Structura instantelor judecatoresti

Structura instantelor judecatoresti

Judecatoriile.

Judecatoriile sunt instante fara personalitate juridica, organizate in judete si in sectoarele municipiului Bucuresti. Numarul si localitatile de resedinta ale judecatoriilor sunt prevazute in anexa la Legea privind organizarea judiciara. Localitatile care fac parte din circumsriptiile judecatoriilor din fiecare judet se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Judecatoriile indeplinesc cel mai bine cerinta conform careia justitia trebuie sa fie cat mai aproape de cetatean. Prin organizarea acestor instante intr-un numar cat mai mare de localitati se reduc costurile de deplasare pe care il suporta justitiabilul si se asigura o facilitate a accesului la justitie.

Tribunalele.

Tribunalele sunt instante cu personalitate juridica, organizate la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti, sediul fiind, de regula, in municipiul resedinta de judet.

In cadrul tribunalelor functioneaza sectii sau, dupa caz, complete specializate  pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, precum si, in raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii.

Tribunalul Bucuresti functioneaza si ca instanta specializata pentru judecarea cauzelor privind proprietatea intelectuala.

Tribunalele specializate.

Tribunalele specializate sunt instante fara personalitate juridica, care functioneaza la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti, avand sediul, de regula, in municipiul resedinta de judet.

Sitemul crearii unor instante specializate in raport de natura litigiilor este practica in mod traditional in alte tari cu sistem juridic apropiat cum cel romanesc, cum ar fi Franta.

Este de remarcat faptul ca specializarea instantelor nu este o creatie absolut noua in Romania. In perioada interbelica au functionat Curtea Administrativa, curtile cu jurati, tribunalele de minori iar crearea unor sectii specializate in cadrul tribunalelor iar mai apoi si in cadrul curtilor de apel a fost o practica veche in justitia noastra.

Tendinta de a crea instante specializate s-a impus in conditiile unei legislatii din ce in ce mai stufoase si multiplicarii numarului ca cauze. Este o certitudine ca in prezent judecatorul nu mai poate acoperi prin stiinta sa intregul spectru al materiilor incidente in litigii cu care sunt investite instantele judecatoresti. Fiecare domeniu juridic cunoaste o imbogatire permanenta a legislatiei, jurisprudentei si doctrinei, ce face o simpla iluzie posibilitatea de a stapani toate acestea de o maniera care sa pastreze responsabilitatea actului de infaptuire a justitiei. Este motivul pentru care legiuitorul a optat pentru specializarea judecatorilor si a instantelor judecatoresti. Desigur ramane de vazut daca crearea unor instante specializate este cel mai oportun mijloc de a pune in practica principiul specializarii si daca acesta nu se putea manifesta in egala masura prin numai prin crearea unor sectii in cadrul instantelor de drept comun, optiune care ar fi presupus costuri mai mici din punct de vedere al organizarii acestora.

Initial, la adoptarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara aceasta prevedea organizarea urmatoarelor instante specializate tribunale pentru minori si familie, tribunale de munca si asigurari sociale, tribunale comerciale, tribunale administrativ-fiscale. Legea impunea chiar si un termen limita - 1 ianuarie 2008 - pentru infiintarea tribunalelor specializate.

In prezent, Legea de organizare judiciara prevede doar posibilitatea infiintarii de tribunale specializate in acele domenii in care se permite crearea sectiilor sau completelor specializate in cadrul tribunalelor.

Din evolutia legislatiei rezulta ca initial legiuitor si-a imaginat ca principiul specializarii judecatorilor, atat de necesar pentru a garanta calitatea actului de justitie, se poate pune in practica numai prin crearea unor instante specializate si a stabilit termene concrete pentru infiintarea si functionarea acestora. Ulterior, s-a constatat ca principiul specializarii judecatorului este pe deplin indeplinit si prin vechea forma a organizarii de sectii sau complete specializate in cadrul instantelor de drept comun si necesitatea infiintarii de tribunale specializate s-a transformat intr-o simpla optiune.

