Criza economica si impactul sau asupra economiei romanesti

Criza economica si impactul sau asupra economiei romanesti

Analiza macroeconomica a evolutiei economiei romanesti arata ca in trimestrul IV 2008, efectele crizei economice mondiale au inceput sa se manifeste si in Romania.

In ceea ce priveste evolutiile sectoriale, MFP arata ca valoarea adaugata bruta industriala a crescut cu 1,3% pe ansamblul anului 2008, fata de 4,8% pe primele 9 luni, ca urmare a declinului unor ramuri industriale in trimestrul IV (produse textile, industria auto, metalurgie, masini si aparate electrice, mobilier) si diminuarii cresterilor inregistrate in prima parte a anului, in alte ramuri cu contributii importante in productia industriala (alimente si bauturi, energie electrica si termica, alte activitati extractive).

Valoarea adaugata bruta din constructii a inregistrat in anul 2008 un spor de 26,1%, fata de 31,1% in primele 9 luni.

In cazul serviciilor , efectele crizei s-au facut resimtite in special in activitatea comerciala, respectiv comertul cu amanuntul si serviciile prestate populatiei, ca urmare a inaspririi conditiilor de creditare care au condus la o diminuare a volumului de activitate in sistemul bancar si restrangerii volumului de activitate in sectorul industrial.

Pe ansamblul anului 2008, valoarea adaugata bruta din sectorul tertiar s-a majorat cu 5 %.
In trimestrul I 2009, s-a inregistrat o contractie a economiei romanesti, pentru prima data incepand cu anii 2000, respectiv de 6,4% fata de trimestrul I 2008, conform datelor statistice neajustate sezonier.

In primul trimestru 2009, productia industriala s-a redus in termeni reali cu 13% (serie bruta), in special ca urmare a scaderii industriei prelucratoare cu 15 %.

Totusi, evolutiile lunare arata o anumita revenire, productia industriala din luna martie fiind cu 21,5% peste nivelul inregistrat in luna ianuarie 2009 si cu 21% mai mare decat cea din luna decembrie 2008.

Ca urmare, in luna martie 2009 productia industriala a fost doar cu 8 % sub cea din martie 2008.

In luna martie, activitati ce asigura 36% din pro ductia industrie i pre lucratoare au realizat o productie super ioara nivelului din luna martie 2008, dintre care MFP mentioneaza fabricarea produselor din tutun (+23,3%), fabricarea altor mijloace de transport (+20,1%), fabricarea autovehiculelor de transport rutier (+7,4%), prelucrarea lemnului (+6,2%), tiparirea si reproducerea pe suporturi a inregistrarilor (+1,1% ), industria alimentara (+0,5%).

In aceasta perioada, volumul lucrarilor de constructii s-a majorat cu 4 %.
Populatia activa in varsta de munca a scazut in anul 2008 cu 0 % fata de 2007.

Dificultatile de pe piata muncii, ca urmare a reducerii de activitate din ultimul trimestru 2008, s-au resimtit mai ales la nivelul somajului inregistrat.

Ca urmare, rata somajului inregistrat a crescut la 4 % in decembrie 2008, fata de 3,9% in septembrie 2008 si 4,0% in decembrie 2007.

In trimestrul I 2009, numarul de salariati a continuat sa se reduca, cu efecte directe in cresterea somajului. Numarul mediu de salariati (din sectorul civil) s-a redus cu 1 % fata de trimestrul I 2008. Este de semnalat ca in luna aprilie numarul somerilor inregistrati s-a majorat doar cu 1%, ajungand la 517 mii persoane.

Cresterea exporturilor a fost de 13,8% in 2008, fata de 14,3% in anul 2007, iar a importurilor de bunuri de 9,8%, fata de 26,0% in anul 2007.

Exporturile intracomunitare au fost in valoare de 23 mld. euro, reprezentand 70,4% din total exporturi, iar exporturile extracomunitare au fost de 10 mld. euro.

Importurile intracomunitare au fost de 38 mld. euro, reprezentand 69,1% din totalul importurilor, iar cele extracomunitare de 17,4 mld. euro. Cresterea inregistrata de importurile intracomunitare a fost de 6,4%, iar cea a importurilor extracomunitare de 18,1%, fiind evidenta o reorientare a comertului romanesc spre zonele extracomunitare.

In trimestrul I 2009, ca urmare a reducerii cererii externe, exporturile de bunuri si-au continuat trendul descendent inregistrat in ultimul trimestru din anul trecut, diminuandu-se cu 19,4% fata de aceeasi perioada a anului 2008, reducere inferioara celei inregistrate in primele doua luni (-26,0%), din cauza diminuarii declinului exporturilor in luna martie la doar 6,9%.

