Achizitiile publice

ACHIZITIILE PUBLICE

Sectiunea l Notiuni generale. Cadrul legislativ

Pentru titularii dreptului de proprietate publica, dar si pentru titularii dreptului de proprietate privata, modalitatea curenta de procurare a mijloacelor materiale necesare functionarii si, respectiv, existentei lor, o reprezinta achizitionarea de bunuri aflate in circuitul civil al societatii.

in cazul autoritatilor si institutiilor publice, dobandirea de bunuri aflate in circuitul civil se realizeaza, in general, prin achizitii publice.

Dupa anul 1990, achizitiile publice, ca operatiune economica si juridica, au fost reglementate initial prin O.G. nr.12/1993 privind achizitiile de bunuri si investitii publice¹. Ulterior, a fost adoptata O.G. nr.l 18/1999 privind achizitiile publice² a carei intrare in vigoare a fost prorogata si, respectiv, suspendata in mod repetat pana la 31 decembrie 2001, fiind respinsa prin Legea nr.473/2001³ si abrogata prin O.G. nr.60/2001 privind achizitiile publice⁴.

in momentul de fata este in vigoare reglementarea data de O.U.G. nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii⁵, care a fost adoptata in contextul implementarii angajamentelor asumate de Romania in cadrul Capitolului l - "Libera circulatie a marfurilor' si al recomandarilor Comisiei Europene.

O.G. nr.34/2006 transpune, de altfel, in concret, doua acte normative comunitare, si anume doua directive: Directiva nr. 17/2004/CE privind coordonarea procedurilor de achizitie aplicate de entitatile care opereaza in sectoarele apa, energie, transport si servicii postale si Directiva nr. 18/2004/CE privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de lucrari, de furnizare si de servicii⁶.

Scopul declarat al acestei reglementari consta in:

promovarea concurentei intre operatorii economici; garantarea tratamentului egal si nediscriminarea operatorilor economici;

asigurarea transparentei si integritatii procesului de achizitie publica;

asigurarea utilizarii eficiente a fondurilor publice, prin aplicarea procedurilor de atribuire de catre autoritatile contractante. Deci, legiuitorul, avand in vedere exigentele organismelor europene si minusurile constatate pe plan intern in domeniul achizitiilor publice, a urmarit ca prin aceasta reglementare sa incurajeze concurenta intre operatorii economici, garantarea tratamentului ega! si nediscriminatoriu, cu asigurarea transparentei si corectitudinii intregului proces de achizitii publice, pe de o parte, si, pe de alta parte, a urmarit ca fondurile publice sa fie utilizate in mod cat mai eficient in vederea satisfacerii nevoilor sociale.

De aceea, pentru realizarea scopurilor declarate, legiuitorul a impus ca la baza atribuirii contractului de achizitie publica sa se afle principiile urmatoare:

nediscriminarea in sensul ca situatiile identice nu trebuie tratate diferentiat, fiind interzisa orice forma de discriminare bazata pe orice alte criterii de diferentiere decat cele reglementate expres de ordonanta de urgenta;

tratamentul egal - care impune ca fiecare potential participant la procedura de atribuire a contractului de achizitie publica sa cunoasca in prealabil regulile si conditiile carora va trebui sa se conformeze si sa aiba garantia ca orice alt participant concureaza in aceleasi conditii si dupa aceleasi reguli;

recunoasterea reciproca - in sensul ca in materia achizitiilor publice, autoritatile contractante din Romania, ca stat membru al Uniunii Europene, trebuie sa accepte produsele si serviciile livrate sau prestate de un operator economic din oricare alt stat membru, daca produsele si serviciile respective respecta intr-o maniera obiectiva prescriptiile existente in statul membru de origine;

transparenta - care impune publicarea tuturor informatiilor relevante de natura sa poata permite oricarui potential participant la procedura de atribuire a contractului de achizitie publica sa fie informat pe deplin atunci cand decide in legatura cu participarea sau neparticiparea sa la procedura respectiva; proportionalitatea - in sensul ca autoritatile contractante au obligatia sa aprecieze ca fiecare masura luata si conditie impusa sa fie necesara si potrivita in raport cu obiectivele urmarite; eficienta utilizarii fondurilor publice - care impune realizarea unui raport optim intre bunurile si serviciile achizitionate, pe de o parte si, pe de alta parte, fondurile publice cheltuite;

asumarea raspunderii care impune ca autoritatea contractanta, atunci cand decide modalitatea de derulare a procedurii, sa-si motiveze fiecare decizie luata si sa-si asume astfel raspunderea.

Sectiunea a-2-a Contractul de achizitie publica

Asa dupa cum am precizat, O.U.G. nr.34/2006 reglementeaza atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.

Din perspectiva obiectivelor lucrarii de fata, din cele trei categorii de contracte, prezinta importanta doar aspectele referitoare la contractele de achizitie si, mai exact, acelea privind contractele de furnizare de bunuri, care reprezinta instrumente juridice folosite pentru constituirea si sporirea domeniului public prin achizitionarea de bunuri. De aceea, ne vom axa prezentarile noastre, in principal, pe contractul de furnizare de produse(de bunuri), dar si pe aspectele general valabile in materia contractelor de achizitie publica .

Potrivit reglementarii mentionate, contractele de achizitie publica sunt:

- contracte de lucrari;

- contracte de furnizare;

- contracte de servicii.

Asa cum spuneam mai sus, dintre acestea, pentru tema noastra, prezinta importanta contractul de achizitie publica de furnizare, care este acel contract de achizitie publica, altul decat contractul de lucrari, care are ca obiect furnizarea unuia sau mai multor produse, prin cumparare, inclusiv in rate, inchiriere sau leasing, cu sau fara optiune de cumparare.

Este considerat contract de furnizare si contractul de achizitie publica ce are ca obiect principal furnizarea de produse si, cu titlu accesoriu, operatiuni/lucrari de instalare si punere in functiune a acestora.

De asemenea, este considerat contract de furnizare si contractul care are ca obiect atat furnizarea de produse, cat si prestarea de servicii, daca valoarea estimata a produselor este mai mare decat valoarea estimata a serviciilor prevazute in acel contract.

2.1. Caracterele juridice ale contractului de achizitie publica

Asa cum rezulta din definitia data mai sus, contractul de achizitie publica de furnizare de produse (bunuri) are caracterele juridice ale oricarui contract de achizitie publica, in general.

Contractul de furnizare este un contract sinalagmatic, in sensul ca da nastere la drepturi si obligatii pentru ambele parti, adica atat pentru autoritatea contractanta, cat si pentru operatorul economic, pe care partile le cunosc din momentul incheierii sale.

Caracterul determinat al drepturilor si obligatiilor rezulta din caracterul reglementat al contractului de achizitie publica, in general, operatorul economic si autoritatea contractanta avand drepturile si obligatiile prevazute in mod limitativ de lege.

Caracterul administrativ al contractului de achizitie publica de furnizare rezulta in mod explicit din prevederile art.2 alin.(l) lit.c) din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, care asimileaza acest gen de contracte cu actul administrativ.

Contractul de achizitie publica de furnizare este un contract cu titlu oneros, in sensul ca autoritatea contractanta, in schimbul sumelor de bani pe care le achita operatorului economic, va primi un folos material: livrarea bunurilor achizitionate.

Contractul de achizitie publica de furnizare este un contract numit, in sensul ca este reglementat in mod expres de lege, ca specie a contractului de achizitie publica.

Contractul de achizitie publica de furnizare are un obiect determinat, in sensul ca poate avea ca obiect exclusiv sau, cel putin ca obiect principal, furnizarea unuia sau mai multor produse de catre operatorul economic, in beneficiul autoritatii contractante.

Contractul de achizitie publica de furnizare este un contract solemn, in sensul ca acesta, ca orice alt contract de achizitie publica, se incheie in forma scrisa, care este ceruta ad validitatem.

2.2. Partile contractului de achizitie publica

Potrivit reglementarii actuale, partile contractului de achizitie publica sunt autoritatea contractanta / autoritatile contractante, pe de o parte, si, respectiv, operatorul economic / operatorii economici, pe de alta parte.

A. Calitatea de autoritate contractanta, in cadrul oricarui contract de achizitie publica, o are:

oricare organism al statului - autoritate publica sau institutie publica - care actioneaza la nivel central ori la nivel regional sau local;

oricare organism de drept public, in afara celor aratate mai sus, care are personalitate juridica, a fost infiintat pentru a satisface nevoi de interes general fara caracter comercial sau industrial si se afla cel putin in una dintre urmatoarele situatii: o este finantat, in majoritate, de catre o autoritate contractanta, sau de catre un alt organism de drept public; o se afla in subordinea sau este supus controlului unei autoritati contractante, sau unui alt organism de drept public; o in componenta consiliului de administratie/organului de conducere sau de supervizare mai mult de jumatate din numarul membrilor acestuia sunt numiti de catre o autoritate contractanta, sau de catre un alt organism de drept public; oricare asociere formata de una sau mai multe autoritati contractante dintre cele de mai sus;

oricare intreprindere publica ce desfasoara una sau mai multe dintre activitatile de utilitate publica prevazute de ordonanta de urgenta, atunci cand aceasta atribuie contracte de achizitie publica sau incheie acorduri-cadru destinate efectuarii respectivelor activitati; oricare subiect de drept, altul decat cele prevazute mai sus, care desfasoara una sau mai multe dintre activitatile de utilitate publica prevazute de ordonanta de urgenta, in baza unui drept special sau exclusiv, acordat de o autoritate competenta, atunci cand acesta atribuie contracte de achizitie publica sau incheie acorduri-cadru destinate efectuarii respectivelor activitati.

B. Calitatea de operator economic o poate avea, in cadrul contractului de achizitie publica de furnizare, orice furnizor de produse care prezinta pe piata o oferta de produse, realizate prin desfasurarea unei activitati licite pentru care a fost autorizat potrivit legislatiei statului respectiv.

Calitatea de operator economic, in general, o poate avea, potrivit art.3 lit.r) din O.U.G. nr.34/2006, oricare furnizor de produse, prestator de servicii ori executant de lucrari - persoana fizica/juridica, de drept public sau privat, ori grup de astfel de persoane cu activitate in domeniul care ofera in mod licit pe piata produse, servicii si/sau executie de lucrari.

