea Neagra, la nord: Dunarea, Ucraina (Bratul Chilia).

Suprafata:  8.499 km2 (pe locul 4 intre judete ca intindere si detine 20% din suprafata totala lacustrala).

Populatie:  266.000 locuitori.

Orase

Tulcea, resedinta de judet, cu 97.000 locuitori. Alte orase: Babadag, Isaccea, Macin, Sulina.

Relieful

Se imbina cele mai noi cu cele mai vechi unitati de relief din tara: delta cuaternara a Dunarii, care impreuna cu complexul Razelm, in nord-est, cu 4.340 km2, si 447.000 ha, este a doua din Europa ca marime, recent formata - din epoca preistorica - prin colmatarea unui golf marin devenit liman, si impartita de cele trei brate (Chilia - cel mai nordic si cel mai nou, de 116 km, ce transporta 63% din totalul apelor fluviului, Sfantu Gheorghe - cel mai vechi, de 118 km, pe care curg 22% din ape, Sulina - cel mai scurt, de 64 km, amenajat pe un canal pentru navigatie, transporta 15% din ape) ale Dunarii (care la varsarea in Marea Neagra suprafata totala a bazinului sau este de 805.300 m2, iar lungimea de 2.860 km) in trei mari ostrove complexe: Letea, Sfantu Gheorghe, Dranov, brazdate de brate secundare, garle si canale artificiale, in continua extindere prin materialul adus de marele fluviu, inaintand spre mare) si lantul muntilor hercinici ai Macinului (Pricopanului, josi, tociti, cu altitudini de 467 m in vf. Tutuiatul) si Podisul Casimcei, Tulcei, Babadag, Niculitel (larg valurite), in nord (erodat puternic si acoperit cu depozite noi).

Clima

Are un caracter continental cu amplitudini de temperatura, cu precipitatii putine, dar cu umiditate atmosferica ridicata (in zonele deltei, ca urmare a evaporatiei de pe intinsele suprafete de apa), cu vanturi dominante din nord si nord-est, cu ierni reci si cu fenomene de nivatie destul de frecvente, cu veri calde si secetoase.

Cursurile de apa

Sunt reprezentate de Dunare spre nord si vest, Marea Neagra si laguna Razelm la est si de rauri mai mici de interior, cu regim neregulat, producand inundatii: Telita, Taita, Slava.