Este de mentionat cresterea puternica a exporturilor de bunuri cu 23 % in luna martie fata de februarie din acest an. In schimb, importurile de bunuri s-au redus in primul trimestru al acestui an cu 35,4%.

In primul trimestru al anului 2009, comparativ cu perioada similara din anul anterior, se constata o imbunatatire structurala a exporturilor concretizata in majorarea ponderii exporturilor de masini si echipamente de transport in total exporturi de bunuri cu 6,7% (de la 33,9% la 40,6%). Corespunzator acestei evolutii a comertului exterior, defic itul comercial FOB - CIF s-a redus cu 61%.

Deficitul contului curent s-a majorat cu 1 % in anul 2008, ajungand la nivelul de 16,9 mld. euro (12,3% din PIB), fiind finantat in proportie de 53,8% prin investitii straine directe, care au cumulat 9,1 mld. euro, comparativ cu 7,3 mld. euro inregistrate in anul 2007.

In trimestrul I 2009, contul curent al balantei de plati externe s-a imbunatatit, deficitul acestuia diminuandu-se cu 82,1% pana la valoarea de 709 mil. euro.

Deficitul de cont curent a fost finantat integral din investitii straine directe, care s-au situat la 1456 milioane euro comparativ cu 1691 milioane euro in trimestrul I ale anului 2008.

Deficitul balantei comerciale (FOB-FOB) a insumat 1337 milioane euro, fiind in scadere fata de trimestrul I din anul 2008 cu 67,2%.

In prima parte a anului 2008, rata anuala a inflatiei si-a continuat cresterea manifestata inca din partea a doua a anului 2007, situandu-se in luna iulie la un nivel de 9,04%.

Incepand cu luna august s-a remarcat, insa, o schimbare de trend, astfel incat rata anuala a inflatie i a ajuns la sfarsitul lunii decembrie la 6 %.

In primele 3 luni ale anului 2009, rata anuala a inflatiei a atins un nivel de 6 %. In primele patru luni, comparativ cu perioada similara a anului anterior, moneda nationala a inregistrat o depreciere de 13 % in termeni nominali fata de euro.

 Efectele Crizei Economice

  Debutul anului 2008 parea pentru Romania un an al relansarii economice, odata cu cresterea PIB-ului si a salariului mediu pe economie. Se preconizau cresteri salariale in sectorul invatamant (Ordonanta Guvernului nr.15/2008) si o imbunatatire a nivelului de trai al populatiei.   Ultimele luni ale anului 2007 anuntau prognoze economice optimiste. Banii trimisi de romanii plecati la munca in strainatate pareau sa contribuie la redresarea economiei si la aprecierea monedei nationale.

 Procesul de integrare in Uniunea Europeana si efortul Romaniei de a se alinia standardelor europene au inscris economia nationala pe o traiectorie ascendenta, avand efecte stimulative pentru  investitiile straine, din ce in ce mai numeroase  (vezi privatizarea Dacia si a Sidex Galati, care aduceau statului pierderi importante). Odata cu admiterea Romaniei in UE si cu deschiderea oficiala a granitelor Uniunii, la 1 ianuarie 2007, Romania a facut un pas important in dezvoltarea sa politica, economica si sociala.

 Avantajele acestei aderari au fost curand vizibile. Accesul liber al produselor, serviciilor si capitalurilor autohtone pe Piata Unica, accesul la fondurile structurale, cresterea fluxurilor de investitii straine directe sunt beneficii care se inscriu in sfera economica. Siguranta sporita la locul de munca, imbunatatirea starii de sanatate a populatiei, cresterea nivelului de trai, libertatea cetatenilor de a se stabili oriunde in Europa reprezinta beneficii de natura sociala, iar participarea la procesul decizional la nivel european, stabilitatea sistemului democratic, siguranta cetatenilor, consolidarea pozitiei statului in raport cu ceilalti membri ai Uniunii, participarea la elaborarea si dezvoltarea politicilor comune sunt beneficii de ordin politic.

 Deschiderea granitelor si a pietei fortei de munca a insemnat pentru numerosi cetateni romani o sansa reala de a-si cauta locuri de munca mai bine platite in strainatate si de a se stabili in alte tari membre ale Uniunii Europene. Emigrantii romani care muncesc in diferite state europene au trimis sume importante de bani in tara de origine. Aceste sume au avut o contributie importanta la Produsul Intern Brut si au influentat pozitiv o economie saracita, reusind sa-i confere o nota de echilibru. Deschiderea frontierelor a insemnat pentru unii romani o oportunitate in plus pentru extinderea propriilor lor afaceri in spatiul comunitar, dincolo de teritoriul national (vezi cazul cunoscutului om de afaceri Dinu Patriciu si istoricul inaugurarii benzinariilor Rompetrol in Franta).