Sectiunea a-3-a Procedurile de atribuire a contractului de achizitie publica

Prin procedura de atribuire se inteleg etapele ce trebuie parcurse de autoritatea contractanta si de catre candidati/ofertanti pentru ca acordul partilor privind angajarea in contractul de achizitie publica sa fie considerat valabil.

Avand in vedere dispozitiile art.18 din O.U.G. nr.34/2006, rezulta ca aceste proceduri sunt limitative si imperative, in sensul ca partile nu se pot abate de la aplicarea lor, acestea cuprinzand fiecare seturi de reguli stricte a caror neobservare sau incalcare va putea atrage vicierea intregii proceduri, cu consecinta angajarii raspunderii autoritatii contractante.

3.1. Reguli de elaborare a documentatiei de atribuire

in conformitate cu reglementarea actuala, documentatia de atribuire este realizata de autoritatea contractanta, care are obligatia de a preciza in cadrul documentatiei de atribuire orice cerinta, criteriu, regula si alte informatii necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completa, corecta si explicita cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire.

in mod concret, documentatia de atribuire trebuie sa cuprinda, in principal, urmatoarele elemente:

informatii generale privind autoritatea contractanta, in special cu privire la adresa - inclusiv telefon, fax, e-mail -, persoane de contact, mijloace de comunicare etc.;

instructiuni privind date limita care trebuie respectate si formalitati care trebuie indeplinite in legatura cu participarea la procedura de atribuire;

daca sunt solicitate, cerintele minime de calificare, precum si documentele care urmeaza sa fie prezentate de ofertanti/candidati pentru dovedirea indeplinirii criteriilor de calificare si selectie; caietul de sarcini sau documentatia descriptiva, aceasta din urma fiind utilizata in cazul aplicarii procedurii de dialog competitiv sau de negociere;

instructiuni privind modul de elaborare si de prezentare a propunerii tehnice si financiare;

informatii detaliate si complete privind criteriul de atribuire aplicat pentru stabilirea ofertei castigatoare; instructiuni privind modul de utilizare a cailor de atac; informatii referitoare la clauzele contractuale obligatorii. Autoritatea contractanta are si urmatoarele drepturi:

dreptul de a preciza in documentatia de atribuire institutiile competente de la care operatorii economici pot obtine informatii privind reglementarile referitoare la impozitare, precum si cele referitoare la protectia mediului;

dreptul de a impune in cadrul documentatiei de atribuire, in masura in care acestea sunt compatibile cu dreptul comunitar, conditii speciale de indeplinire a contractului prin care se urmareste obtinerea unor efecte de ordin social sau in legatura cu protectia mediului si promovarea dezvoltarii durabile;

dreptul de a opta pentru una dintre urmatoarele modalitati de

obtinere a documentatiei de atribuire de catre operatorii

economici:

o asigurarea accesului direct, nerestrictionat si deplin, prin mijloace electronice, la continutul documentatiei de atribuire;

o punerea la dispozitie oricarui operator economic care a inaintat o solicitare in acest sens sau, dupa caz, caruia i s-a transmis o invitatie de participare a unui exemplar din documentatia de atribuire, pe suport hartie si/sau pe suport magnetic, caz in care poate stabili un pret pentru obtinerea documentatiei de atribuire, cu conditia ca acest pret sa nu depaseasca costul multiplicarii documentatiei, la care se poate adauga, daca este cazul, costul transmiterii acesteia prin posta.

3.2. Reguli de participare Ia procedura de atribuire

Regulile prevazute de O.U.G. nr.34/2006, in ceea ce priveste participarea la procedura de atribuire sunt, in esenta, urmatoarele:

orice operator economic are dreptul de a participa, individual sau intr-un grup de operatori, la procedura de atribuire; mai multi operatori economici au dreptul de a se asocia cu scopul de a depune candidatura sau oferta comuna, fara a fi obligati sa isi legalizeze din punct de vedere formal asocierea. In aceasta situatie, autoritatea contractanta are dreptul de a solicita ca asocierea sa fie legalizata numai in cazul in care oferta comuna este declarata castigatoare si numai daca o astfel de masura reprezinta o conditie necesara pentru buna indeplinire a contractului;

intreprinderile afiliate au dreptul de a participa in cadrul aceleiasi proceduri de atribuire, dar numai in cazul in care participarea acestora nu este de natura sa distorsioneze concurenta. Prin intreprindere afiliata se intelege orice subiect de drept: - asupra caruia un alt subiect de drept poate exercita, direct sau indirect, o influenta dominanta; sau

care poate exercita o influenta dominanta asupra altui subiect de drept; sau care, ca urmare a asocierii cu un subiect de drept, se afla sub influenta dominanta a unui alt subiect de drept.

3.3. Reguli de publicitate in procedura de atribuire

Regulile de publicitate reglementate de O.U.G. nr.34/2006 au ca scop asigurarea transparentei intregii proceduri de atribuire a contractelor de achizitie publica.

in acest sens, autoritatea contractanta are obligatia de a asigura publicarea anunturilor de intentie, de participare si de atribuire. Astfel, autoritate contractanta are obligatia de a transmite anunturile respective catre operatorul SEAP (Sistemul electronic de achizitii publice), utilizand exclusiv mijloace electronice. Operatorul SEAP, la randul sau, are obligatia sa asigure Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice accesul nerestrictionat la anunturile transmise de catre autoritatile contractante, inainte de publicarea acestora.

Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice verifica fiecare anunt transmis de catre autoritatea contractanta pentru publicare in SEAP, in masura in care anuntul respectiv este in legatura cu aplicarea procedurii de atribuire a unui contract cu o valoare estimata mai mare decat pragurile valorice de 75.000 euro in cazul contractului de furnizare de produse.

In termen de doua zile lucratoare de la data primirii anuntului in SEAP, Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice are obligatia: fie sa emita catre operatorul SEAP acceptul de publicare pentru anuntul respectiv, in cazul in care in urma verificarii nu se constata erori/omisiuni de completare;

fie sa respinga publicarea anuntului in SEAP, in cazul in care se constata erori/omisiuni de completare, informand totodata autoritatea contractanta asupra acestei decizii, precum si asupra modului in care erorile/omisiunile pot fi remediate. Dupa publicarea anuntului, autoritatea contractanta are obligatia de a transmite anuntul si catre Regia Autonoma "Monitorul Oficial', spre publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a Vl-a, Achizitii publice. In cazul in care O.U.G. nr.34/2006 stabileste obligatia publicarii anuntului in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, atunci anuntul respectiv nu poate fi publicat la nivel national inainte de data transmiterii acestuia catre Comisia Europeana.

a) Anuntul de intentie, in cazul contractelor de achizitie de produse, autoritatea contractanta are obligatia de a transmite spre publicare un anunt de intentie daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii:

autoritatea contractanta urmareste sa reduca perioada de depunere a ofertelor pana la 36 de zile;

valoarea totala estimata a contractelor care urmeaza sa fie atribuite in urmatoarele 12 luni pentru achizitiile de produse este egala sau mai mare de 75.000 euro.

Autoritatea contractanta are libertatea sa aprecieze daca va publica anuntul de intentie:

in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, in SEAP si in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a Vl-a, Achizitii publice; sau numai in SEAP, cu conditia ca, inainte de publicare, sa fi fost transmis un anunt simplificat de informare prealabila catre Comisia Europeana.

b) Anuntul de participare. Cazurile in care autoritatea contractanta este obligata sa transmita spre publicare un anunt de participare sunt limitativ prevazute la art.54 din O.U.G. nr.34/2006.

Astfel, autoritatea contractanta are obligatia de a transmite spre publicare un anunt de participare atunci cand:

initiaza procedura de licitatie deschisa, licitatie restransa, dialog competitiv sau negociere, cu publicarea prealabila a unui anunt de participare, pentru atribuirea contractului de achizitie publica sau pentru incheierea acordului-cadru; lanseaza un sistem dinamic de achizitie; initiaza procesul de atribuire a unui contract de achizitie publica printr-un sistem dinamic de achizitii, in acest caz publicandu-se un anunt simplificat; organizeaza un concurs de solutii.

Anuntul de participare se publica in SEAP si in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a Vl-a, Achizitii publice si, dupa caz, in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Publicarea in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este obligatorie doar in cazurile anume prevazute de lege, iar in celelalte cazuri este facultativa.

c) Anuntul de atribuire. Transmiterea anuntului de atribuire este obligatorie pentru autoritatea contractanta care:

a finalizat procedura de atribuire - licitatie deschisa, licitatie restransa, dialog competitiv, negociere cu/fara publicarea prealabila a unui anunt de participare, cerere de oferte - prin atribuirea contractului de achizitie publica sau incheierea acordului-cadru;

a finalizat un concurs de solutii prin stabilirea concurentului

castigator;

a atribuit un contract de achizitie publica printr-un sistem

dinamic de achizitii.

La fel ca si anuntul de participare, anuntul de atribuire se publica in SEAP si in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a Vl-a, Achizitii publice, si, dupa caz, in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

3.4. Alte reguli ale procedurii de atribuire

a) Reguli de comunicare si de transmitere a datelor

Orice comunicare, solicitare, informare, notificare si altele asemenea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie transmise in scris;

sa fie inregistrate in momentul transmiterii si, respectiv, in momentul primirii;

sa fie realizate astfel incat sa se asigure integritatea si confidentialitatea datelor respective.

Documentele scrise pot fi transmise prin oricare dintre urmatoarele modalitati:

prin posta; prin fax; prin mijloace electronice; prin orice combinatie a modalitatilor de mai sus. Autoritatea contractanta are dreptul de a impune, in documentatia de atribuire, modalitatile de comunicare pe care intentioneaza sa le utilizeze pe parcursul aplicarii procedurii, fara a restrictiona accesul operatorilor economici la procedura de atribuire.

b) Reguli de evitare a conflictului de interese In vederea evitarii conflictului de interese, autoritatea contractanta are obligatia, pe parcursul aplicarii procedurii de atribuire, sa ia masurile necesare pentru a preveni situatiile de natura sa determine aparitia unui conflict de interese si/sau manifestarea concurentei neloiale.

