Domeniul dreptului international privat

DOMENIUL DREPTULUI INTERNATIONAL PRIVAT

Notiunea de domeniu al dreptului international privat

Constituie domeniu al dreptului international privat materiile privind conflictul de legi, conflictul de jurisdictii, conditia juridica a strainului si cetatenia.

Analiza domeniului dreptului international privat

1. Conflictul de legi

Conflictul de legi este acea situatie in care raportului juridic cu element de extraneitate ii sunt susceptibile a i se aplica doua sau mai multe sisteme de drept apartinand state diferite, avand legaturi cu elementul de extraneitate.

Practic pentru intelegerea notiunii de conflict de legi, vom lua drept exemplu cazul in care doi soti, cetateni straini, a caror casatorie a fost celebrata in tara lor de origine, solicita instantei romane desfacerea acesteia prin divort. Avand in vedere ca legea lor nationala nu permite divortul spre deosebire de legea romana, se poate desface casatoria dintre aceste doua persoane? Problema care se pune pentru judecatorul competent este aceea de a stabili care dintre cele doua sisteme de drept in prezenta se aplica in cauza.

Cauza aparitiei conflictului de legi consta in deosebirile ce exista intre sistemele de drept ale diferitelor state. Conflictul apare de regula, intre legea instantei investite cu solutionarea litigiului si legea straina, fiecare dintre acestea fiind susceptibila a guverna raportul juridic respectiv. Instanta sesizata trebuie sa aleaga legea pe care urmeaza sa o aplice. Exista situatii in care diferite aspecte ale unui raport juridic sunt supuse incidentei mai multor legi.

Elementele esentiale ale conflictului de legi sunt:

izvorul conflictului de legi este elementul de extraneitate. Numai atunci cand in componenta raportului juridic exista un element de extraneitate, in legatura cu acel raport se naste un conflict de legi, iar el devine, implicit, raport de drept international privat.

raportul juridic este susceptibil de a i se aplica unul sau mai multe sisteme de drept diferite, respectiv sistemul de drept roman si sistemul de drept al altui stat, cu care are are legatura prin elementul strain;  

conflictul de legi nu implica un conflict de suveranitati intre statul roman si cel strain, cu care elementul de extraneitate are legatura. In solutionarea conflictului de legi, judecatorul va face aplicarea legii indicate de normele de drept international privat din sistemul sau de drept, caruia ii apartine. Operatiunea este una pur logico - juridica, judecatorul dand eficacitate numai dispozitiilor din legea tarii sale. Dupa ce procedeaza la alegerea intre legile aflate in concurs, conflictul de legi inceteaza sa mai existe. Se va aplica numai una dintre ele, celelalte urmand a fi inlaturate.  

Clasificare.  Potrivit doctrinei[1] exista mai multe tipuri de conflicte de legi :

a) in functie de aplicarea legilor in spatiu si timp exista:

- conflict de legi in spatiu atunci cand sistemele de drept in prezenta contin norme conflictuale care reglementeaza in mod diferit raportul juridic cu element de extraneitate ;

- conflict de legi in timp intre doua legi succesive apartinand aceluiasi sistem de drept, din care una in vigoare si alta abrogata, caz in care intereseaza pentru dreptul international privat evolutia normelor conflictuale ale forului, conflictul in timp al normelor materiale straine si conflictul in timp al conventiilor internationale ;

- conflictul de legi in timp si spatiu atunci cand un raport juridic se naste intr-o tara, conform legilor acesteia, si urmeaza sa produca efecte sau sa fie invocat intr-un alt stat ;

b) in functie de sistemul de drept competent a reglementa raportul juridic cu element de extraneitate avem :

- conflict pozitiv de legi atunci cand fiecare norma in conflict trimite la propriul sistem de drept;

- conflict negativ in situatia in care nici una din normele conflictuale in prezenta nu considera aplicabil propriul sistem de drept trimitand fie la sistemul de drept al celuilalt stat, fie la sistemul de drept al unui stat tert.

c) in functie de nivelul unde apare conflictul de legi, se distinge intre:

- conflict propriu - zise de legi care apare intre normele in conflict a doua sisteme de drept diferite;

- conflict aparent de legi, intre normele conflictuale apartinand aceluiasi sistem de drept (in cazul legilor federale sau interprovinciale);

d) in functie de unele situatii speciale ce pot declansa conflicte de legi, exista:

- conflictul de legi in cazul statelor nerecunoscute. In doctrina si jurisprudenta s-a pus intrebarea daca legea unui stat nerecunoscut poate fi luata in considerare si daca poate da nastere la conflicte de legi. Raspunsul este pozitiv, in sensul aplicarii legii statului nerecunoscut plecand de la urmatoarele argumente: nerecunoasterea unui stat de catre altul nu inseamna ca acesta nu exista sau ca ordinea sa de drept nu are o existenta independenta de orice atitudine din afara.