Obiective turistice

Delta Dunarii, caleidoscop al unor peisaje mereu inedite, paradisul pasarilor si trestiilor, al puzderiilor de pesti, Delta Dunarii este o regiune de mare frumusete turistica si de un real interes stiintific. Suprafata este de 5.050 km2 (din care 4.340 km2 pe teritorul Romaniei, restul pe teritoriul Ucrainei), iar altitudinea medie este de 31 m, in mare parte regiunea fiind aflata sub ape. Imagini dintre cele mai variate apar inaintea calatorului: grinduri, intinse balti, intinderi mari de stuf, garle, dune de nisip, paduri, canale umbrite de salcii batrane. Toate acestea impreuna cu o permanenta metamorfoza, o perpetua modificare a formei si dimensiunilor deltei uimesc an de an tot mai multi turisti romani si straini. Prima stire despre Delta Dunarii ne-a lasat-o grecul Herodot, "parintele istoriei", care descrie intrarea flotei persane a lui Darius prin Delta, dupa ce poposise la Histria (515 - 513 i.Hr.). Cu aceasta ocazie Herodot mentioneaza ca, la varsare, Dunarea se imparte in cinci brate. Delta Dunarii este considerata zona cu: "cea mai intinsa si mai compacta suprafata stuficola de pe glob (imensele stufarii au un rol deosebit in mentinerea echilibrului natural), cea mai bogata fauna ornitologica din lume (peste 300 de specii), cel mai tanar pamant din Europa (in fiecare an cu 40 m de uscat mai mult), cele mai intinse dune de nisip din Romania, cea mai scazuta nebutozitate din tara, cea mai joasa altitudine a unui oras (Sulina: 3,5 m), cea mai scurta iarna din tara (20 de zile cu 00C). Pentru caracteristicile sale morfohidrografice specifice cat si pentru varietatea si originalitatea florei si faunei, in perimetrul Deltei Dunarii au fost construite mai multe rezervatii naturale complexe: Padurea Letea, Padurea Caraorman, Rosca - Buhaiova - Hrecisca - Letea - Sfantu Gheorghe - Perisor - Zatoane, Periteasca - Leahova - Gura Portitei. Datorita importantei sale stiintifice si peisagistice, acest "imens laborator geologic si biologic", unde totul se afla in continua prefacere, a fost inclus de UNESCO in cadrul rezervatiilor biosferei (in august 1990). Fauna Deltei Dunarii este un vast mozaic de specii, fara egal in Europa si chiar cu unicate mondiale. Dintre cele peste 300 de specii de pasari amintim: pelicani, gaste si rate salbatice, berze, cormorali, egrete, califari albi si rosii, flamingo, lebede, multe dintre ele monumente ale naturii ocrotite de lege. De mentionat faptul ca pe deasupra Deltei trec sase drumuri de migratie ale pasarilor, ea aflandu-se la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord (paralela 450C), constituind asadar un loc firesc de popas pentru pasarile migratoare. Multe dintre speciile de pesti intalnite aici au mare valoare economica: morun, nisetru, pastruga, cega - purtatori ai icrelor negre. Dintre mamifere se remarca herminele, pisicile salbatice, bizamul, cainele enot, broastele testoase de uscat. Inegalabila flora cuprinde, printre altele si nuferi albi si galbeni, nuci de apa, papura, ferigi de apa, trestii mirositoare, stanjenel de balta. Peisajul floral impresionant de bogat al acestor locuri de basm este completat cu cele 8.000 ha de paduri cu arbori gigantici pe ale caror trunchiuri se imbratiseaza plantele agatatoare de tipul lianelor. Fermecat de tot ce se iveste in drum, calatorul poposit aici nu stie ce sa admire mai intai, unduirea stufului in bataia vantului, varietatea pasarilor si vegetatiei sau asezarile pescaresti intinse de-a lungul canalelor. Nici unul dintre iubitorii naturii care au fost in Delta nu va uita partidele de pescuit si zilele petrecute in cabanele pescaresti sau in vreun cort unde, deasupra focului de vreascuri fierbe ciorba pescareasca pe care nu o poti intalni decat aici.

Rezervatii si monumente ale naturii

Rosca - Buhaiova - Hrecisca, rezervatie faunistica in depresiunea Matita, intre grindurile Letea si Chilia, are o suprafata de 15.400 ha. Aici se cuibareste in fiecare primavara cea mai mare colonie de pelicani din Europa. Vegetatia luxurianta mai gazduieste si colonii de egrete, lopatari si starci galbeni. Perisor - Zatoane, rezervatie faunistica in estul depresiunii Dranov (in sudul localitatii Sfantu Gheorghe). Pe o suprafata de 14.200 ha se cuibaresc cele mai numeroase lebede precum si pelicanul cret, cormoranul. Nucleul rezervatiei este format din lacurile Zatonul Mare si Zatonul Mic. Periteasca - Leahova, rezervatie faunistica in complexul lagunar Razim - Sinoe (3.900 ha) unde se intalneste cea mai populara regiune cu pasari de coasta. Cuprinde o serie de grinduri nisipoase si lacurile Leahova Mare si Mica, Periteasca, Pahane si Cosna. Padurea Letea, rezervatie forestiera pe grindul cu acelasi nume (la 7 km sud de localitatea Periprava). Este caracterizata prin abundenta plantelor agatatoare care se incolacesc pe arbori, dand aspectul unei paduri tropicale. Dintre arborii intalniti aici amintim: stejari brumarii, ulmi, plopi, salcii. Padurea Caraorman, rezervatie forestiera (in partea de vest a grindului cu acelasi nume), se aseamana cu Letea, adapostind numeroase elemente tropicale, raritati pe glob. Punctul fosilifer Agighiol, in partea nordica a lacului Razim. Padurea "Valea Fagilor" din Luncavita (in Muntii Macin, langa Isaccea), o insula relictara de fagi.