Astfel, persoanele fizice sau juridice care participa direct in procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor nu au dreptul de a fi candidat, ofertant, ofertant asociat sau subcontractant, sub sanctiunea excluderii din procedura de atribuire.

De asemenea, nu au dreptul sa fie implicati in procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor urmatoarele persoane:

persoane care detin parti sociale, parti de interes, actiuni din capitalul subscris al unuia dintre ofertanti/candidati sau subcontractanti ori persoane care fac parte din consiliul de administratie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanti/candidati sau subcontractanti; sot/sotie, ruda sau afin, pana la gradul al patrulea inclusiv, cu persoane care fac parte din consiliul de administratie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanti/candidati; persoane despre care se constata ca pot avea un interes de natura sa le afecteze impartialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor.

La randul sau, contractantul nu are dreptul de a angaja, in scopul indeplinirii contractului de achizitie publica, persoane fizice sau juridice care au fost implicate in procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor depuse in cadrul aplicarii unei proceduri de atribuire, pe parcursul unei perioade de cel putin 12 luni de la incheierea contractului, sub sanctiunea nulitatii contractului respectiv pentru cauza imorala.

3.5. Proceduri de atribuire

a) Licitatia deschisa

Licitatia deschisa este procedura la care orice operator economic interesat are dreptul sa depuna o oferta.

De regula, procedura de licitatie deschisa se desfasoara intr-o singura etapa. Ca exceptie, autoritatea contractanta are dreptul de a decide organizarea unei etape suplimentare de licitatie electronica, caz in care are obligatia de a anunta aceasta decizie in anuntul de participare si in documentatia de atribuire.

Licitatia deschisa se initiaza prin transmiterea spre publicare a unui anunt de participare prin care autoritatea contractanta solicita operatorilor interesati sa depuna oferte in termenele prevazute de lege.

Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita si de a obtine documentatia de atribuire, precum si dreptul de a solicita clarificari privind documentatia de atribuire.

Autoritatea contractanta are obligatia de a raspunde, in mod clar, complet si fara ambiguitati, cat mai repede posibil, la orice clarificare solicitata, intr-o perioada care nu trebuie sa depaseasca, de regula, 3 zile lucratoare de la primirea unei astfel de solicitari din partea operatorului economic.

De asemenea, autoritatea contractanta are obligatia de a transmite raspunsurile - insotite de intrebarile aferente - catre toti operatorii economici care au obtinut, in conditiile ordonantei de urgenta mentionate, documentatia de atribuire, luand masuri pentru a nu dezvalui identitatea celui care a solicitat clarificarile respective.

in sfarsit, autoritatea contractanta are obligatia de a deschide ofertele la data si locul indicate in anuntul de participare.

b) Licitatia restransa

Licitatia restransa constituie procedura la care orice operator economic are dreptul sa-si depuna candidatura, urmand ca ofertele sa fie depuse numai de catre candidatii selectati.

Astfel, procedura de licitatie restransa se desfasoara, de regula, in doua etape:

etapa de selectare a candidatilor, prin aplicarea criteriilor de selectie;

etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidatii selectati, prin aplicarea criteriului de atribuire.

Dar, autoritatea contractanta are dreptul de a decide organizarea unei etape suplimentare de licitatie electronica, caz in care are obligatia de a anunta aceasta decizie in anuntul de participare si in documentatia de atribuire.

Licitatia restransa se initiaza prin transmiterea spre publicare a unui anunt de participare prin care se solicita operatorilor economici interesati depunerea de candidaturi, autoritatea contractanta avand obligatia de a  indica in anuntul de participare criteriile de selectie si regulile aplicabile, numarul minim al candidatilor pe care intentioneaza sa-i selecteze si, daca este cazul, numarul maxim al acestora.

Numarul de candidati selectati dupa prima etapa a licitatiei restranse trebuie sa fie cel putin egal cu numarul minim indicat in anuntul de participare.

in cazul in care numarul candidatilor care indeplinesc criteriile de selectie este mai mic decat numarul minim indicat in anuntul de participare, autoritatea contractanta are dreptul:

- fie de a anula procedura de licitatie restransa;

fie de a continua procedura de licitatie restransa numai cu acei candidati care indeplinesc criteriile solicitate, in masura in care numarul acestora este, totusi, suficient pentru a asigura o concurenta reala.

Dupa efectuarea selectiei, autoritatea contractanta are obligatia de a transmite concomitent o invitatie de participare la etapa a doua a procedurii de licitatie restransa tuturor candidatilor selectati, fiind interzisa invitarea la etapa a doua a licitatiei restranse a unui operator economic care nu a depus candidatura in prima etapa sau care nu a indeplinit criteriile de selectie.

Invitatia de participare trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii:

referinte privind anuntul de participare publicat; data si ora limita stabilite pentru depunerea ofertelor;

adresa la care se transmit ofertele;

limba sau limbile in care trebuie elaborata oferta;

adresa, data si ora deschiderii ofertelor;

daca este cazul, precizari referitoare la documentele suplimentare pe care operatorii economici trebuie sa le prezinte in scopul verificarii declaratiilor sau completarii documentelor prezentate in prima etapa pentru demonstrarea capacitatii tehnice si economico-financiare.

Orice candidat selectat are dreptul de a solicita clarificari privind documentatia de atribuire, iar autoritatea contractanta are obligatia de a raspunde, in mod clar, complet si fara ambiguitati, cat mai repede posibil, la orice clarificare solicitata, intr-o perioada care nu trebuie sa depaseasca, de regula, 3 zile lucratoare de la primirea unei astfel de solicitari din partea operatorului economic.

in sfarsit, autoritatea contractanta are obligatia de a deschide ofertele la adresa, data si ora indicate in invitatia de participare, in masura in care nu a devenit necesara decalarea termenului de depunere a ofertelor, ca urmare a depunerii unei contestatii.

c) Dialogul competitiv

Dialogul competitiv este procedura la care orice operator economic are dreptul sa isi depuna candidatura si prin care autoritatea contractanta conduce un dialog cu candidatii admisi, in scopul identificarii uneia sau mai multor solutii apte sa raspunda necesitatilor sale, urmand ca, pe baza solutiei alese, candidatii sa depuna oferta finala.

Procedura de atribuire a dialogului competitiv poate fi aplicata de autoritatea contractanta daca sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele doua conditii:

contractul in cauza este considerat a fi de complexitate deosebita; aplicarea procedurii de licitatie deschisa sau restransa nu ar permite atribuirea contractului de achizitie publica in cauza. Aceasta procedura se desfasoara in trei etape: etapa de preselectie a candidatilor;

etapa de dialog cu candidatii admisi in urma preselectiei, pentru identificarea solutiei/solutiilor apte sa raspunda necesitatilor autoritatii contractante si in baza careia/carora candidatii vor elabora si vor depune oferta finala; etapa de evaluare a ofertelor finale depuse.

Procedura dialogului competitiv se initiaza prin transmiterea spre publicare a unui anunt de participare prin care se solicita operatorilor economici interesati depunerea de candidaturi.

Orice operator economic are dreptul de a-si depune candidatura pentru a participa la procedura de dialog competitiv.

Autoritatea contractanta are obligatia de a indica in anuntul de participare criteriile de preselectie si regulile aplicabile, numarul minim al candidatilor pe care intentioneaza sa ii preselecteze si, daca este cazul, numarul maxim al acestora.

Atunci cand preselecteaza candidatii, autoritatea contractanta are obligatia de a aplica criterii obiective si nediscriminatorii, utilizand in acest scop numai criteriile de preselectie prevazute in anuntul de participare.

Numarul de candidati admisi in cea de-a doua etapa a dialogului competitiv trebuie sa fie cel putin egal cu numarul minim indicat in anuntul de participare.

in cazul in care numarul candidatilor care indeplinesc criteriile de preselectie este mai mic decat numarul minim indicat in anuntul de participare, autoritatea contractanta are dreptul: fie de a anula procedura de dialog competitiv;

fie de a continua procedura de dialog competitiv numai cu acei candidati care indeplinesc criteriile solicitate, in masura in care numarul acestora este totusi suficient pentru a asigura o concurenta reala.

Autoritatea contractanta are obligatia de a transmite, concomitent, o invitatie de participare la etapa a doua a procedurii de dialog competitiv tuturor candidatilor admisi, fiind interzisa invitarea la etapa a doua a dialogului competitiv a unui operator economic care nu a depus candidatura in prima etapa sau care nu a indeplinit criteriile de preselectie.

Invitatia de participare trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii:

referinte privind anuntul de participare publicat;

adresa la care va avea loc dialogul, precum si data si ora lansarii acestuia;

limba/limbile in care se va derula dialogul; daca este cazul, precizari referitoare la documentele suplimentare pe care operatorii economici trebuie sa le prezinte in scopul verificarii declaratiilor sau completarii documentelor, prezentate in prima etapa pentru demonstrarea capacitatii tehnice si economico-financiare.

Autoritatea contractanta deruleaza dialogul cu fiecare candidat admis, in parte, discutand optiunile referitoare la aspectele tehnice, montaje financiare, mod de rezolvare a unor probleme legate de cadrul juridic, precum si orice alte elemente ale viitorului contract, astfel incat solutiile identificate sa corespunda necesitatilor obiective ale autoritatii contractante. Autoritatea contractanta are obligatia ca, pe durata dialogului, sa asigure aplicarea principiului tratamentului egal fata de toti participantii. In acest sens, autoritatea contractanta nu are dreptul de a furniza informatii intr-o maniera discriminatorie, care ar putea crea unuia/unora dintre participanti un avantaj suplimentar in raport cu ceilalti.

Dupa ce a declarat inchisa etapa de dialog si a anuntat participantii cu privire la acest aspect, autoritatea contractanta are obligatia de a invita participantii selectati sa depuna oferta finala, oferta care se elaboreaza pe baza solutiei/solutiilor identificate in cursul acestei etape si care trebuie sa contina toate elementele necesare prin care se prezinta modul de indeplinire a viitorului contract.

