Balanta comerciala a romaniei

BALANTA COMERCIALA A ROMANIEI

Balanta comerciala este un tablou statistico- economic, in care se inscriu si prin care se compara importul si exportul de marfuri, ale unei tari, pe o perioada de timp determinata, de regula un an.

Din punct de vedere al sferei de cuprindere balanta comerciala poate fi:

generala atunci cand cuprinde ansamblul  relatiilor comerciale externe ale unei tari;

partiala daca se refera la relatiile de import si export cu o alta tara sau cu un grup de tari.

Din punctul de vedere al rezultatelor relatiilor comerciale externe, poate fi:

activa (excedentara), daca exportul depaseste importul;

pasiva (deficitara), daca importul depaseste exportul;

echilibrata (soldata), cand importurile si exporturile sunt egale.

In ansamblu balanta comerciala poate fi activa, dar pe tari poate fi excedentara sau deficitara.

In balanta comerciala gruparea marfurilor importate si exportate difera- mai mult sau mai putin- de la o tara la alta. Totusi pe baza unei intelegeri internationale, s-a utilizat mult timp clasificarea "Conventiei de la Bruxelles" (31 decembrie 1913). In prezent se foloseste tot mai mult "Clasificarea tip a comertului international" (CTCI sau SITC).

Pentru analiza balantei comerciale este necesar sa se tina seama de preturile folosite si de mecanismul formarii lor. Balanta comerciala constitue una din cele mai importante parti ale balantei de plati.

Balanta comerciala:  bunuri si servicii

In anul 2002, balanta de bunuri si servicii a inregistrat un deficit de 2 602 milioane dolari SUA, in scadere cu 15,6 la suta fata de anul precedent, pe fondul accentuarii cresterii exportului de bunuri si servicii (de la 10,8 la suta in anul 2001 la 20,9 la suta in anul 2002), concomitent cu temperarea expansiunii importului de bunuri si servicii (de la 17,5 la suta la 14,1 la suta).

1. Bunuri

In anul 2002, deficitul comercial a fost de 2 611 milioane dolari SUA, consemnand o reducere comparativ cu anul 2001, atat in valoare absoluta, cat si ca pondere in PIB (cu 358 milioane dolari SUA, respectiv cu 1,7 puncte procentuale), pe fondul accelerarii exporturilor - stimulate de consolidarea cresterii economice, de cererea externa de produse minerale si de produse prelucrate in sistem lohn (confectii, tricotaje, incaltaminte), de cresterea specializarii intra-ramura (masini, echipamente si mijloace de transport), precum si de deprecierea in termeni reali (cu 2,9 la suta) a monedei nationale in raport cu euro. Deficitul comercial al anului 2002 s-a acumulat, ca si in anul precedent, preponderent in trimestrele II si IV. Pe zone geografice, deficitul a fost generat de comertul cu tarile in tranzitie (88,5 la suta, din care comertul cu Federatia Rusa 43,9 la suta, CEFTA 28,8 la suta si Ucraina 10,7 la suta) si cu tarile dezvoltate (14,2 la suta, din care 12,2 la suta din comertul cu Uniunea Europeana). Din comertul cu tarile in curs de dezvoltare a rezultat un excedent de 115,8 milioane dolari SUA.

Gradul de deschidere a economiei romanesti care a relevat o evolutie constant ascendenta in ultimii patru ani, a crescut considerabil, de la 41,4 la suta in anul 1993 la 66,4 la suta in anul 2002, pe fondul scaderii protectionismului tarifar si al reorientarii comertului exterior catre Uniunea Europeana.

Exportul de bunuri a insumat 13 876 milioane dolari SUA, in crestere fata de anul 2001 cu 21,9 la suta (2 491 milioane dolari SUA), ca urmare a majorarii volumului de marfuri la mai mult de jumatate. Cresterile de export din ultimii patru ani au marit contributia exportului la realizarea PIB de la 19,7 la suta in 1998 la 30,3 la suta in 200 Media lunara realizata la export in anul 2002 a fost de 1 156,3 milioane dolari SUA, mai mare cu 207,5 milioane dolari SUA fata de anul precedent.

