Avantajele obtinute prin diversificarea internationala a portofoliului

Avantajele obtinute prin diversificarea internationala a portofoliului

Una dintre marile teme in studiul pietelor de capital o reprezinta beneficiile diversificarii. In cazul pietelor de capital eficiente, stategiile de investire trebuie sa includa posesia a multe titluri diferite. De aceea un investitor ar trebui sa aiba in vedere posibilitatea cumpararii de titluri straine, diversificandu-si astfel portofoliul la nivel international.

Tehnica de baza pentru construirea de portofolii eficiente este frontiera eficienta. Dupa cum se observa si din Figura 3.1, un portofoliu este considerat eficient daca nici un alt portofoliu care are acelasi randament nu are un risc mai mic, sau daca nici un alt portofoliu cu acelasi risc nu are un randament mai mare. Beneficiile diversificarii eficiente sunt reflectate in curba frontierei de eficienta.

Principalele argumente in favoarea diversificarii internationale se refera la faptul ca investitiile straine ofera un plus de profit si in acelasi timp, nu numai ca nu produc o crestere a riscului portofoliului, ba chiar reduc acest risc. Cu alte cuvinte diversificarea internationala ajuta la imbunatatirea performantei ajustate la risc a unui portofoliu de active locale.

Titlurile locale tind sa creasca si sa scada impreuna deoarece sunt afectate in acelasi mod de conditiile locale ale pietei, cum ar fi oferta de moneda, schimbari ale ratei dobanzii, deficitul bugetar, cresterea economica. Aceasta creeaza o puternica corelatie pozitiva intre toate titlurile nationale comercializate pe aceeasi piata. Corelatia se aplica in aceeasi masura si actiunilor si obligatiunilor. Investitorii au cautat mereu metode de impartire a riscului si diversificare a riscului pietei nationale. Pietele de capital straine, fiind foarte variate, ofera un potential ridicat de diversificare, dicolo de instrumentele oferite de pietele locale. Cel mai des intalnit argument in favoarea investitiilor internationale este acela ca ajuta la scaderea riscului fara a sacrifica randamentul investitiei.

Gradul de independenta al unei piete de capital este direct influentat de independenta economiei nationale si de politicile guvernamentale ale tarii pe teritorul careia se gaseste. Desi se observa in prezent o crestere din ce in ce mai mare a influentei factorilor globali asupra pietelor de capital, factorii nationali si regionali joaca inca un rol important in evolutia preturilor pe pietele de capital, ducand la diferente sesizabile in ceea ce priveste gradele de independenta intre piete. Este clar ca regulile si restrictiile impuse de guvernele locale, specializarea tehnologica, independenta fiscala si politicile monetare, precum si diferentele sociale si culturale contribuie cu toate la gradul de independenta a pietei de capital.

Toate pietele de capital evolueaza impreuna pana la un anumit punct, fiind influentate de aceiasi factorii economici internationali, dar gradul relativ ridicat de independenta ofera destul loc pentru o buna diversificare a riscului, atat pe pietele de actiuni, cat si pe cele de obligatiuni.

In Figura 3.2 este reprezentat riscul unui portofoliu local si a unuia diversificat international, in functie de numarul de titluri detinute. Se observa ca de la un anumit numar de titluri riscul se reduce foarte putin. Dar adaugand titluri straine portofoliului, riscul se reduce mult mai repede, ajungand la mai putin de jumatate din riscul portofoliului format doar din titluri locale. Vedem cum, prin adaugarea de titluri straine la portofoliile lor, investitorii isi pot creste profitul asteptat fara a creste si riscul portofoliului sau pot scadea riscul fara a-si diminua randamentele asteptate.[1]

In timp ce randamentele realizate pot induce in eroare investitorul asupra randamentelor viitoare, ele sunt folositoare in estimarea riscului. Explicatia acestui fapt se gaseste in ideea de piata eficienta, conform careia evolutia unui titlu este imposibil de anticipat cu precizie, fapt ce nu se aplica si in masurarea riscului. In plus este de stiut ca erorile statistice in calculul abaterii standard sunt mai mici decat cele aparute in estimarea randamentelor asteptate.