Invitatia de depunere a ofertei finale trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii:

referinte privind anuntul de participare publicat; data limita stabilita pentru depunerea ofertelor;

adresa la care se transmit ofertele;

limba sau limbile in care trebuie elaborata oferta; data deschiderii ofertelor;

daca este cazul, precizari referitoare la documentele suplimentare pe care operatorii economici trebuie sa le prezinte in scopul verificarii declaratiilor sau completarii documentelor, prezentate in prima etapa pentru demonstrarea capacitatii tehnice si economico-financiare. Evaluarea ofertelor se realizeaza pe baza criteriilor prevazute in

documentatia de atribuire, iar oferta castigatoare va fi "oferta cea mai

avantajoasa din punct de vedere economic'.

d) Negocierea este procedura prin care autoritatea contractanta

deruleaza consultari cu candidatii selectati si negociaza clauzele

contractuale, inclusiv pretul, cu unul sau mai multi dintre acestia.

In cazul contractului de achizitie de furnizare de produse(de bunuri),

negocierea poate fi:

negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare; negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare; cererea de oferte.

Negocierea cu publicarea prealabila a unui anunt de participare

Aceasta procedura de atribuire a unui contract de achizitie de furnizare poate fi folosita de catre autoritatea contractanta in urmatoarele cazuri:

atunci cand, in urma aplicarii licitatiei deschise, licitatiei restranse, dialogului competitiv sau a cererii de oferte, nu a fost depusa nici o oferta sau au fost depuse numai oferte inacceptabile ori neconforme;

in situatii exceptionale, temeinic motivate, atunci cand natura lucrarilor/produselor/serviciilor sau riscurile implicate de executarea/livrarea/prestarea acestora nu permit o estimare initiala globala a pretului viitorului contract de achizitie publica; Negocierea cu publicarea prealabila a unui anunt de participare se initiaza prin transmiterea spre publicare a unui anunt de participare, prin care se solicita operatorilor economici interesati depunerea de candidaturi.

Orice operator economic are dreptul de a-si depune candidatura pentru a participa la procedura de negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare.

Autoritatea contractanta are obligatia de a indica in anuntul de participare criteriile de preselectie si regulile aplicabile, numarul minim al candidatilor pe care intentioneaza sa ii preselecteze si, daca este cazul, numarul maxim al acestora.

Atunci cand preselecteaza candidatii, autoritatea contractanta are obligatia de a aplica criterii obiective si nediscriminatorii, utilizand in acest scop numai criteriile de preselectie prevazute in anuntul de participare.

Autoritatea contractanta deruleaza negocieri cu fiecare candidat preselectat in parte, iar pe durata negocierilor, autoritatea contractanta are obligatia de a asigura aplicarea principiului tratamentului egal fata de toti candidatii.

Autoritatea contractanta deruleaza negocieri pana la identificarea si stabilirea, pe baza criteriilor de atribuire, a celei mai avantajoase propuneri de oferta din punct de vedere economic.

Negocierea fara publicarea prealabila a unui anunt de participare

In privinta contractului de achizitie de furnizare, aceasta procedura poate fi aplicata de autoritatea contractanta numai in urmatoarele cazuri:

atunci cand, din motive tehnice, artistice sau pentru motive legate de protectia unor drepturi de exclusivitate, contractul de achizitie publica poate fi atribuit numai unui anumit operator economic;

ca o masura strict necesara, atunci cand perioadele de aplicare a licitatiei deschise, a licitatiei restranse, a negocierii cu publicarea prealabila a unui anunt de participare sau a cererii de oferte nu pot fi respectate din motive de extrema urgenta, determinate de evenimente imprevizibile si care nu se datoreaza sub nicio forma unei actiuni sau inactiuni a autoritatii contractante; atunci cand produsele ce urmeaza a fi livrate sunt fabricate exclusiv in scopul cercetarii stiintifice, experimentarii, studiilor sau dezvoltarii tehnologice, si numai daca acestea nu se realizeaza pentru obtinerea unui profit si nici nu urmaresc acoperirea costurilor aferente;

- atunci cand este necesara achizitionarea, de la furnizorul initial, a unor cantitati suplimentare de produse destinate inlocuirii partiale sau extinderii echipamentelor/instalatiilor livrate anterior, si numai daca schimbarea furnizorului initial ar pune autoritatea contractanta in situatia de a achizitiona produse care, datorita caracteristicilor tehnice diferite de cele deja existente, determina incompatibilitati sau dificultati tehnice sporite de operare si intretinere. Perioada in care astfel de contracte pot fi atribuite nu trebuie sa depaseasca, de regula, 3 ani de la atribuirea contractului de furnizare initial; pentru achizitionarea de materii prime cotate la bursele de marfuri, achizitia acestora realizandu-se ca urmare a tranzactiilor de pe piata la disponibil;

atunci cand produsele pot fi achizitionate in conditii deosebit de avantajoase, de la un operator economic care isi lichideaza definitiv afacerile, de la un judecator-sindic care administreaza afacerile unui operator economic in stare de faliment sau lichidare, printr-un aranjament cu creditorii unui operator economic in stare de faliment sau lichidare ori printr-o alta procedura similara cu cele anterioare, reglementata prin lege;

Cererea de oferte

Autoritatea contractanta are dreptul de a aplica procedura de cerere de oferte numai in cazul in care valoarea estimata, fara TVA, a contractului de achizitie publica este mai mica decat sau egala cu echivalentul in lei a 75.000 euro, pentru contractul de furnizare.

incepand cu data de l ianuarie 2007, cererea de oferte se initiaza prin publicarea in SEAP a unei invitatii de participare la procedura de atribuire, care trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii:

data si ora limita stabilite pentru primirea ofertelor adresa la care se transmit ofertele;

data si ora deschiderii ofertelor

limba sau limbile in care trebuie elaborata oferta;

daca se solicita indeplinirea unor criterii minime de calificare,

mentionarea acestora;

scurta descriere a obiectului contractului de achizitie publica ce urmeaza sa fie atribuit;

modul de obtinere a documentatiei de atribuire. Autoritatea contractanta are obligatia de a deschide ofertele la adresa, data si ora indicate in invitatia de participare, in masura in care nu a devenit necesara decalarea termenului de depunere a ofertelor ca urmare a depunerii unei contestatii.

3.6. Modalitati speciale de atribuire a contractului de achizitie publica

a) Acordul-cadru

Potrivit art.3 lit.b) din O.U.G. nr.34/2006, acordul-cadru reprezinta intelegerea scrisa intervenita intre una sau mai multe autoritati contractante si unul sau mai multi operatori economici, al carei scop este stabilirea elementelor/conditiilor esentiale care vor guverna contractele de achizitie publica ce urmeaza a fi atribuite intr-o perioada data, in mod special in ceea ce priveste pretul si, dupa caz, cantitatile avute in vedere.

Autoritatea contractanta are obligatia de a incheia acordul-cadru, de regula prin aplicarea procedurilor de licitatie deschisa sau licitatie restransa.

Autoritatea contractanta nu are dreptul de a utiliza in mod abuziv sau impropriu acordurile-cadru, astfel incat sa impiedice, sa restranga sau sa ' distorsioneze concurenta.

De asemenea, autoritatea contractanta nu are dreptul de a stabili ca durata unui acord-cadru sa depaseasca 4 ani, decat in cazuri exceptionale si pe care le poate justifica in special prin obiectul specific al contractelor ce urmeaza a fi atribuite in baza acordului-cadru respectiv.

Contractele care se atribuie in baza unui acord-cadru nu pot fi incheiate decat intre autoritatea/autoritatile contractante si operatorul/ope­ratorii economici, care sunt parte a acordului respectiv.

Autoritatea contractanta are dreptul de a atribui contracte de achizitie publica subsecvente unui acord-cadru incheiat cu mai multi operatori economici:

fie fara reluarea competitiei;

fie prin reluarea competitiei intre operatorii economici

semnatari ai acordului-cadru.

b) Sistemul de achizitie dinamic

Sistemul de achizitie dinamic poate fi folosit de catre autoritatea contractanta numai prin intermediul SEAP si numai pentru achizitia unor produse de uz curent, ale caror caracteristici general disponibile pe piata satisfac nevoile autoritatii contractante, care nu are dreptul de a utiliza acest sistem in mod abuziv sau impropriu, astfel incat sa impiedice, sa sustraga sau sa distorsioneze concurenta.

Autoritatea contractanta nu are dreptul de a stabili ca durata unui sistem de achizitie dinamic sa depaseasca 4 ani, decat in cazuri exceptionale, temeinic justificate.

Atunci cand lanseaza un sistem de achizitie dinamic, autoritatea contractanta are obligatia:

de a publica un anunt de participare in care se precizeaza clar faptul ca pentru atribuirea contractului/contractelor de achizitie publica se utilizeaza un sistem dinamic de achizitie, precum si adresa de Internet la care documentatia de atribuire este disponibila; de a indica in caietul de sarcini, alaturi de caracteristicile produselor care urmeaza sa fie achizitionate, si informatiile relevante privind caracteristicile sistemului utilizat, echipamentul electronic folosit, posibilitati si instructiuni de accesare; - de a permite prin mijloace electronice, incepand cu momentul publicarii anuntului de participare si pana la inchiderea sistemului de achizitie dinamic, accesul nerestrictionat, direct si complet la continutul documentatiei de atribuire. Dupa lansarea sistemului de achizitie dinamic si pe intreaga perioada de existenta a acestuia, autoritatea contractanta are obligatia de a permite oricarui operator economic interesat sa depuna o oferta orientativa, cu scopul de a fi admis in sistem.

Autoritatea contractanta are obligatia de a invita toti ofertantii admisi in sistemul dinamic de achizitie sa depuna o oferta ferma pentru contractul de achizitie publica ce urmeaza sa fie atribuit, stabilind in acest sens o data limita pentru depunere.