Dintre produsele cu ponderi semnificative in export, cele mentionate in tabelul urmator au inregistrat cresteri.

Importul de bunuri (FOB) a atins in 2002 valoarea de 16 487 milioane dolari SUA (36 la suta din PIB), in crestere cu 14,9 la suta fata de anul precedent (2 133 milioane dolari SUA), pe fondul consolidarii cererii interne, al majorarii exportului si al cresterii pretului international al titeiului. Surplusul de import s-a realizat preponderent din majorarea volumului de bunuri (ca urmare a liberalizarii importului de bunuri industriale din Uniunea Europeana, a suspendarii platii taxei pe valoarea adaugata pentru importul de masini si utilaje) si de materii prime care nu se produc in tara sau sunt deficitare. Media lunara realizata la import in anul 2002 a fost de 1 373,9 milioane dolari SUA, mai mare cu 177,7 milioane dolari SUA fata de anul precedent. Dintre produsele cu ponderi semnificative in import, cele mentionate in tabelul de mai jos au inregistrat cresteri.

1.1. Structura si orientarea geografica a exportului

Din structura exportului pe activitati rezulta ca industria prelucratoare constituie in continuare principala sursa a exportului romanesc, contributia acesteia inregistrand o modificare nesemnificativa fata de anul 2001

Exportul de produse din industria prelucratoare s-a majorat cu 22,1 la suta fata de anul 2001, la majoritatea activitatilor, exceptie facand industria alimentara si a bauturilor (12,9 la suta)

Evolutia exportului pe principalele activitati din industria prelucratoare

TOTAL, din care

Industria alimentara si a bauturilor

Industria textila si a produselor textile

Industria confectiilor din textile, blanuri si piele

Industria pielariei si incaltamintei

Industria de prelucrare a lemnului

Industria celulozei, hartiei si cartonului

Industria de prelucrare a titeiului, cocsificarea carbunelui

Industria chimica si a fibrelor sintetice si artificiale

Industria de prelucrare a cauciucului si

a maselor plastice

Industria altor produse din minerale nemetalice

Industria metalurgica

Industria constructiilor metalice si a produselor din metal

Industria de masini si echipamente

Industria de masini si aparate electrice

Industria de echipamente, aparate de radio,

televiziune si comunicatii

Industria de aparatura si instrumente medicale,

ceasornicarie

Industria mijloacelor de transport rutier

Industria altor mijloace de transport

Productia de mobilier si alte activitati

Sursa: Institutul National de Statistica

Cresteri peste medie au inregistrat urmatoarele activitati: prelucrarea cauciucului si a maselor plastice (83,1 la suta), prelucrarea titeiului si cocsificarea carbunelui (52,5 la suta), masini si aparate electrice (51,2 la suta), mijloace de transport rutier (34,7 la suta), echipamente, aparate de radio, televiziune si comunicatii (33 la suta), celuloza, hartie si carton (28 la suta), alte mijloace de transport (26,9 la suta), textile si produse textile (26,5 la suta), alte minerale nemetalice (23,4 la suta), constructii metalice si produse din metal (23,3 la suta).

Comparativ cu anul 2001, structura marfurilor exportate pe stadii ale productiei s-a modificat, in sensul cresterii ponderii exportului de bunuri intermediare (cu 2,1 puncte procentuale), concomitant cu scaderea ponderii exportului de bunuri de capital, de bunuri de consum si de materii prime. Mai mult de jumatate din oferta de export a fost sustinuta, in anul 2002, de doua grupe de marfuri: textile, confectii, incaltaminte si masini, aparate, echipamente si mijloace de transport. Comparativ cu anul 2001, si-au majorat contributia la export produsele minerale (cu 1,6 puncte procentuale) si masinile, aparatele, echipamentele si mijloacele de transport (cu 1,3 puncte procentuale).

Structura exportului pe regimuri vamale arata ca ponderea exportului definitiv a ajuns la 43,9 la suta in anul 2002, mai mare cu 3,5 puncte procentuale fata de anul precedent, concomitent cu scaderea ponderii exportului dupa prelucrare interna pana la 55,9 la suta.