 Fondurile Uniunii Europene au devenit accesibile si pot constitui un sprijin real pentru comunitatile locale, prin incurajarea initiativei private, crearea de locuri de munca si realizarea unei infrastructuri moderne in regiunile defavorizate.

     Cetatenii au devenit tot mai interesati de politica Uniunii si de modalitatile in care pot accesa aceste fonduri pentru a-si dezvolta afacerile si pentru a asigura comunitatii in care traiesc un nivel de trai decent.

     Prin intermediul mijloacelor de comunicare in masa oamenii au aflat ce inseamna aceasta uniune, care este istoricul ei si ce beneficii poate aduce statutul de membru pentru dezvoltarea societatii. In presa s-a vorbit mult despre avantajele integrarii si mult prea putin despre costuri. Romanii puteau afla care le sunt oportunitatile si cum le sunt reprezentate interesele.

 Romania si-a exprimat intentia de a adera la NATO si Uniunea Europeana odata cu caderea regimului comunist si deschiderea catre valorile democratice ale Europei Occidentale. Initial, acest obiectiv de politica externa a reprezentat un ideal, dar mai apoi timidele demersuri angajate de primele guverne (1992-1996, 1996-2000) au lasat sa se inteleaga orientarea clara pe care avea sa o urmeze tara noastra in decursul urmatorilor ani. Fiecare guvern a lasat succesorilor acest ideal. Odata cu guvernarea 2000-2004, obiectivul integrarii a devenit prioritar atat pe agenda politica, cat si pe agenda mass-media.

   Se spune ca accederea Romaniei in Uniunea Europeana a fost facilitata de castigarea statutului de membru NATO, la 4 aprilie 2004, deoarece prin consolidarea rolului de membru activ al Organizatiei, tara noastra devenea un furnizor de securitate  si era in masura sa ofere un mediu propice investitorilor straini, pentru dezvoltarea afacerilor.

     Romania a devenit stat membru al UE la 1 ianuarie 2007, in timpul guvernului Tariceanu. Prin semnarea tratatului de aderare, se incheia un proces inceput la mijlocul anilor `90 de catre guvernele anterioare. Din 2007 si pana in prezent, decidentii politici si-au fixat ca obiectiv principal alinierea la standardele europene, prin masuri specifice de ordin legislativ si printr-o ampla refoma a justitiei. Reforma a fost ceruta in mod insistent de Uniunea Europeana, pe fondul problemelor de coruptie din sectorul public.

    Conform Indicelui de Perceptie a Coruptiei lansat de Transparency International la 23 septembrie 2008, Romania obtinea 3 puncte din 10, punctaj cu o zecime superior celui din anul precedent. Romania urca in clasamentul statelor membre ale Uniunii Europene, ocupand penultima pozitie. Acest indice obtinut de Romania nu putea fi subiect de mandrie sau satisfactie, avand in vedere ca aceasta crestere era de doar 0 si reprezenta un trend inertial¹. 

   Dezvoltarea economica a Romaniei depinde in mare masura de indeplinirea acestui obiectiv, care odata atins, aduce populatiei un nivel de trai mai bun si o stare de multumire la nivelul societatii.

 Un alt domeniu important pentru sanatatea economiei este cel bursier. Piata bursiera a parcurs o perioada de consolidare in intervalul ianuarie 2007-iunie 2008. Numeroase companii cotate la Bursa au marcat profit, variatiile indicilor bursieri nu au inregistrat scaderi alarmante, chiar si fluctuatiile de curs valutar au fost mai mici. Insa bursa romaneasca este influentata de cea de pe Wall Street si orice fluctuatie in plan mondial se resimte si in cifrele si graficele bursei noastre.

 In timp ce Romania se afla in plin proces de reforma si anunta crestere economica, in lume lua amploare un fenomen ce avea sa se resimta curand si in plan national: initial la Bursa si  mai apoi la nivelul intregii economii.

 In SUA, ravagiile produse de uragane si manifestari meteorologice extreme au afectat destul de serios economia. Statele Unite au avut probleme cu furnizarea de carburanti sau electricitate. Si acesta pare sa fi fost doar inceputul unui fenomen care avea sa destabilizeze mari economii.

 In fapt, avem de-a face cu un proces care se desfasoara cu o anumita ciclicitate  in timp. Omenirea s-a mai confruntat cu acest fenomen in trecutul sau si iata ca in toamna anului 2008 acest dezechilibru economic major isi facea din nou simtita prezenta, initial in SUA, ulterior la nivel global.