Vestigii istorice

Enisala (la 17 km de Jurilocva), aici s-au gasit urmele unor asezari traco-getice (sec. IX - VII i.Hr.) si getice (sec. IV i. Hr.), cea mai mare necopola getodacica din Dobrogea (sec. IV - III i.Hr) si un castru roman. Ceea ce se poate vedea astazi sunt insa ruinele cetatii bizantine Heracleea (645 - 650 d.Hr.), refacuta de genovezi in sec. XIII, pentru a-si asigura comertul la gurile Dunarii. Fortificatia Troesmis (la 3 km de comuna Turcoaia), cetate traco-getica mentionata in sec. III i.Hr. cu ocazia conflictului militar dintre Lysimach si Dromichete. In perioada romana a devenit un puternic centru militar, ridicata mai apoi la rangul de "municipium". Cunoaste o mare inflorire dupa cum indica edificiile si monumentele publice, baile. Fortareata Noviodunum din Isaccea, cetate romano-bizantina cu nume celtic, construita in 369 d.Hr. A avut un important rol strategic si comercial fiind ridicata la rangul de "municipium". Cunoaste o mare inflorire dupa cum indica edificiile si monumentele publice, baile. Fortareata Arrubium de la Macin, castru si asezare cu nume celtic, atestata documentar in 100 d.Hr. (in doua diplome militare). A fost un important punct la granita imperiului in timpul stapanirii romano-bizantine. Cetatea Dinogetia de la Garvan, numele ei a fost mentionat pentru prima data de Ptolomeu in cunoscuta sa lucrare "Geographia"  (sec. II d.Hr). Initial asezarea geto-dacica si apoi romana, a fost ridicata in timpul imparatului Diocletian, (284 - 305 d.Hr). Distrusa in 559 d.Hr. de un trib huno-bulgar, a fost reconsolidata si amplificata in sec. X - XII. Alte vestigii istorice: Cetatea antica Chilia Veche, a existat din antichitatea greceasca, apoi a fost stapanita de bizantini pana in sec. X, Cetatea bizantina Salsovia de la Mahmudia (sec. III d.Hr.).

Edificii religioase

Basilica Niculitel (la 15 km de Isaccea), cea mai veche constructie de acest gen cunoscuta pana in prezent in tara noastra. Este un unicat arhitectonic in Europa. Basilica si cripta au fost construite in timpul imparatului Valens (dupa 370 d.Hr.). Manastirea Cocos (la 8 km de Isaccea la 9 km nord-est de satul Nifon), ridicata in 1835 in stil oriental (turcesc), dar cu puternice influente din arhitectura romaneasca. Detine un muzeu de arta medievala si moderna ce include si colectii de carte veche si icoane. Manastirea Celik Dere din satul Telita, comuna Frecatei, (la 22 km de Isaccea), construita intre 1841 - 1844 de calugarii romani si rusi. Pastreaza o colectie de arta medievala. Langa manastire poate fi vazuta o raritate in peisajul romanesc: o moara de vant. Moscheea lui Ali Gaza Pasa din Babadag (la 35 km sud de Tulcea), cel mai vechi monument de arhitectura musulmana din Romania (sec. XVII). Are un mineret de 35 m inaltime.

Edificii culturale

Muzeul Deltei Dunarii din Tulcea, cuprinde urmatoarele sectii: stiinte naturale (ce infatiseaza flora si fauna Deltei, si include un acvariu ce prezinta diferite specii de pesti din Delta Dunarii, dar si exemplare exotice), istorie si arheologie (cu valoroase exponate privind trecutul zonei), etnografie si arta populara, arta plastica (ce include o colectie de grafica moderna si contemporana). Casa memoriala "Panait Cerna" in Cerna, unde s-a nascut si a copilarit Panait Cerna, poet de o rara sensibilitate si de o adanca reflexie (1881 - 1913). Monumentul de la Smardan, ridicat in memoria marinarilor care s-au jertfit pentru independenta tarii. Statuia lui Mircea cel Batran de la Tulcea, inchinata marelui voievod roman (1386 - 1418), care a luptat pentru eliberarea Dobrogei de sub dominatia otomana. Este sculptat de Ion Jalea. Alte edificii culturale: Muzeul Casei Lipovene la Jurilovca, Monumentul eroilor de pe Colnicul Horei din Tulcea, inaltat in semn de omagiu eroilor cazuti in razboiul de Independenta din 1877 - 1878.