In anul 2002, orientarea geografica a exportului s-a modificat fata de anul precedent, in principal in favoarea tarilor in curs de dezvoltare, datorita intensificarii cererii de produse metalurgice, lemn, produse chimice si plastice si produse minerale.

Exportul destinat pietei tarilor dezvoltate s-a cifrat in anul 2002 la 10 341,9 milioane dolari SUA, mai mare cu 22,1 la suta comparativ cu anul 2001, tendinta imprimata de comertul cu Uniunea Europeana (in crestere cu 20,6 la suta), SUA (67,8 la suta) si AELS (47,4 la suta). Exportul catre Uniunea Europeana a reprezentat 67,1 la suta din exportul total (in scadere cu 0,7 puncte procentuale fata de 2001) si a fost concentrat in proportie de peste 80 la suta in patru tari: Italia, Germania, Franta si Marea Britanie.

Exportul destinat Uniunii Europene a crescut la majoritatea grupelor de marfuri, cu exceptia produselor agroalimentare si a metalelor comune, care au inregistrat reduceri cu 3,9 la suta, respectiv cu 3,7 la suta. Grupele de marfuri care si-au sporit contributia la export in anul 2002 au fost produsele minerale (cu 3 puncte procentuale), masinile, aparatele, echipamentele si mijloacele de transport (cu 0,7 puncte procentuale), produsele chimice si plastice (cu 0,2 puncte procentuale).

Exportul catre tarile in tranzitie a insumat 1 343,5 milioane dolari SUA, in crestere cu 0,4 la suta fata de anul precedent, din care pe relatia CEFTA cu 9,3 la suta. Ponderea exportului catre tarile in tranzitie in exportul total s-a redus cu 2,1 puncte procentuale (CEFTA cu 0,7 puncte procentuale, provenind de la produse minerale si agroalimentare, metale comune si alte marfuri).

Exportul catre tarile in curs de dezvoltare a fost de 2 166,2 milioane dolari SUA, in crestere fata de anul 2001 atat ca valoare, cat si ca pondere (cu 39,4 la suta, respectiv cu 2 puncte procentuale).

In anul 2002, structura importului pe stadii ale productiei releva scaderea ponderii importului de materii prime si bunuri de capital, concomitent cu cresterea ponderii bunurilor de consum si a bunurilorintermediare .

Cererea de import a fost sustinuta in anul 2002 in proportie de peste 70 la suta de aceleasi patru grupe de marfuri ca si in anul precedent (masini, aparate, echipamente, mijloace de transport, textile, confectii, incaltaminte, produse chimice si plastice si produse minerale).

Comparativ cu anul 2001 doua grupe de marfuri si-au redus ponderea in import: produse minerale (cu 1,7 puncte procentuale) si produse agroalimentare (cu 1,2 puncte procentuale). Dupa criteriul destinatiei finale, importurile de bunuri de consum (bunuri de uz curent si bunuri de folosinta indelungata) au insumat 2 523 milioane dolari SUA, mai mult cu peste o cincime fata de anul 2001.

Structura importului pe regimuri vamale releva ca ponderea importului definitiv s-a mentinut la nivelul anului precedent (67,3 la suta din importul total), in timp ce ponderea importului temporar a crescut cu 0,6 puncte procentuale, pe seama scaderii ponderii leasing-ului financiar.

1. Orientarea geografica a importului

Sursa principala a importurilor romanesti au constituit-o tarile dezvoltate (65 la suta din importul total), urmate de tarile in tranzitie (22,2 la suta) si de tarile in curs de dezvoltare (12,4 la suta).

Importul din tarile dezvoltate s-a cifrat in anul 2002 la 10 711,9 milioane dolari SUA, in crestere cu 14,7 la suta fata de anul 2001. Aceasta evolutie a fost determinata de majorarea importului din Uniunea Europeana (cu 17 la suta) si Japonia (41,4 la suta).

Importul din Uniunea Europeana a reprezentat 58,4 la suta din importul anului 2002 (in crestere cu 1,1 puncte procentuale fata de anul 2001) si a fost concentrat in proportie de 84 la suta in cinci tari: Italia, Germania, Franta, Marea Britanie si Austria.