Tribunalele specializate se pot infiinta prin ordin al ministrului justitiei dar numai cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.

1.4. Curtile de apel.

Curtile de apel sunt instante cu personalitate juridica, in circumscriptia carora functioneaza mai multe tribunale si tribunale specializate. Numarul curtilor de apel, resedintele acestora si tribunalele cuprinse in circumscriptiile fiecarei dintre acestea sunt prevazute in anexa la legea de organizare judiciara. In prezent, in tara functioneaza 15 curti de apel.

Curtea de Apel Bucuresti functioneaza ca instanta specializata pentru judecarea cauzelor privind proprietatea intelectuala.

In cadrul curtilor de apel functioneaza sectii sau, dupa caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflictele de munca si asigurari sociale, precum si, in raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii.

Sectiile si completele specializate ale curtilor de apel si ale instantelor din circumsriptia acestora se infiinteaza la propunerea colegiilor de conducere ale fiecarei instante, prin hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii.

1.5. Compunerea completelor de judecata la judecatorii, tribunale, tribunale specializate si curti de apel.

Asa cum am mai aratat sistemul adoptat de legiuitorul roman in privinta compenerii instantelor de judecata imbina principiul colegialitatii cu cel al judecatorului unic, in incercarea de a maximiza efectele positive ale ambelor sisteme cunoscute.

Indiferent de instanta competenta, atunci cand cauza se judeca in prima instanta compunerea completului este formata dintr-un singur judecator. De la aceasta regula fac exceptie cauzele privind conflictele de munca si asigurari sociale, in cazul carora judecata este asigurata de un complet format din 2 judecatori  si 2 asistenti judiciari. Acest caz este singurul deocamdata in care la judecata unor cauze este acceptata participarea altor persoane decat magistratii de cariera. Trebuie retinut ca asistentii judiciari participa la deliberari numai cu un vot consultative. Cu taote acestea ei semneaza hotararile pronuntate, opinia acestora se consemneaza in hotarare iar in caz de opinie separata, aceasta se motiveaza.

Apelurile, indiferent ca sunt de competenta tribunalului sau a curtii de apel, se judeca in complet format din 2 judecatori. In cazul completului format din 2 judecatori, daca acestia nu ajung la un accord asupra hotararii ce urmeaza a se pronunta, procesul va fi realuat intr-un complet de divergenta. Dezbaterile vor purta numai asupra punctelor ramase in divergenta. Completul de divergenta se constituie prin includerea in completul de judecata a presedintelui sau vicepresedintelui instantei, a presedintelui de sectie ori a judecatorului din planificarea de permanenta.

Recursurile, atat la tribunale cat si la curtile de apel, se judeca in complet format din 3 judecatori.

Compunerea completelor de judecata este stabilita de colegiile de conducere ale instantelor la inceputul anului. Se va urmari respectarea principiului continuitatii completului de judecata, motiv pentru care schimbarea membrilor compoletelor se poate face numai in mod exceptional pe baza unor criterii obiective stabilite prin Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti.

1.6. Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Inalta Curte de Casatie si Justitie este instanta suprema, cu personalitate juridica si isi are sediul in capitala tarii. Rolul acesteia este de asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti.

Potrivit legii de organizare judiciara, Inalta Curte de Casatie si Justitie este organizata in patru sectii - Sectia civila si de proprietate intelectuala, Sectia penala, Sectia comerciala, Sectia de contencios administrativ si fiscal. Inalta Curte de Casatie si Justitie isi desfasoara activitatea si in cadrul Sectiilor Unite si ale unui complete format de 9 judecatori, acestea avand o competenta proprie.

Instanta suprema se compune dintr-un presedinte, un vicepresedinte, 4 presedinti de sectii si judecatori. In cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si magistrati - asistenti.

Structura Inaltei Curti cuprinde Cancelaria, directii, servicii si birouri, cu personalul stabilit prin statul de functii.