Dupa verificarea ofertelor ferme depuse, autoritatea contractanta are obligatia de a atribui contractul de achizitie publica ofertantului care prezinta cea mai avantajoasa oferta ferma pe baza aplicarii criteriilor de atribuire stabilite in anuntul de participare publicat cu ocazia lansarii sistemului de achizitie dinamic.

c) Licitatia electronica

Potrivit art.3 lit.n) din O.U.G. nr.34/2006, licitatia electronica este procesul repetitiv realizat dupa o prima evaluare completa a ofertelor, in care ofertantii au posibilitatea, exclusiv prin intermediul mijloacelor electronice, de a reduce preturile prezentate si/sau de a imbunatati alte elemente ale ofertei; evaluarea finala trebuie sa se realizeze in mod automat prin mijloacele electronice utilizate.

In sensul acestei ordonante de urgenta, prin mijloace electronice se intelege utilizarea echipamentelor electronice pentru procesarea si stocarea de date care sunt difuzate, transmise si receptionate prin cablu, radio, mijloace optice sau prin alte mijloace electromagnetice.

Autoritatea contractanta are dreptul de a utiliza licitatia electronica in urmatoarele situatii:

ca o etapa finala a licitatiei deschise, a licitatiei restranse, a negocierii cu publicarea prealabila a unui anunt de participare, sau a cererii de oferte, inainte de atribuirea contractului de achizitie publica, si numai daca specificatiile tehnice au fost definite cu precizie in caietul de sarcini; la reluarea competitiei dintre operatorii economici care au semnat un acord-cadru;

cu ocazia depunerii ofertelor ferme in vederea atribuirii unui contract de achizitie publica prin utilizarea unui sistem de achizitie dinamic.

Atunci cand foloseste aceasta procedura, autoritatea contractanta are urmatoarele obligatii:

obligatia de a anunta decizia de utilizare a licitatiei electronice in anuntul de participare si in documentatia de atribuire; obligatia de a folosi aceasta procedura astfel incat sa nu impiedice, restranga sau distorsioneze concurenta; obligatia de a include in documentatia de atribuire si urmatoarele informatii specifice: o elementele ofertei care vor face obiectul procesului repetitiv

de ofertare;

o eventuale limite ale valorilor pana la care elementele ofertei pot fi imbunatatite, astfel cum rezulta acestea din specificatiile care definesc obiectul contractului; o informatiile care urmeaza a fi puse la dispozitie ofertantilor in cursul licitatiei electronice si momentul cand aceste informatii vor fi disponibile;

o informatiile relevante privind procesul licitatiei electronice; o conditiile in care ofertantii vor avea dreptul sa liciteze; o informatiile relevante referitoare la echipamentul electronic folosit, conditiile tehnice si modalitatile concrete de realizare a conectari i.

Licitatia electronica se desfasoara in mai multe runde succesive si, in cursul fiecarei runde, autoritatea contractanta are obligatia de a comunica instantaneu tuturor ofertantilor cel putin informatiile necesare acestora pentru a-si determina, in orice moment, pozitia pe care o ocupa in clasament.

Autoritatea contractanta are dreptul de a comunica si alte informatii privind:

numarul participantilor in runda respectiva a licitatiei electronice;

preturi sau valori noi prezentate in cadrul rundei de licitare de catre alti ofertanti

Pe parcursul efectuarii rundelor de licitare, autoritatea contractanta nu are dreptul de a dezvalui identitatea ofertantilor. Finalizarea procedurii licitatiei electronice se realizeaza printr-una sau printr-o combinatie a urmatoarelor modalitati:

la un moment precis stabilit in prealabil si comunicat ofertantilor in invitatia de participare;

- dupa un numar de runde de licitare al caror calendar de desfasurare a fost precis stabilit in prealabil si comunicat ofertantilor in invitatia de participare;

atunci cand nu se mai primesc preturi si/sau valori noi care indeplinesc cerintele cu privire la diferentele minime impuse; in acest caz, invitatia de participare trebuie sa precizeze un termen limita care va fi lasat sa curga de la primirea ultimei oferte pana la finalizarea licitatiei electronice.

Autoritatea contractanta are obligatia de a atribui contractul de achizitie publica pe baza rezultatului obtinut in urma finalizarii licitatiei electronice, stabilind oferta castigatoare pe baza criteriului de atribuire precizat in anuntul de participare si in documentatia de atribuire, in conditiile in care ofertantul respectiv indeplineste criteriile de selectie si calificare impuse.

Sectiunea a 4-a Atribuirea contractului de achizitie publica

4.1. Oferta. Oferte alternative

Potrivit art.3 lit.q) din O.U.G. nr.34/2006, oferta reprezinta actul juridic prin care operatorul economic isi manifesta vointa de a se angaja din punct de vedere juridic intr-un contract de achizitie publica, incluzand propunerea financiara si propunerea tehnica.

Ofertantul are obligatia de a elabora oferta in conformitate cu prevederile din documentatia de atribuire, la adresa si pana la data si ora limita pentru depunere stabilite in anuntul sau invitatia de participare.

Oferta are caracter obligatoriu, din punctul de vedere al continutului, pe toata perioada de valabilitate stabilita de catre autoritatea contractanta.

Continutul ofertelor trebuie sa ramana confidential pana la data stabilita pentru deschiderea acestora, autoritatea contractanta urmand a lua cunostinta de continutul respectivelor oferte numai dupa aceasta data.

Autoritatea contractanta are dreptul de a permite ofertantilor sa depuna oferte alternative numai in cazul in care criteriul de atribuire este "cea mai avantajoasa oferta din punct de vedere economic', caz in care anuntul de participare trebuie sa precizeze in mod explicit daca este permisa depunerea de oferte alternative sau daca aceasta posibilitate este interzisa.

4.2. Selectia si calificarea ofertantilor/candidatilor

Criteriile de calificare si selectie aplicate de autoritatea contractanta se pot referi numai la:

situatia personala a candidatului sau ofertantului; capacitatea de exercitare a activitatii profesionale; situatia economica si financiara; capacitatea tehnica si/sau profesionala; standarde de asigurare a calitatii; standarde de protectie a mediului.

Situatia personala a ofertantului/candidatului obliga autoritatea contractanta sa excluda din procedura aplicata pentru atribuirea contractului de achizitie publica orice ofertant/candidat despre care are cunostinta ca, in ultimii 5 ani, a fost condamnat, prin hotararea definitiva a unei instante judecatoresti, pentru participare la activitati ale unei organizatii criminale, pentru coruptie, pentru frauda si/sau pentru spalare de bani.

De asemenea, autoritatea contractanta are dreptul de a exclude dintr-o procedura pentru atribuirea contractului de achizitie publica orice ofertant/candidat care se afla in oricare dintre urmatoarele situatii:

este in stare de faliment ori lichidare, afacerile ii sunt conduse de un administrator judiciar sau activitatile sale comerciale sunt suspendate ori fac obiectul unui aranjament cu creditorii sau este intr-o situatie similara cu cele anterioare, reglementata prin lege; face obiectul unei proceduri legale pentru declararea sa in una dintre situatiile prevazute mai sus; nu si-a indeplinit obligatiile de plata a impozitelor, taxelor si contributiilor de asigurari sociale catre bugetele componente ale bugetului general consolidat, in conformitate cu prevederile legale in vigoare in Romania sau in tara in care este stabilit; in ultimii 2 ani nu si-a indeplinit sau si-a indeplinit in mod defectuos obligatiile contractuale, din motive imputabile ofertantului in cauza, fapt care a produs sau este de natura sa produca grave prejudicii beneficiarilor acestuia; a fost condamnat, in ultimii trei ani, prin hotararea definitiva a

unei instante judecatoresti, pentru o fapta care a adus atingere eticii profesionale sau pentru comiterea unei greseli in materie profesionala; prezinta informatii false sau nu prezinta informatiile solicitate de catre autoritatea contractanta, in legatura cu situatia proprie aferenta cazurilor prevazute mai sus.

Capacitatea de exercitare a activitatii profesionale este verificata de autoritatea contractanta, care are dreptul de a solicita oricarui operator economic sa prezinte documente edificatoare care sa dovedeasca forma de inregistrare ca persoana fizica sau juridica si, dupa caz, de atestare ori apartenenta din punct de vedere profesional, in conformitate cu prevederile din tara in care ofertantul/candidatul este stabilit.

Situatia economica si financiara a operatorului economic care participa la procedura poate fi verificata si demonstrata cu:

declaratii bancare corespunzatoare sau, dupa caz, dovezi privind asigurarea riscului profesional;

bilantul contabil sau extrase de bilant, in cazul in care publicarea acestor bilanturi este prevazuta de legislatia tarii in care este stabilit ofertantul/candidatul;

declaratii privind cifra de afaceri globala sau, daca este cazul, privind cifra de afaceri in domeniul de activitate aferent obiectului contractului intr-o perioada anterioara, care vizeaza activitatea din cel mult ultimii trei ani, in masura in care informatiile respective sunt disponibile.

Capacitatea tehnica si/sau profesionala este verificata de autoritatea contractanta si demonstrata de operatorul economic participant la o procedura de atribuire a unui contract de furnizare prin:

o lista a principalelor livrari de produse efectuate in ultimii 3 ani, continand valori, perioade de livrare, beneficiari, indiferent daca acestia din urma sunt autoritati contractante sau clienti privati. Livrarile de produse se confirma prin prezentarea unor certificate/documente emise sau contrasemnate de o autoritate ori de catre clientul beneficiar.

o declaratie referitoare la echipamentele tehnice si la masurile aplicate in vederea asigurarii calitatii, precum si, daca este cazul, la resursele de studiu si cercetare;

informatii referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate de care dispune sau al carui angajament de participare a fost obtinut de catre candidat/ofertant, in special pentru asigurarea controlului calitatii;

certificate sau alte documente emise de organisme abilitate in acest sens, care sa ateste conformitatea produselor, identificata clar prin referire la specificatii sau standarde relevante;

mostre, descrieri si/sau fotografii a caror autenticitate trebuie sa poata fi demonstrata in cazul in care autoritatea contractanta solicita acest lucru.