Importul din Uniunea Europeana a inregistrat cresteri la majoritatea grupelor de marfuri (cu exceptia produselor minerale), mai accentuat la produse chimice si plastice (31,5 la suta), produse din lemn, hartie (27,9 la suta) si metale comune (26,4 la suta).

Importul din tarile in tranzitie a insumat 3 653,1 milioane dolari SUA, in crestere cu 16,8 la suta fata de anul precedent, din care pe relatia CEFTA cu 15,1 la suta. Ponderea importului din tarile in tranzitie in total import a crescut cu 0,4 puncte procentuale, pe seama majorarii importului din Federatia Rusa, in timp ce ponderea importului din CEFTA a ramas nemodificata. Importul din CEFTA a inregistrat o dinamica pozitiva la majoritatea grupelor de marfuri (cu exceptia produselor minerale si a celor agroalimentare), mai accentuata la masini, aparate, echipamente si mijloace de transport (cu 50,4 la suta), textile, confectii, incaltaminte (cu 21,7 la suta), produse chimice si plastice (cu 19,3 la suta).

Importul (FOB) pe grupe de marfuri din CEFTA

Importul din tarile in curs de dezvoltare a fost de 2 050,4 milioane dolari SUA, mai mare atat ca valoare, cat si ca pondere comparativ cu anul precedent (cu 30,9 la suta, respectiv cu 1,5 puncte procentuale).

Structura pe valute a comertului exterior in anul 2002 evidentiaza cresterea ponderii euro cu 2,8 puncte procentuale la export si cu 4,9 puncte procentuale la import, ajungand la 58,5 la suta, respectiv la 65,5 la suta, concomitent cu scaderea ponderii dolarului american.

Indicele raportului de schimb net1 a fost in anul 2002 de 103,9 la suta (103,7 la suta pentru comertul cu Uniunea Europeana), consemnand o evolutie pozitiva, datorita cresterii preturilor marfurilor exportate in Uniunea Europeana. Raportul de schimb brut s-a situat la 102,1 la suta, relevand o crestere mai accentuata a volumului fizic al expo rtului fata de cel al importului (117,5 la suta, comparativ cu 115,1 la suta).

1.3. Contributia sectorului privat

Agentii economici cu capital privat (comisionari si producatori) care desfasoara activitate de comert exterior au realizat in anul 2002 doua treimi din exportul total (9 242 milioane dolari SUA), mai mult cu 21,7 la suta decat in anul 2001. Importurile sectorului privat s-au cifrat la 11 963,2 milioane dolari SUA, in crestere cu 19,7 la suta, reprezentand 72,6 la suta din importul total (69,6 la suta in anul 2001). Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi in sectorul privat a crescut cu 1,3 puncte procentuale.

Importul net de produse energetice a fost in anul 2002 de 737,8 milioane dolari SUA (28,3 la suta din deficitul balantei comerciale), in scadere cu o treime fata de anul precedent, pe seama limitarii importului de produse petroliere si de energie electrica.   Exportul de resurse energetice primare s-a cifrat la 1 101 milioane dolari SUA (7,9 la suta din exportul total), in crestere cu 55,7 la suta fata de anul 2001, in principal datorita majorarii volumului exportului de produse petroliere. Importul FOB de resurse energetice primare a insumat 1 838,9 milioane dolari SUA (11,1 la suta din importul total), cresterea cu 1,1 la suta fata de anul 2001 provenind de la titei si gaze naturale.

Servicii

Balanta serviciilor a inregistrat in anul 2002 un excedent de 9 milioane dolari SUA, comparativ cu un deficit de 115 milioane dolari SUA in anul precedent, datorita imbunatatirii raportului dintre incasari si plati la pozitiile "calatorii in scop personal" si "alte servicii". Dintre componentele balantei serviciilor, singura cu excedent a fost cea de transport.

Incasarile din servicii au insumat 2 347 milioane dolari SUA (mai mult cu 15,4 la suta fata de anul 2001), iar platile pentru servicii s-au cifrat la 2 338 milioane dolari SUA (in crestere cu 8,8 la suta), ambele surplusuri provenind de la "transport" si "alte servicii". La pozitia "turism-calatorii" s-au inregistrat scaderi atat la incasari, cat si la plati.

