EFECTELE CONTRACTULUI DE JOC SAU PRINSOARE

Cu toate ca  cele doua contracte prezinta unele deosebiri unul fata de altul , ele produc aceleasi efecte .

Regimul juridic al contractului de joc este dominat de trei reguli importante:

Acest contract nu produce efecte obligatorii (art. 1636 C. civ.); Jocul si prinsoarea nu produc efecte obligatorii si, deci, creditorul (castigatorul) nu are actiune in justitie pentru a-si reclama castigul, considerandu-se ca obligatia a fost contractata numai locandi causa (din amuzament), fara sa produca efecte ruinatoare pentru jucator si familia sa (art. 1636).

Pierzatorul care a platit de bunavoie nu poate repeta plata (art. 1638 C. civ.); Potrivit dispozitiilor art. 1638 C. civ., pierzatorul nu poate repeti ceea ce a platit de buna-voie, afara numai de cazul in care castigatorul a intrebuintat doi, inselaciune sau amagire.

Rezulta asadar ca datoriile din joc si prinsoare nu sunt recunoscute de legiuitor, ca reprezentand obligatii juridice. in fapt, legiuitorul a asigurat un regim juridic echitabil cat priveste drepturile celor doua parti - a refuzat atat actiunea castigatorului, cat si repetitiunea pierzatorului.

In lumina dispozitiilor legale mentionate, literatura de specialitate asimileaza obligatiile generate de joc sau prinsoare, obligatiilor civile naturale.

Prin exceptie, jocurile ce contribuie la exercitiul corporal dau nastere la obligatii perfecte (art. 1637 C. civ.). In fine, trebuie precizat si faptul ca prevederile art. 1637 alin. 1 (lipsa sanctiunii unui astfel de debit) se aplica doar in cazul contractului intervenit intre jucatori. Daca intre doi sau mai multi spectatori la astfel de jocuri (de exemplu, fotbal sau tenis) intervine o prinsoare legata de rezultatul acestuia / pentru obligatiile nascute in atari imprejurari se vor aplica prevederile art. 1636 C. civ.