Securitatea sociala - notiuni introductive

Securitatea sociala - notiuni introductive

1. Notiunea de securitate sociala

In limba latina cuvantul "securitas-atis" insemna "faptul de a fi la adapost de orice pericol; sentiment de incredere si de liniste pe care il da cuiva absenta unui pericol, protectie, aparare"[1].

Potrivit Biroului International al Muncii[2],, notiunea de securitate sociala este definita ca fiind "protectia pe care societatea o acorda membrilor sai printr-un ansamblu de dispozitii publice contra mizeriei economice si sociale care ii ameninta in caz de pierdere sau reducere importanta a castigurilor datorate bolii, maternitatii, accidentului de munca, somajului, invaliditatii, batranetii sau decesului, precum si acordarea de ingrijiri medicale si alocatii familiilor cu copii."

In ceea ce priveste securitatea sociala, aceasta incepe cu ingrijirile prenatale si se prelungeste dupa moarte (cazul pensiei de urmas). Idealul este ca fiecare membru al colectivitatii sa fie protejat in caz de nevoie prin acest ansamblu de dispozitii publice.[3]

Potrivit prevederilor Codului european de securitate sociala[4], conceptul de securitate sociala cuprinde atat asigurarile sociale cat si asistenta sociala.

Dreptul la securitate sociala este consacrat si in art. 22 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, potrivit caruia "Orice persoana, in calitate de membru al societatii, are dreptul la securitate sociala . "

Un moment aparte in evolutia legislatiei internationale a securitatii sociale il constituie adoptarea de catre Organizatia Internationala a Muncii a Conventiei nr. 102/1952, care a prevazut ca prim obiectiv crearea unui nivel minim de securitate sociala in toate statele lumii, indiferent de dezvoltarea economica.

Prin aceasta Conventie se definesc cele noua directii de securitate sociala, definitie prin care se au in vedere si eventualele situatii care impiedica salariatii sa-ti subventioneze necesitatile familiale sau care-i obliga sa faca cheltuieli suplimentare, cum ar fi: ingrijiri medicale, incapacitate de munca pentru cauza de boala, somaj, de batranete, accident de munca sau boala profesionala, intretinerea copiilor, maternitate, invaliditate, decesul sustinatorilor de familie etc.

Revenind pe continentul european trebuie precizat ca astfel de preocupari privind securitatea sociala se regasesc si in activitatea Consiliului Europei si a Uniunii Europene.

De exemplu, Carta Sociala Europeana (1961), Codul european de securitate sociala (1964) si Conventia europeana de securitate sociala (1973) sunt documente adoptate de Consiliul Europei.

Uniunea Europeana, prin Regulamentul nr. 574/1972, a realizat o codificare a regimului de securitate sociala referitoare la cetatenii Uniunii. In 1989 a elaborat "Carta comunitara a drepturilor sociale fundamentale ale muncitorilor" care, in art. 10, arata ca "orice muncitor al comunitatii are dreptul la o protectie sociala adecvata si la prestatii de securitate sociala la un nivel suficient".

Trebuie remarcat faptul ca si in literatura juridica romaneasca au existat preocupari in acest domeniu al asigurarilor sociale si al asistentei sociale, dar referiri concrete la termenul de securitate sociala au fost facute mai recent.[5]

In anii de dupa 1990 tot mai multi juristi romani[6] au imbratisat si sustin ideea existentei unui drept al securitatii sociale ca ramura distincta de drept, idee la care se raliaza si autorul acestei lucrari.

2. Riscurile sociale sunt consecintele ce apar ca urmare a producerii unor evenimente in viata omului.

Potrivit prevederilor Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii nr. 102/1952, aceste evenimente pot fi boala, maternitatea, invaliditatea, batranetea, accidentul de munca si boala profesionala, decesul, somajul, obligatiile familiale.

In legislatia recenta din tara noastra[7] s-a tinut cont de reglementarile Conventiei nr. 102/52, facandu-se referire directa la aceste acte normative.

Astfel, art. 7 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale prevede ca "In sistemul public prestatiile de asigurari sociale reprezinta venituri de inlocuire pentru pierderea totala sau partiala a veniturilor asigurate ca urmare a batranetii, invaliditatii sau decesului".

In art. 2 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat[8] se arata ca "Sistemul pensiilor militare de stat si asigurarilor sociale din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale acopera riscurile activitatii militare, precum si pierderile de venituri datorate invaliditatii, batranetii si decesului." (subl. ns.)

Din interpretarea prevederilor art. 2 si 5 pct. VI si VII din Legea nr. 76/2002[9] privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca rezulta ca "indemnizatia de somaj" reprezinta "o compensatie partiala a veniturilor asiguratului ca urmare a pierderii locului de munca sau a veniturilor absolventilor de invatamant si militarilor care au efectuat stagiul militar si care nu s-au putut incadra in munca." (subl. ns.)

Din prezentarea modului de reglementare a acestui risc social in legislatia noastra actuala si asa cum s-a statuat si in literatura de specialitate[10], aceste evenimente pot fi clasificate in riscuri fizice si riscuri economice.

Riscurile fizice pot fi acelea care apar cand forta de munca este alterata, redusa sau pierduta definitiv (evenimente de natura profesionala cauzate de un accident de munca, contactarea unei boli profesionale sau de natura extraprofesionala cum ar fi situatiile de maternitate, invaliditate, batranete, deces, stare de vaduvie etc.)

Riscurile economice sunt cele generate de fluctuatiile pietei fortei de munca, cum este cazul somerilor.

In aceleasi categorii de riscuri economice pot fi incluse si situatiile determinate de reducerea nivelului de trai si cresterea unor cheltuieli privind procurarea de medicamente, majorarea chiriilor, a costurilor unor servicii publice, intretinerea unor membri ai familiei aflati in nevoie cand se impune luarea de masuri pentru garantarea unei minime securitati economice a persoanelor afectate de asemenea riscuri.