Alimente, alimentatie si igiena alimentara - Notiuni generale

Alimente, alimentatie si igiena alimentara - Notiuni generale

Etimologia cuvantul aliment este de origine latina : alimentum,inseamna substanta,care ingerata de o vietuitoare este capabila de a-i asigura intretinerea si cresterea,  si de a-i acoperi cheltuielile energetice (a-i asigura functionalitatea).

Actiunea alimentelor este indirecta, organismul animal sau vegetal isi acopera nevoile de materiale si energie consumand din rezervele proprii . Procesul de alimentare se margineste la reconstituirea acestor rezerve si se realizeaza pe cai diferite. Astfel:

-plantele verzi in procesul de fotosinteza utilizeaza  ca unic aliment carbonic CO₂ din aer , neluand din sol decat apa si ionii minerali (azotati, fosfati).

-plantele neverzi (ciupercile), bacteriile si animalele, deci si omul, au nevoie de alimente organice, cu molecule complexe cu combustie inalta reprezentate de : proteine, lipide, glucide, dar si elemente minerale si vitamine .

Organismul uman are capacitatea de a sintetiza aceste componente daca dispune de precursori adecvati ,specifici pentru fiecare clasa de compusi organici . De exemplu proteinele au la baza aminoacizii, lipidele au la baza acizii grasi si alcooli grasi .  Exista insa o serie de substante nutritive nesintetizabile numite substante esentiale sau indispensabile. Ele se preiau ca atare prin alimentatie. Asa sunt unii aminoacizi esentiali (valina,leucina,izoleucina,metionina,treonina,lisina fenilalanina si triptofan) unii acizi grasi(linoleic,linolenisi arahidonic), toate vitaminele si toate substantele minerale.

Unele alimente pot fi numite alimente complete deoarece raspund la toate nevoile organismului (laptele) . O alta categorie este reprezentata de alimentele false care stimuleaza sistemul nervos si metabolismul, dar nu pot fi puse in rezerva (alcoolul).

Alimentatia - este procesul prin care organismul uman preia din mediul inconjurator substante nutritive pe care le transforma pentru a-si asigura desfasurarea normala a proceselor metabolice.

Alimentatia trebuie sa permita unui individ sa-si mentina greutatea si buna sa stare fiziologica; aportul de alimente furnizand organismului acele substante nutritive necesare pentru:

-asigurarea energiei indispensabile proceselor vitale;

-sinteza substantelor proprii si repararea uzurii tesuturilor;

-formarea de substante active ce favorizeaza procesele metabolice.

Alimentatia este unul din factorii cu influenta hotaratoare asupra dezvoltarii armonioase si echilibrate a omului mentinerea acestuia la capacitate normala de munca, intr-o stare fizica si psihica corespunzatoare.

Activitatea de alimentatie, mai ales cand este coroborata cu serviciul turistic are multe implicatii si raspunderi sociale (hidonic) privind:

-satisfacerea nevoii de hrana;

-corelarea satisfactiei subiective cu cerintele fiziologice;

-asigurarea inocuitatii tuturor produselor comercializate (proprii sau preluate din alte sectoare)

Trebuie sa amintim in contextul acestor definitii ca termenul de inocuitate cu referire la alimente reprezinta; inofensiv ,adica calitatea unui aliment de a nu face rau omului.

Aici intervine notiunea de igiena a alimentatiei.

Igiena este acea ramura a medicinei care studiaza mijloacele de conservare a sanatatii permitand desfasurarea normala a functiilor organismului in armonie cu mediul in care traieste omul, in scopul eliminarii influentelor nocive care pot fi comparate de acest mediu.

Termenul provine din lb.greaca de la cuvantul hugiainein , care inseamna igiena fiind acea ramura a stiintei care trateaza ansamblul regulilor si practicilor necesare pentru a conserva si ameliora sanatatea.

Igiena alimentatiei - este o parte  a igienei si urmareste doua obiective:

I).Cunoasterea si punerea in valoare a efectelor favorabile ale alimentatiei asupra starii de sanatate.

II).Diminuarea si indepartarea riscului ca productia alimentara sa devina factori daunatori pentru consumatori.

I).Cunoasterea si punerea in valoare a efectelor favorabile ale alimentatiei asupra starii de sanatate.

Alimentatia trebuie sa se realizeze dupa o lege care poate fi numita 'Legea de aur a alimentatiei'. Conform careia intre nevoile nutritive ale organismului si cantitatile de nutrienti preluate prin alimentatie trebuie sa existe un permanent echilibru. Daca acest echilibru nu este pastrat, alimentatia devine nerationala, repercutandu-se negativ asupra cresterii, asupra capacitatii de munca si a starii de sanatate. Din acest punct de vedere  constituie o greseala nu numai lipsa sau insuficienta unor substante nutritive ci si consumul lor exagerat fata de nevoile organismului.