Standardele de asigurare a calitatii sunt verificate de autoritatea contractanta prin solicitarea unor certificate emise de organisme independente, prin care se atesta faptul ca operatorul economic respecta anumite standarde, iar autoritatea contractanta este obligata sa se raporteze la sistemele de asigurare a calitatii bazate pe seriile de standarde europene relevante, certificate de organisme conforme cu seriile de standarde europene privind certificarea.

In conformitate cu principiul recunoasterii reciproce, autoritatea contractanta are obligatia de a accepta certificate echivalente emise de organisme stabilite in alte state ale Uniunii Europene.

Standardele de protectia mediului sunt verificate de autoritatea contractanta, in special, in cazul contractelor de lucrari si a contractelor de servicii, fiind obligata sa se raporteze la Sistemul Comunitar de Management Ecologic si Audit (EMAS).

Criteriile de atribuire a contractului de achizitie publica

Autoritatea contractanta are obligatia de a preciza in anuntul de participare criteriul de atribuire a contractului de achizitie publica, care, odata stabilit, nu poate fi schimbat pe toata durata de aplicare a procedurii de atribuire.

Potrivit art.198 alin.(l) din O.U.G. nr.34/2006, criteriile de atribuire a contractului de achizitie publica poate fi numai:

fie oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic; fie, in mod exclusiv, pretul cel mai scazut.

insa, in cazul in care atribuirea contractului de achizitie publica se realizeaza prin aplicarea procedurii de dialog competitiv, criteriul de atribuire utilizat trebuie sa fie numai oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic.

Stabilirea ofertei castigatoare

Autoritatea contractanta are obligatia de a stabili oferta castigatoare pe baza criteriului de atribuire precizat in anuntul de participare si in documentatia de atribuire, in conditiile in care ofertantul respectiv indeplineste criteriile de selectie si calificare impuse.

Autoritatea contractanta are obligatia de a incheia contractul de achizitie publica cu ofertantul a carui oferta a fost stabilita ca fiind castigatoare, pe baza propunerilor tehnice si financiare cuprinse in respectiva oferta.

Daca autoritatea contractanta nu poate incheia contractul cu ofertantul a carui oferta a fost stabilita ca fiind castigatoare, din cauza faptului ca ofertantul se afla intr-o situatie de forta majora, atunci aceasta are dreptul:

fie sa declare castigatoare oferta clasata pe locul doi;

fie sa anuleze aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului

de achizitie publica.

Autoritatea contractanta are obligatia de a informa candidatii/ofertantii despre decizia de atribuire a contractului de achizitie publica sau, dupa caz, de anulare a procedurii de atribuire, comunicarea fiind transmisa si prin fax sau prin mijloace electronice.

Ca regula generala, autoritatea contractanta are dreptul de a incheia contractul de achizitie publica/acordul-cadru numai dupa implinirea termenelor de 10 zile sau, respectiv, 5 zile, in conditiile prevazute la art.205 alin.(l) din OUG nr.34/2006.

in cazul in care contractul de achizitie publica este incheiat inainte de implinirea acestor termene, acesta este lovit de nulitate absoluta.

4.5. Anularea aplicarii procedurii de atribuire a contractului de achizitie publica

Potrivit prevederilor generale ale O.U.G. nr.34/2006, atat oferta, cat si acceptarea ofertei sunt acte juridice irevocabile, in sensul ca nu pot fi retrase de operatorul economic si, respectiv, de autoritatea contractanta.

Totusi, prin exceptie, autoritatea contractanta are dreptul de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achizitie publica numai in urmatoarele cazuri:

nu a fost posibila asigurarea unui nivel satisfacator al concurentei, respectiv numarul de operatori economici este mai mic decat cel minim prevazut;

- au fost depuse numai oferte inacceptabile si/sau neconforme; nu a fost depusa nicio oferta sau au fost depuse oferte care, desi pot fi luate in considerare, nu pot fi comparate datorita modului neuniform de abordare a solutiilor tehnice si/sau financiare; abateri grave de la prevederile legislative afecteaza procedura de atribuire sau este imposibila incheierea contractului. Procedura de atribuire se considera a fi afectata in cazul in care se indeplinesc, cumulativ, urmatoarele conditii:

in cadrul documentatiei de atribuire si/sau in modul de aplicare a procedurii se constata erori sau omisiuni care au ca efect incalcarea principiilor aplicabile procedurilor de atribuire a contractului de achizitie publica; autoritatea contractanta se afla in imposibilitate de a adopta masuri corective fara ca acestea sa conduca, la randul lor, la incalcarea principiilor de atribuire a contractului de achizitie publica.

Recurgand la aceasta masura, autoritatea contractanta are obligatia de a comunica in scris tuturor participantilor la procedura de atribuire, in cel mult 3 zile lucratoare de la data anularii, atat incetarea obligatiilor pe care acestia si le-au creat prin depunerea de oferte, cat si motivul concret care a determinat decizia de anulare.

Sectiunea a-5-a Solutionarea contestatiilor

5.1. Contestatia impotriva actelor emise in materia achizitiilor publice

in reglementarea anterioara, potrivit art.80 din O.U.G. nr.60/2001, actele si deciziile nelegale puteau fi atacate pe cale administrativa, la autoritatea contractanta de catre orice persoana fizica sau juridica care avea un interes legitim in legatura cu un anumit contract de achizitie publica sau a suferit un prejudiciu ca o consecinta directa a unui act nelegal sau a unei decizii nelegale.

Ca regula generala, actiunea in fata instantei - sectia de contencios administrativ a tribunalului in a carui raza teritoriala de competenta se afla sediul autoritatii contractante, putea fi introdusa numai dupa epuizarea caii de atac a contestatiei pe cale administrativa.

Astfel, potrivit art.93 din O.U.G. nr.60/2001, sub sanctiunea decaderii, actiunea in fata instantei de contencios administrativ trebuia introdusa in cel mult 30 de zile de la data primirii rezolutiei motivate privind solutionarea contestatiei sau de la data expirarii perioadei de solutionare a contestatiilor, care era de 10 zile.

Deci, din punct de vedere al naturii juridice, prin O.U.G. nr.60/2001, legiuitorul a pus la dispozitie persoanelor fizice si juridice care suferisera un prejudiciu sau justificau un interes legitim in legatura cu un anumit contract de achizitie publica, o cale administrativa de atac a actelor si deciziilor autoritatii contractante, care reprezenta o conditie de admisibilitate a actiunii in fata instantei de contencios administrativ.

Despagubirile puteau fi solicitate numai pe calea actiunii in justitie, introdusa exclusiv in acest scop, si numai dupa solutionarea pe cale administrativa a contestatiei sau in justitie a actiunilor avand ca obiect un act nelegal sau o decizie nelegala a autoritatii contractante.

Avand in vedere dispozitiile art.21 alin.(4) din Constitutie, republicata, si ale noii legi a contenciosului administrativ, in Capitolul IX al O.U.G. nr.34/2006, legiuitorul a reglementat o noua procedura privind solutionarea contestatiilor avand ca obiect acte emise de autoritatea contractanta in materia achizitiilor publice.

a) Persoana care poate formula contestatie

Potrivit art.255 alin.(l) din O.U.G. nr.34/2006, persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim printr-un act al autoritatii contractante, emis cu incalcarea dispozitiilor legale in materia achizitiilor publice, are dreptul de a contesta actul respectiv pe cale administrativ-jurisdictionala sau in justitie.

in sensul noii reglementari, prin "persoana care se considera vatamata' se intelege orice persoana care indeplineste, in mod cumulativ, conditiile urmatoare:

- are un interes legitim in legatura cu un anumit contract de achizitie publica pentru a carui atribuire se aplica prevederile prezentei ordonante de urgenta;

- a suferit, sufera sau risca sa sufere un prejudiciu, ca o consecinta a unui act al autoritatii contractante, de natura sa produca efecte juridice.

b) Obiectul contestatiei

Contestatia formulata de persoana care se considera vatamata poate avea ca obiect, dupa caz, anularea actului, obligarea autoritatii contractante de a emite un act, obligarea autoritatii contractante de a lua orice alte masuri necesare pentru remedierea actelor ce afecteaza procedura de atribuire.

Prin act al autoritatii contractante se intelege:

- orice act administrativ;

- lipsa emiterii unui act administrativ sau a oricarui alt act al autoritatii contractante ori refuzul de a-1 emite;

- orice alt act al autoritatii contractante, altele decat cele de mai sus, care produce sau poate produce efecte juridice.

5.2. Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor

Pentru solutionarea contestatiilor vizand actele emise de autoritatea contractanta in materia achizitiilor publice, prin art.257 din O.U.G. nr.34/2006 a fost infiintat Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor, ca organism administrativ-jurisdictional, cu personalitate juridica de la l ianuarie 2007, care functioneaza pe langa Autoritatea Nationala pentru

Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice⁷, fata de care este independent in ceea ce priveste deciziile sale.

Potrivit art. 226 alin.(l) din O.U.G. nr. 34/2006 si art.l din Regulamentul de organizare si functionare⁸, Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor are urmatoarele competente:

- sa solutioneze contestatiile formulate in cadrul procedurilor de atribuire inainte de incheierea contractelor;

- sa se pronunte asupra legalitatii procedurilor si operatiunilor desfasurate de autoritatea contractanta in atribuirea contractelor de achizitie publica;

- sa emita opinii asupra existentei unei incalcari a legislatiei in domeniu deduse judecatii, daca instanta de judecata solicita acest lucru, in conformitate cu prevederile art. 287 alin. (4) din O.U.G. nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.

Deci, principala atributie a Consiliului este aceea de solutionare a contestatiilor formulate in cadrul procedurilor de atribuire inainte de incheierea contractelor de achizitii publice.

a) Forma si elementele contestatiei

Contestatia se solutioneaza de un complet format din 3 consilieri, dintre care unul are calitatea de presedinte de complet, cauzele fiind distribuite in mod aleatoriu.