Activitatea de judecata a instantei supreme se desfasoara in cadrul sectiilor, completului de 9 judecatori si in cadrul Sectiilor Unite, potrivit competentelor stabilite de lege.

In cadrul sectiilor completele de judecata se compun din 3 judecatori ai aceleiasi sectii. Daca numarul de judecatori necesar pentru formarea completului nu poate fi asigurat, acesta se constituie cu judecatori de la celelalte sectii, desemnati de presedintele sau vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Completul de 9 judecatori se constituie, de regula, din judecatori specializati, in functie de natura cauzei si este prezidat de presedintele sau vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie iar in lipsa acestora de un presedinte de sectie sau alt judecator desemnat de catre presedintele sau vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Sectia civila si de proprietate intelectuala, Sectia penala, Sectia comerciala si Sectia de contencios administrativ si fiscal ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate de curtile de apel si a altor hotarari, in cazurile prevazute de lege. In principiu, instanta suprema nu judeca cauze in fond. Singura sectie care are competenta in privinta judecarii in fond este cea penala, care, potrivit art.22 din Legea nr.304/2004, judeca in prima instanta, procesele si cererile date prin lege in competenta de prima instanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie si recursurile, in conditiile prevazute de lege.

Sectiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in raport de competenta fiecareia, mai solutioneaza si cererile de stramutare, conflictele de competenta, precum si orice alte cereri prevazute de lege.

Completul de 9 judecatori solutioneaza recursurile si cererile in cauzele judecate in prima instanta de Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Completul de 9 judecatori mai judeca si alte cauze date in competenta sa prin lege, precum si ca instanta disciplinara.

Sectiile Unite ale instantei supreme au in competenta: judecarea recursurilor in interesul legii, solutionarea sesizarilor privind schimbarea jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie[1] si sesizarea Curtii Constitutionale pentru controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare. Sectiile Unite pot lua decizii numai in prezenta a cel putin doua trimi din numarul judecatorilor in functie. Decizia se adopta cu majoritatea voturilor celor prezenti.

1.7. Instantele militare.

Trebuie mentionat ca in pofida criticilor formulate atat in doctrina dar si in viata socio-politica relativ[2] la necesitatea mentinerii instantelor si parchetelor militare, acestea continua sa functioneze si in urma noii legi de organizare judiciara. Sustinatorii mentinerii instantelor militare si-au intemeiat argumentele in principal pe necesitatea unei specializari in domeniul infractiunilor comise de militari. Cu toate ca legea fundamentala nu interzice decat infiintarea unor instante extraordinare iar nu si a celor cu caracter special, existenta unor instante militare in timp de pace ridica serioase semne de intrebare asupra independentei magistratilor ce compun aceste instante datorita cumulului calitatii de judecator cu cea de ofiter activ .

Legea de organizare judiciara prevede urmatoarele instante militare: tribunale militare, Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti si Curtea Militara de Apel Bucuresti. Instantele militare un statut de unitati militare, cu indicativ propriu. Procurorii militari sunt constituiti in parchete pe langa fiecare instanta militara.

Instantele militare judeca la sediul acestora dar pentru motive temeinice instanta poate dispune ca judecata sa se desfasoare in alt loc. In acest context trebuie retinut ca instantele militare pot judeca si pe teritoriul altor state, militari romani, membri ai fortelor multinationale, in cazul in care, potrivit unei conventii internationale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitata jurisdictia romana.

Judecatorii si procurorii militari au calitatea de magistrati si fac parte din corpul magistratilor. Ei au totodata si calitatea de militari activi si au toate drepturile si obligatiile ce decurg din aceasta calitate.

Instantele si parchetele militare dispun de politie militara pusa in serviciul lor, in mod gratuit, de catre Ministerul Apararii Nationale.

Numarul personalului necesar pentru fiecare instanta sau parchet este stabilit de ministrul justitiei, la propunerea presedintelui Curtii Militare de Apel si a sectiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.