Efectele contractului de donatie

EFECTELE CONTRACTULUI DE DONATIE

§ 1. Efectele donatiei intre parti

A. Obligatiile donatorului

Donatorul are obligatia de a preda bunul care formeaza obiectul donatiei si, eventual, de a-l pastra pana la predare.

In principiu, potrivit art. 828 alin. 1 C. civ, donatorul nu raspunde pentru evictiune si nici pentru vicii ascunse, deoarece donatia este un contract cu titlu gratuit. Cu toate acestea, donatorul este tinut de obligatia de garantie pentru evictiune, daca:

a.    s‑a obligat expres la aceasta (art. 828 alin. 2 C. civ.);

b.   evictiunea provine din faptul sau personal (art. 828 alin. 3 C. Civ);

c.    donatia era cu sarcini, in limita valorii acestora (art. 828 alin. 3 C. civ.).

Donatorul va raspunde pentru viciile ascunse ale bunului donat:

a.    daca s-a obligat expres in acest sens;

b.   in caz de dol (culpa grava a donatorului), pentru pagubele re­zultand din viciile ascunse, cunoscute de el si necomunicate dona­tarului;

c.    atunci cand donatia este cu sarcina, in masura in care contractul este cu titlu oneros si sinalagmatic.

B. Obligatiile donatarului

De regula, din contractul de donatie donatarului nu ii revine nici o obligatie legala fata de donator, ci doar una morala, de recunostinta, care, in caz de nerespectare, atrage revocarea donatiei pentru ingratitudine.

Daca donatia este cu sarcini, neindeplinirea acestora de catre donatar da dreptul donatorului de a cere fie executarea contractului cu daune‑interese, fie revocarea donatiei.

§ 2. Efectele donatiei fata de terti

Contractul de donatie este un contract translativ de proprietate. El va produce efecte depline doar intre partile contractante. Pentru ca donatia sa produca efecte si fata de terti, legea cere indeplinirea anumitor formalitati de publicitate.

Astfel, in cazul in care obiectul donatiei il constituie un imobil, contractul devine opozabil fata de terti din momentul inscrierii lui in cartea funciara (daca este cazul atat a ofertei de a dona, cat si a acceptarii si notificarii acceptarii acesteia ‑ art. 818 C. civ.).

Lipsa inscrierii poate fi invocata de orice persoana interesata, dar in primul rand de cei care au primit de la instrainator proprietatea bunului, creditorii ipotecari asupra imobilului donat, succesorii cu titlu particular ai donatorului.

In cazul contractului de donatie avand ca obiect bunuri mobile corporale, opozabilitatea fata de terti se realizeaza prin transmiterea posesiei bunului donat (art. 972 si 1909 C. civ.).

In cazul creantelor, donatarul va deveni proprietar fata de terti numai prin efectul notificarii sau acceptarii, conform regulilor in materia cesiunii de creanta.