Notiunea de raspundere civila. principii. functii. delimitare.

NOTIUNEA DE RASPUNDERE CIVILA. PRINCIPII. FUNCTII. DELIMITARE

1. NOTIUNEA DE RASPUNDERE CIVILA. LOCUL SI IMPORTANTA EI IN ANSAMBLUL RASPUNDERII JURIDICE

1) Notiunea generala de raspundere.Tinandu-se seama de trasaturile comune ale diverselor manifestari practice ale sale, in literatura de specialitate s-a sugerat urmatoarea definitie a raspunderii juridice: "raspunderea juridica este complexul de drepturi si obligatii conexe, care - potrivit legii - se naste ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite si care constituie cadrul de realizare a constrangerii de stat prin aplicarea sanctiunilor juridice, in scopul asigurarii stabilitatii raporturilor sociale si al indrumarii membrilor societatii in spiritul respectarii ordinii de drept"(M. N. Costin, O incercare de definire a notiunii raspunderii juridice, Revista Romana de Drept nr. 5/1970, p. 83).

2) Notiunea de raspundere civila. Raspunderea civila este o forma a raspunderii juridice care consta intr-un raport de obligatii in temeiul caruia o persoana este indatorata sa repare prejudiciul cauzat altuia prin fapta sa ori, in cazurile prevazute de lege, prejudiciul pentru care este raspunzatoare.

Deosebirea principala intre raspunderea civila si celelalte tipuri de raspundere rezida in obligatia generata de angajarea raspunderii civile, aceea de a repara prejudiciul cauzat si care incumba autorului prejudiciului sau persoanei chemate de lege sa raspunda.

PRINCIPIILE RASPUNDERII CIVILE

1. Enuntare. In literatura de specialitate sunt enumerate mai multe principii ale raspunderii civile. Dintre acestea, anumite principii (cum ar fi principiul legalitatii raspunderii sau acela al raspunderii bazata pe culpa), nu constituie principii particulare ale raspunderii civile, ci sunt comune tuturor formelor de raspundere. In esenta, se poate considera ca reprezinta principii specifice raspunderii civile principiul repararii integrale a prejudiciului si principiul repararii in natura a prejudiciului.

2. Principiul repararii integrale a prejudiciului. Prin repararea integrala a prejudiciului se intelege inlaturarea tuturor consecintelor daunatoare ale unui fapt ilicit, in scopul repunerii victimei in situatia anterioara (restitutio in integrum). Principiul este consacrat implicit legislativ, mai ales de art. 998-999, art. 1073 si art. 1084 din Codul civil. Repararea integrala a prejudiciului reprezinta principiul fundamental al raspunderii. Conturarea sa, dincolo de textele legale care il reglementeaza indirect, este opera literaturii si jurisprudentei care au creat un set de reguli complexe menite sa puna in valoare principiul in discutie.

3. Principiul repararii in natura a prejudiciului. Pentru ca reparatia sa fie integrala, este necesar ca reparatia sa se realizeze in natura. Desi nici un text de lege nu consacra acest principiu, jurisprudenta a subliniat adesea avantajele pe care le presupune reapararea in natura a prejudiciului. Repararea in natura poate sa constea intr-o operatiune materiala (restituirea bunurilor insusite pe nedrept, inlocuirea bunului distrus de altul, remedierea defectiunilor cauzate unui lucru etc.) sau intr-o operatiune juridica (ignorarea de catre instanta de judecata a revocarii intempestive a uni oferte de a contracta si constatarea existentei contractului).

3. FUNCTIILE RASPUNDERII CIVILE

1. Enuntare. In literatura de specialitate se considera unanim ca raspunderea civila are doua functii interdependente: functia preventiv educativa si functia reparatorie.

2. Functia preventiv educativa. Prin teama pe care eventualitatea obligarii la reparatii o poate crea in constiinta oamenilor, raspunderea civila isi exercita rolul sau preventiv. Totodata, raspunderea civila constituie un mijloc de constientizare a necesitatii de a actiona cu o grija sporita in scopul de a nu prejudicia pe altii, astfel realizandu-se si rolul sau educativ.

3. Functia reparatorie. Aceasta functie care decurge din principiul repararii integrale a prejudiciului, este de esenta raspunderii civile si are ca scop repunerea persoanei vatamate in situatia anterioara, prin inlaturarea consecintelor daunatoare patrimoniale sau nepatrimoniale ale faptei ilicite.