Contestatia se formuleaza in scris si trebuie sa contina, in mod obligatoriu:

- numele, domiciliul sau resedinta contestatorului ori, pentru persoanele juridice, denumirea, sediul lor si codul unic de inregistrare, in cazul persoanelor juridice se vor indica si persoanele care le reprezinta si in ce calitate;

- denumirea si sediul autoritatii contractante;

- denumirea obiectului contractului de achizitie publica si procedura de atribuire aplicata;

- obiectul contestatiei;

- motivarea in fapt si in drept a cererii;

- mijloacele de proba pe care se sprijina contestatia, in masura in care este posibil;

- semnatura partii sau a reprezentantului persoanei juridice.

in cazul in care contestatia nu cuprinde toate datele de mai sus, Consiliul va cere contestatorului ca, in termen de 5 zile, sa completeze contestatia, in caz contrar aceasta urmand a fi respinsa.

b) Termenele de depunere a contestatiei

Contestatia poate fi depusa in toate fazele procedurii de atribuire si impotriva oricarui act al autoritatii contractante.

Termenul de depunere a contestatiei este de 10 zile sau de 5 zile, de la data cand contestatorul a luat cunostinta de actul respectiv, dupa cum valoarea contractului este mai mare sau mai mica de 40.000 euro, in cazul contractelor de furnizare si contractelor de servicii, respectiv de 250.000 euro in cazul contractului de lucrari.

Dupa depunerea contestatiei la Consiliu, contestatorul este obligat ca, de indata, sa comunice autoritatii contractante o copie a contestatiei si a inscrisurilor anexate acesteia.

c) Procedura de solutionare a contestatiei

Procedura de solutionare a contestatiilor se desfasoara, ca orice activitate jurisdictionala, pe baza si cu respectarea principiilor legalitatii, celeritatii, contradictorialitatii si a respectarii dreptului la aparare.

in cadrul activitatii de solutionare a cauzei, Consiliul poate cere lamuriri partilor, poate administra probe si poate solicita orice alte date necesare pentru stabilirea situatiei de fapt si va putea recurge la un expert independent pentru lamurirea unor aspecte de ordin tehnic sau financiar.

De mentionat ca procedura in fata Consiliului este scrisa, iar partile vor putea fi reprezentate de avocati, vor putea depune concluzii scrise, precum si, la cerere, concluzii orale cu obligatia de a se incadra in termenul general de 10 zile in care Consiliul este obligat sa solutioneze contestatia.

d) Masurile provizorii care pot fi luate de Consiliu

Efectul cel mai important al sesizarii Consiliului consta in faptul ca depunerea contestatiei suspenda de drept procedura de atribuire pana la data solutionarii contestatiei, iar contractul incheiat in aceasta perioada este lovit de nulitate absoluta.

Totusi, in cazuri temeinic justificate, Consiliul poate, la cererea uneia dintre parti, sa dispuna reluarea procedurii de atribuire, iar aceasta decizie poate fi atacata cu plangere la Curtea de apel competenta sa  solutioneze si plangerea impotriva deciziei de solutionare a contestatiei impotriva actului autoritatii contractante, solutia instantei fiind irevocabila.

f) Solutiile pe care le poate adopta Consiliul

Procedand la examinarea si solutionarea contestatiei, Consiliul va emite o decizie prin care va adopta una dintre urmatoarele solutii: Consiliul va putea admite contestatia, situatie in care:

- va anula in parte sau in tot actul atacat, sau

- va obliga autoritatea contractanta sa emita actul, sau

- va putea dispune orice alta masura necesara pentru remedierea actelor care afecteaza procedura de atribuire.

Consiliul nu este limitat la incalcarile prevederilor legale invocate de contestator si, in situatia in care apreciaza ca exista si altele, va putea dispune din oficiu remedierea acestora, Consiliul nefiind, deci, obligat sa-si limiteze aprecierile si solutia la criticile invocate in contestatie.

in situatia in care, admitand contestatia, va dispune luarea unei masuri de remediere a actului contestat, Consiliul va fi obligat sa fixeze si un termen in care masura va trebui adusa la indeplinire, in timp ce Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice are prerogativa sa verifice si sa supravegheze indeplinirea masurii.

Consideram ca aceasta atributie, data in competenta Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, nu afecteaza independenta si nesubordonarea Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor in activitatea de adoptare a deciziilor, moni­torizarea indeplinirii masurilor de remediere vizand activitatea auto­ritatii/autoritatilor contractante, iar nu activitatea de solutionare a contestatiilor de catre Consiliu.

Pe de alta parte, Consiliul va putea adopta o solutie de respingere a contestatiei atunci cand:

- contestatia este nefondata;

- contestatia este tardiva, lipsita de obiect, lipsita de interes, exercitata de o persoana fara calitate sau introdusa de o persoana neinputernicita etc.

De asemenea, in orice faza de solutionare a contestatiei, Consiliul va putea lua act de renuntarea contestatorului la contestatia formulata.

In toate situatiile, Consiliul, in functie de solutia pe care o va adopta cu privire la contestatie, va decide si asupra continuarii sau anularii procedurii de atribuire a contractului de achizitie publica si se va pronunta, la cerere, cu privire la cheltuielile efectuate in cursul solutionarii contestatiei.

g) Efectele deciziei adoptate de Consiliu

Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor adopta decizia de solutionare a contestatiei cu votul majoritatii membrilor completului, care nu au dreptul de a se abtine de la vot.

Ca rezultat al deliberarii, completul va intocmi o minuta care va fi semnata de toti membrii completului, fiind consemnata intr-un registru special, urmand sa fie motivata si comunicata in scris partilor, in termen de 5 zile de la pronuntare, precum si publicata pe pagina de internet a Consiliului.

Decizia astfel adoptata de Consiliu este obligatorie pentru partile contractante, iar contractul de achizitie publica incheiat cu nerespectarea deciziei este lovit de nulitate absoluta.

Decizia prin care Consiliul a anulat in parte sau in tot actul contestat ori a obligat autoritatea contractanta sa emita un act sau sa dispuna orice alta masura pentru inlaturarea actelor ce impiedica procedura de atribuire a contractului de licitatie care are caracter executoriu, urmand sa fie executata fara somatie si fara indeplinirea oricarei alte formalitati, in termenul stabilit de Consiliu.

in situatia in care autoritatea contractanta nu va proceda la aducerea la indeplinire a masurilor dispuse prin decizie in termenul stabilit de Consiliu, la cererea persoanei interesate, conducatorul autoritatii contractante, vinovat de nerespectarea demersurilor necesare, va fi sanctionat cu aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim pe economie pentru fiecare zi intarziere.

Decizia prin care Consiliul aplica o astfel de amenda, neatacata in termen, devine titlu executoriu si se executa de catre organele fiscale competente, potrivit procedurii privind executarea creantelor fiscale.

in finalul acestei sectiuni in care am insistat asupra prezentarii statutului autonom al Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor si a procedurii jurisdictionale de solutionare a contestatiei vizand actele si operatiunile autoritatii contractante emise in legatura cu atribuirea contractelor de achizitie publica, putem concluziona ca solutionarea contestatiei reprezinta o jurisdictie speciala administrativa, in sensul art. 21 alin.(4) din Constitutie, republicata, si al prevederilor Legea 554/2004, cu consecinta caracterului facultativ si gratuit al acesteia.

Deci, asa cum se precizeaza si la art. 255 alin.(l) din O.U.G. nr. 34/2006, persoana care se considera vatamata printr-un act al autoritatii contractante, emis cu incalcarea dispozitiilor legale in materia achizitiilor publice, poate uza de calea contestatiei in conditiile O.U.G . sau se poate adresa direct instantei de contencios administrativ in conditiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

5.3. Solutionarea sesizarilor privind verificarea legalitatii

Asa cum am aratat mai sus, pe langa atributiile de solutionare a contestatiilor si de emitere a unor opinii la cererea instantei investite cu judecarea unui litigiu privind achizitiile publice, Consiliul are si competenta ca, la cererea autoritatii contractante, sa se pronunte asupra procedurilor si operatiunilor desfasurate in legatura cu atribuirea unui contract de achizitie publica.

Potrivit art. 266 alin.(2) din O.U.G. nr. 34/2006, Consiliul adopta decizii in exercitarea atributiilor sale.

in conformitate cu prevederile art. 282 alin.(l) din aceeasi ordonanta, atunci cand apreciaza necesar, autoritatea contractanta are dreptul sa sesizeze Consiliul in scopul verificarii, aprecierii si pronuntarii in legatura cu legalitatea actelor si operatiunilor pe care le-a desfasurat in cadrul procedurii de atribuire a unui contract de achizitie publica, situatie in care va inainta o sesizare motivata si insotita de documentatia privind procedura de achizitie.

Procedand la solutionarea sesizarii autoritatii contractante, Consiliul:

in cazul in care sesizarea este intemeiata, o va admite si va constata legalitatea actelor si corectitudinea operatiunilor si procedurilor desfasurate de autoritatea contractanta ; sau

in masura in care va constata nereguli, va dispune notificarea autoritatii contractante in vederea luarii masurilor de remediere a neregulilor privind procedurile derulate.

Solutionarea de catre instanta a litigiilor privind achizitiile publice

a) Solutionarea plangerilor impotriva deciziilor Consiliului

in conformitate cu prevederile art. 226 alin.(5) din O.U.G nr. 34/2006, deciziile Consiliului privind solutionarea contestatiei si obligarea la plata amenzii pentru neaducerea la indeplinire in termen a masurilor dispuse de Consiliu pot fi atacate cu plangere, in termen de 10 zile de la comunicare, atat pentru motive de nelegalitate, cat si pentru motive de netemeinicie.

Plangerea se formuleaza in scris, urmand sa contina in mod corespunzator datele prevazute pentru contestatie si se depune la sediul Consiliului, care este dator sa o inainteze, impreuna cu dosarul, instantei competente, in cel mult 3 zile de la expirarea termenului pentru exercitarea caii de atac.

Partea care exercita aceasta cale de atac este obligata sa comunice o copie a plangerii si partii adverse, urmand sa depuna la dosarul instantei dovada de comunicare.

Instanta competenta sa solutioneze plangerea este Curtea de apel, sectia de contencios administrativ si fiscal pe raza careia se afla sediul autoritatii contractante.