1 Servicii de transport

Pozitia "transport" a inregistrat in anul 2002 un excedent de 129 milioane dolari SUA, in crestere cu peste o treime comparativ cu anul precedent, pe seama majorarii mai accentuate a incasarilor in raport cu platile (cu 2,5 puncte procentuale). Dintre componente, singura care s-a incheiat cu deficit a fost cea de transport marfuri.

Transportul de marfuri a inregistrat in anul 2002 un deficit de 24 milioane dolari SUA, in scadere cu peste 70 la suta fata de anul precedent, pe fondul corelarii incasarilor cu evolutia exportului si a platilor cu cea a importului (in timp ce pozitia alte servicii de transport a inregistrat un excedent apropiat de cel din anul 2001).

Cresterea incasarilor carausilor rezidenti a fost favorizata in principal de majorarea volumului de marfa exportata cu mijloace rutiere, maritime si prin cablu, iar cresterea platilor catre carausii nerezidenti a fost determinata de majorarea volumului marfurilor transportate pe cale rutiera, fluviala si prin conducte.

Pozitia transport pasageri a inregistrat in anul 2002 o diminuare a excedentului cu mai mult de jumatate fata de anul precedent, pe seama dublarii platilor.

Serviciile de turism - calatorii

In anul 2002, deficitul pozitiei turism-calatorii a fost de 61 milioane dolari SUA, in scadere cu aproximativ 30 la suta fata de anul precedent, in principal pe fondul reducerii platilor pentru calatorii in scop personal.

3. Alte servicii

Deficitul pozitiei alte servicii s-a redus cu mai mult de jumatate, ajungand la 59 milioane dolari SUA, datorita cresterii mai accentuate a incasarilor in raport cu platile. Principalele servicii creatoare de deficit au fost asigurarile si leasing-ul operational.

Deficitul comercial se va accentua in urmatorii doi ani din cauza cresterii importurilor pentru investitii si consum. Balanta comerciala a Romaniei va incepe sa se reechilibreze abia dupa doi ani de la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, cand investitiile straine vor incepe sa devina productive si sa sustina exporturile.Importurile vor creste mai repede decat exporturile Romaniei in urmatorii doi ani, ceea ce inseamna ca balanta comerciala va continua sa se deterioreze, dupa care va incepe fenomenul de echilibrare. Principalul motiv al majorarii importurilor cu o viteza mai mare decat cea a cresterii exporturilor va fi avansul investitiilor straine in Romania si al cererii de consum, care nu poate fi acoperita de productia interna. Incepand cu anul 2007, ca urmare a aderarii, investitiile straine in Romania vor continua sa creasca si, cu cat urca investitiile straine, cu atat sporesc acele importuri pe care investitiile le implica - tehnologie, utilaje, materii prime sau piese componente. Astfel, va creste ponderea pe care o au produsele cu un grad mediu sau inalt de prelucrare in exporturi. Aceste produse au depasit ponderea marfurilor cu grad redus de prelucrare, pentru prima data dupa 1990 in luna iunie a anului 2006.
Produsele cu grad redus de prelucrare sunt competitive atat timp cat se bazeaza pe costuri reduse cu forta de munca si utilitatile, insa nivelul acestora este de asteptat sa creasca.

Potrivit datelor Institutului National de Statistica, deficitul comercial s-a majorat in primele sapte luni ale anului 2006 cu 41%, la 7,036 miliarde euro.Exporturile FOB (Free On Board) au insumat, in primele sapte luni, 14,885 miliarde euro, o majorare cu 18,8% fata de perioada similara a anului trecut. Importurile CIF (Cost, Insurance and Freight) s-au majorat cu 25,1% fata de aceeasi perioada a anului trecut, insumand 21,922 miliarde euro.
  La sfarsitul lunii iunie 2006, deficitul era in crestere cu 37,8% in comparatie cu primele sase luni ale anului trecut, conform statisticilor care indica o accentuare a dezechilibrului comercial.

[1]