- conflictul interpersonal este acea situatie in care in unele tari, legea aplicabila unui raport juridic se determina dupa criteriul confesiunii, in sensul ca cei apartinand aceluiasi cult sunt supusi normelor religioase proprii cultului respectiv. Conflictul apare atunci cand norma conflictuala a forului trimite la sistemul de drept al unui stat ce difera raportat la criteriul confesiunii. In solutionarea problemei trebuie stabilit carei religii apartine aprtea sau partile raportului juridic, in functie de aceasta stabilindu-se care norma se aplica pentru solutionarea pe fond a cauzei. Conflictele interpersoanle apar cu frecventa in statele nelaice, unde distinctia se face potrivit confesiunii indivizilor . Conflictele de legi interpersoanale intrevin in probleme de familie, succesiuni sau proprietate .

2. Conflictul de jurisdictii

Conflictul de jurisdictii vizeaza norme privind:

competenta jurisdictionala;

procedura aplicabila proceselor de drept international privat;

efectele hotararilor judecatoresti si arbitrale straine.

Normele care solutioneaza conflictele de jurisdictii sunt de drept material, substantial. Ele se aplica in mod direct, nemijlocit, raportului juridic.

3. Conditia juridica a strainului

Prin conditia juridica a strainului a strainului intelegem ansamblul normelor juridice prin care se determina capacitatea de folosinta a strainului (persoana fizica sau juridica), adica drepturile si obligatiile acestuia.

Conditia juridica a strainului este determinata de legea statului in care se gaseste, sau cu jurisdictia caruia are legatura.

Conditia juridica a strainului in Romania este prevazuta de legea romana.

Conditia juridica a strainului are legatura atat cu ceea ce se cheama conflictul de legi - in masura in care se recunoaste strainului un anumit drept - cat si cu conflictul de jurisdictii (intereseaza aspecte privind: capacitatea procesuala a strainului; asistenta juridica, etc).

4. Cetatenia

Prin cetatenie se intelege ansamblul normelor juridice care reglementeaza legatura politico - juridica dintre persoana fizica si un stat, in temeiul careia persoana fizica, in calitate de cetatean, este titularul anumitor drepturi si obligatii care constituie statutul ori conditia sa juridica.

Cetatenia constituie in dreptul international privat, un criteriu pentru determinarea legii aplicabile, fara ca aceasta imprejurare sa reprezinte un argument pentru includerea materiei cetateniei in cadrul acestei ramuri.

Delimitarea dreptului international privat de alte ramuri de drept

1. Corelatia intre dreptul international privat si dreptul civil

Obiectul de reglementare a dreptului international privat este mai vast decat cel al dreptului civil, intrucat include atat raporturile de drept civil propriu zis, cat si pe cele din dreptul familiei, dreptul muncii, dreptul comercial, etc.

Raporturile de drept civil sunt strict interne, pe cand raporturile de drept international privat contin intotdeauna un element de extraneitate.

2. Corelatia intre dreptul international privat si dreptul penal

Aplicarea legii penale romane poate fi conditionata de aplicarea legii civile straine, lato sensu. De exemplu, pentru infractiunea de bigamie trebuie sa existe doua casatorii in care se afla o persoana, fiind avuta in vedere inclusiv de legea straina.

Hotararea penala straina poate produce si unele consecinte de drept civil, ca de exemplu raspunderea pentru repararea prejudiciului cauzat prin infractiune, aceste consecinte fiind determinate potrivit legii civile aplicabile, care poate fi o lege straina.

3. Corelatia intre dreptul international privat si dreptul administrativ

Uneori, dispozitiile legii administrative pot fi luate in considerare pentru determinarea regimului unui raport juridic.

De exemplu, intr-o actiune in nulitatea casatoriei bazata pe necompetenta organului instrumentator, aceasta competenta se determina dupa normele administrative din dreptul strain.

4. Corelatia intre dreptul international privat si dreptul fiscal

In anumite conditii, aspecte ale dreptului international privat se impletesc cu cele ale dreptului financiar, de exemplu, atunci cand se invoca de catre o societate comerciala faptul ca are nationalitate straina, in scopul de a nu plati impozite decat in tara sa de origine.