Calea de atac a plangerii impotriva Consiliului are natura juridica a recursului la care se refera art. 299 alin.(l) din Codul procedura civila, potrivit caruia sunt supuse recursului, intre altele, in conditiile prevazute de lege, hotararile organelor cu activitate jurisdictionala.

De altfel, procedura de solutionare a plangerii este cea specifica recursului in contenciosul administrativ:

- plangerea va fi solutionata in complet format din 3 judecatori;

- plangerea se judeca de urgenta si cu precadere;

- pentru solutionarea plangerii sunt aplicabile prevederile art. 304' din Codul de procedura civila.

Mai mult, pentru asigurarea judecarii cu maxima celeritate a plangerii, legiuitorul a prevazut la art. 283 din O.U.G. 34/2006 ca:

- partea nu poate cere amanarea judecatii pentru pregatirea apararii decat in situatia prevazuta la art. 118 alin.(3) din Codul procedura civila sau pentru a lua cunostinta de cererile sau inscrisurile comunicate;

- oricare dintre parti poate, cu exceptia citarii la primul termen de judecata, sa ceara incuviintarea instantei pentru a indeplini procedura de citare sau de comunicare a inscrisurilor cu cealalta parte, prin intermediul executorului judecatoresc.

Introducerea plangerii impotriva deciziei Consiliului nu are ca efect suspendarea de drept a procedurii de atribuire, ca in cazul contestatiei, insa instanta poate dispune suspendarea procedurii de atribuire pana la solutionarea plangerii. Contractul de achizitie care a fost incheiat cu nesocotirea masurii dispuse de instanta cu privire la suspendarea procedurii de atribuire este lovit de nulitate absoluta.

Solutionand cauza, instanta va putea respinge plangerea, fie pentru motive vizand netemeinicia, fie pentru motive vizand nelegalitatea acesteia, precum tardivitatea, introducerea plangerii de catre o persoana fara calitate sau fara mandat de reprezentare etc.

in situatia in care plangerea este legala si temeinica, instanta o va admite si va modifica decizia Consiliului, admitand contestatia si dispunand:

- anularea in tot sau in parte a actului autoritatii contractante;

- obligarea la emiterea actului de catre autoritatea contractanta;

indeplinirea unei obligatii de catre autoritatea contractanta;

- orice alte masuri necesare.

Hotararea pronuntata de Curtea de apel ca instanta de contencios administrativ si fiscal, pentru solutionarea plangerii impotriva deciziilor Consiliului, este o hotarare definitiva si irevocabila.

O problema care se pune este aceea a cailor de atac impotriva deciziilor prin care Consiliul solutioneaza sesizarile autoritatilor contractante prin care s-a cerut verificarea legalitatii actelor si operatiunilor derulate in cursul procedurii de atribuire, la care se refera art. 282 din O.U.G nr. 34/2006.

Din economia acestor dispozitii legale rezulta ca procedura verificarii legalitatii actelor si operatiunilor derulate in cursul procedurii de atribuire nu reprezinta o procedura jurisdictionala, iar deciziile adoptate nu au caracterul unor acte administrativ jurisdictionale, ci a unui act administrativ tipic de autoritate pe care Consiliul il adopta, fara respectarea procedurii speciale reglementate de O.U.G. nr. 34/2006 pentru solutionarea contestatiilor.

Astfel fiind, consideram ca, in cazul deciziilor adoptate de Consiliu in cadrul procedurii de verificare a legalitatii, potrivit art. 282 din O.U.G. nr. 34/2006, caile de atac sunt cele general reglementate de Legea 554/2004 pentru actele administrative unilaterale, cu toate consecintele care decurg din acest regim.

Deci, apreciem ca, in cazul acestor acte ale Consiliului, nu sunt aplicabile prevederile art. 283 si urm. din O.U.G. nr. 34/2006, care se refera in mod exclusiv la recursul (plangerea) impotriva deciziilor Consiliului privind solutionarea contestatiei si obligarea la plata amenzii pentru neexecutarea la termen a masurilor dispuse de Consiliu.

b) Solutionarea litigiilor privind acordarea de despagubiri

in privinta litigiilor privind acordarea de despagubiri, O.U.G. 34/2006 a introdus o noua reglementare in raport cu prevederile O.U.G. 60/2001.

Astfel, potrivit art. 82 din O.U.G nr.60/2001, despagubirile puteau fi solicitate numai prin actiune in justitie, care trebuia introdusa exclusiv in acest scop si numai dupa solutionarea pe cale administrativa a contestatiei sau in justitie a actiunilor prin care au fost atacate actele si deciziile nelegale ale autoritatii contractante.

Art. 286 din O.U.G. nr. 34/2006 pastreaza in continuare competenta exclusiva a instantei de judecata in ceea ce priveste solutionarea litigiilor privind acordarea de despagubiri, dar nu se mai cere ca actiunea sa fie introdusa la instanta de judecata numai dupa solutionarea contestatiei sau plangerii impotriva deciziei Consiliului.

in schimb, se cere ca persoana care se considera vatamata si solicita plata de despagubiri sa dovedeasca in fata instantei:

- ca prevederile acestei ordonante de urgenta au fost incalcate; si

- ca ar fi avut o sansa reala de a fi castigat contractul, iar aceasta a fost compromisa ca urmare a incalcarii prevederilor acestei ordonante de urgenta.

Or, este evident ca cele mai bune dovezi, in sensul celor aratate mai sus, le reprezinta actele de solutionare a contestatiei de catre Consiliu, si respectiv, a plangerii de catre instanta. Totusi, in lipsa unor astfel de dovezi, consideram ca devin incidente prevederile art. 287 alin.(4) din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit carora instanta de fond poate solicita Consiliului opinia asupra existentei unei incalcari a legislatiei in materie de achizitii publice, pe care Consiliul o poate emite in exercitarea atributiei ce i-a fost conferita de legiuitor prin art. 266 alin.(l) lit.c) din aceeasi ordonanta de urgenta.

Litigiile privind acordarea de despagubiri sunt solutionate de instanta de contencios administrativ si fiscal competenta in conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Consideram ca acestei categorii de litigii nu-i sunt aplicabile prevederile legale privind procedura prealabila, art. 7 din Legea nr. 554/2004 referindu-se la litigiile care au ca obiect actiunile vizand anularea sau modificarea actelor administrative unilaterale.

c) Solutionarea de catre instanta a litigiilor privind incheierea, aplicarea si executarea contractelor de achizitii publice

Asa cum precizam la inceputul acestei lucrari, Legea contenciosului administrativ nr.554/2004 a transat in mod clar regimul juridic al contractelor administrative de drept public, carora le sunt aplicabile reglementarile acestei legi.

Astfel, potrivit dispozitiilor art. 2 alin.(l) lit.c), fraza a doua, sunt asimilate actelor administrative si contractele administrative incheiate de autoritatile publice care au ca obiect fie punerea in valoare a bunurilor proprietate publica, fie executarea lucrarilor de interes public, fie prestarea serviciilor publice, fie achizitiile publice.

Deci, in temeiul art. l alin.(l) din lege, orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de catre o autoritate contractanta, printr-un contract de achizitie publica, asimilat actului administrativ, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente in conditiile legii contenciosului administrativ, care sunt aplicabile in mod corespunzator, instanta de contencios administrativ fiind competenta sa solutioneze nu numai litigiile care apar in fazele premergatoare incheierii unui contract administrativ, dar si orice alte litigii legate de aplicarea si executarea contractului administrativ (art.8 alin.(2) din Legea nr. 554/2004).

Totusi, consideram util sa facem cateva precizari in ceea ce priveste aplicarea dispozitiilor privind procedura prealabila, exceptia de nelegalitate si solutiile instantei de contencios administrativ in litigiile privind aplicarea si executarea contractelor administrative.

Astfel, in materia contractelor administrative, procedura concilierii directe, reglementata de art. 720 ' - 720'° din Codul de procedura civila, este echivalenta cu procedura prealabila, iar sesizarea instantei de contencios administrativ se poate face, in termen de 6 luni de la data incheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, numai dupa parcurgerea acestei proceduri (art.ll alin.(l) lit.c) din Legea nr. 554/2004).

Deci, in cazul contractelor administrative, efectuarea procedurii concilierii directe reprezinta o conditie de admisibilitate a actiunii in fata instantei de contencios administrativ, intocmai ca si conditia efectuarii procedurii plangerii prealabile in cazul actelor administrative tipice.

In ceea ce priveste exceptia de nelegalitate, consideram ca aceasta forma de verificare a legalitatii actelor administrative si procedura speciala reglementata de Legea nr.554/2004 nu sunt aplicabile in cazul contractelor de achizitie publica si nici in cazul celorlalte contracte administrative, deoarece dispozitiile art.4 din lege se refera la actul administrativ unilateral, in timp ce contractele administrative sunt acte juridice bilaterale negociate de partile contractante.

De asemenea, solutiile, pe care le poate pronunta instanta de contencios administrativ in cazul litigiilor avand ca obiect contracte administrative, difera de solutiile adoptate in cazul litigiilor avand ca obiect acte administrative unilaterale tipice.

Astfel, potrivit art.18 alin.(4) din lege, atunci cand obiectul actiunii in contencios administrativ il formeaza un contract administrativ, in functie de starea de fapt, instanta poate:

- dispune anularea acesteia, in tot sau in parte;

- obliga autoritatea publica sa incheie contractul la care reclamantul este indrituit;

- impune uneia dintre parti indeplinirea unei anumite obligatii;

- suplini consimtamantul unei parti, cand interesul public o cere;

- obliga la plata unor despagubiri pentru daunele materiale si morale. O ultima mentiune care trebuie facuta este aceea ca, in toate

situatiile, la solutionarea litigiilor ce apar in faze premergatoare incheierii contractelor administrative sau la solutionarea litigiilor legate de aplicarea si executarea contractelor administrative, instantele de contencios administrativ sunt obligate de prevederile art.8 alin.(3) din Legea nr. 554/2004 sa aiba in vedere si sa aplice regula dupa care principiul libertatii contractuale este subordonat principiului prioritatii interesului public.

Interesul public este definit de lege la art.2 alin.(l) lit.l) ca fiind interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competentei autoritatilor publice.