Riscul este cu atat mai mare cand consumul abuziv al unei substante nutritive se asociaza cu insuficienta alteia.

Daca dezechilibrul alimentar (in plus sau in minus) depaseste anumite limite si se prelungeste in timp, starea de sanatate este subminata si pot aparea stari patologice numite boli de nutritie, malnutritia, distrofii, astfel:

-insuficienta substantelor nutritive determina: slabirea, hipo- si avitaminozele, rahitismul , pelagra, anemii nutritionale, gusa endemica, etc.

-consumul peste nevoile reale ale organismului duce la obezitate, dislipidemii, diabet, guta, arteroscleroza, boli cardiovasculare, etc.

Pentru ca alimentatia sa devina o cale de promovare a sanatatii si pentru a preveni aparitia unor boli cronice degerative este necesar sa se cunoasca atat necesitatile nutritive ale organismului cat si compozitia si valoarea nutritiva a produselor alimentare.

Aceasta cu atat mai mult cu cat in ambele domenii s-au inregistrat profunde modificari in ultimele decenii. Astfel:

-noile conditii de viata si munca au modificat mult cerintele nutritive ale populatiei, inlocuirea fortei omului cu masini, dezvoltarea mijloacelor de transport, generalizarea confortului in familie si la locul de munca, urbanizarea, au facut sa scada cheltuiala de energie si s-a marit in schimb solicitarea nervoasa.

-in acelasi timp insa, omul  a actionat profund asupra alimentatiei. Dezvoltarea industriei alimentare pune la dispozitia omului un sortiment bogat de produse, mult modificat fata de materiile prime naturale pentru care organismul uman avea o experienta indelungata.

Deseori prin prelucrare se produce o concentrare a unor componente nutritive si disparitia altora. In aceste conditii omul nu se mai poate baza numai pe capacitatea instinctiva de adaptare a consumului de alimente la nevoile sale nutritive. El trebuie sa invete sa manance si sa-si formeze un comportament alimentar adecvat - omul primitiv manca instinctiv.

II).Diminuarea si indepartarea riscului ca productia alimentara sa devina un factor daunator pentru consumatori.

In unele situatii , alimentele pot contine agenti nocivi pentru consumator, transformandu-se in factori cauzatori de imbolnaviri. Acestea pot fi substante toxice sau agenti biologici provenind de la sursele de recoltare a alimentelor, de la personalul care il manipuleaza sau prin contaminare indirecta prin intermediul apei, solului, utilajelor. Deci grija pentru prevenirea insalubrizarii produselor alimentare si a preparatelor culinare este o cerinta esentiala pentru productia alimentara.

Trebuie specvificat ca alimentatia rationala reprezintza- asigurarea unei alimentatii stiintifice rationale , inseamnand in acelasi timp realizarea unui permanent echilibru intre necesarul organismului si cantitatea de substante nutritive consumate prin alimentatie.

Aceasta implica elemente de cunoastere ale ratiei alimentare.  Ratia alimentara indica natura si cantitatea de elemente necesare pentru nevoile de materie si energie ale organismului pentru o durata de 24 ore.

Igiena alimentatiei evidentiaza faptul ca ratia alimentara pentru a-si indeplini menirea, trebuie sa fie echilibrata atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ. Astfel ea trebuie:

-sa permita activitatea musculara;

-sa asigure reinnoirea si reparatiile tesuturilor;

-sa realizeze homeotermia;

-sa permita cresterea la copii.

Ratia alimentara trebuie sa contina (in afara apei si sarurilor minerale) atatea grame sau kilocalorii pentru fiecare corp simplu sau pentru fiecare corp nesintetizabil de catre organism, cate acesta arunca in fiecare zi. Continutul ratiei trebuie sa acopere ceea ce organismul uman consuma zilnic din rezervele sale. Ratia a fost calculata pentru:

1. Intretinere - asigura intretinerea unui individ ce nu efecteaza nici un efect fizic. Aceasta ratie a fost stabilita la 2400 kcal.

2. Pentru munca - in functie de munca depusa ea trebuie sa furnizeze 3000-6000 kcal.

3. Ratia pentru crestere - trebuie sa fie bogata in proteine si sa contina aminoacizii (2-lizina) indinspensabili cresterii.

1 gr de glucide = 4 kcal; 1 gr lipide = 7 kcal; 1 g proteine = 3-4 kcal.

La acestea se mai adauga vitaminele si sarurile minerale.

Demn de remarcat este faptul ca indiferent de starea fiziologica si de necesitatiile organismului , ratia alimentara trebuie sa includa alimente salubre, igienice si corespunzatoare din punct de vedere al parametrilor fizico-chimici.