   Acest fenomen poarta numele de criza economica. In viziunea politologului Domenico Fisichella, crizele reprezinta faze ale modernizarii si dezvoltarii societatii, "un punctum dramatis al unui proces: asa stau lucrurile in cazul crizei de industrializare in confruntarile din cadrul procesului de industrializare, al crizei de secularizare in cadrul procesului de secularizare. Astfel, criza este, ca sa spunem asa, varful ascutit al unei sfidari procesuale si, prin urmare  are ori poate avea o desfasurare in timp mai extinsa si mai cuprinzatoare"².

 Aceste crize (cea din anii 1929-1933 si cea actuala) pot fi privite ca fenomene de echilibrare in cadrul fazelor de modernizare si dezvoltare a societatilor, insa efectele lor sunt unele dintre cele mai nedorite: somajul, stagnarea economica, imposibilitatea oamenilor de a-si asigura un trai decent, diminuarea considerabila a veniturilor statului si corelativ, sporirea sarcinilor financiare pentru ajutorarea celor lasati fara posibilitati de munca, declinul bancar, falimentul unor mari colosi industriali, etc.

    "Actuala criza financiara si economica mondiala zdruncina serios baza economica a lumii globalizate. Criza globala a decimat micile afaceri si marile corporatii, bancile cele mai solide si economiile tinute de unii sub saltea. Mai rau, state care in urma cu un an doi faceau obiectul unor studii de caz pentru reusitele in cresterea economica si crearea prosperitatii generale sunt acum amenintate cu falimentul. Cand o uzina sau o banca dau faliment pare firesc, dar falimentul statelor poate sa genereze efecte in lant care sunt imprevizibile. Certitudinea crizei naste insa o incertitudine care zdruncina increderea expertilor, liderilor politici, a colectivitatilor si indivizilor"³.

   Se poate spune ca actuala criza se aseamana cu precedenta deoarece ea s-a format intr-un mod asemanator: crahul bancar la bursa financiara din New York a marcat inceputul marii crize economice din 1929-1933, iar destabilizarea Bursei de pe Wall Street din 2008 a marcat debutul crizei mondiale din prezent.

    Efectele actualei crize pot fi extrem de grave, mult mai profunde si mult mai extinse decat cele ale "marii depresiuni" din anii `30. La inceputul secolului 20, interdependenta actorilor din Sistemul International nu avea amploarea celei din prezent. Ceea ce numim globalizare astazi presupune nu doar multiple relatii si interactiuni intre indivizi, state si organizatii, ci si un inalt grad de interconectare, integrare si omogenitate in sistem. Globalizarea este un fenomen economic, social, politic si cultural in curs de cristalizare. Globalizarea economica si dezvoltarea pietei globale se realizeaza prin tranzactii permanente intre state care nu pot supravietui doar din resurse proprii, prin dezvoltarea corporatiilor si a companiilor multinationale care isi extind afacerile dincolo de granitele nationale, avand importante profituri de pe urma activitatilor economice pe plan mondial.

        Cat despre colosii economici cu ramificatii la nivel global, atunci cand criza se va extinde vor fi afectate nu doar activitatile la nivel central, ci si cele la nivel de filiala a companiilor-mama, acestea ajungand in situatia de a nu mai fi profitabile si de a declara faliment (vezi cazul General-Motors in SUA), procedand in consecinta si la disponibilizari masive.

    "Criza economica, ale carei prime simptome s-au manifestat in toamna anului 2008, se afla abia  intr-o faza incipienta, conform parerilor specialistilor, si, din aceasta cauza, este dificil de facut o comparatie cu cea din veacul trecut. Desi oamenii politici si analistii economici incearca sa informeze populatia tarii asupra continutului si caracteristicilor ei, este greu de presupus ca acestia apreciaza in  mod corect maniera in care va evolua criza si durata ei. Impactul asupra economiei romanesti poate fi insa intuit atunci cand aruncam o privire sumara asupra modului in care a fost realizata in Romania privatizarea postdecembrista. Pe o asemenea cale, cea mai mare parte din avutia nationala a fost vanduta unor firme cu capital strain, astfel ca statul roman nu mai dispune de parghiile necesare pentru a o putea controla"⁴.

    Daca la inceput am vorbit despre Uniunea Europeana si despre beneficiile economice ale integrarii, acum e cazul sa privim cu atentie la politicile in plan intern care se axeaza pe eliminarea efectelor nedorite ale crizei. Nu bine ne-am bucurat de avantajele acestei aderari ca brusc acestea au fost umbrite de aparitia unui fenomen care e de natura sa provoace reducerea sau sistarea activitatilor economice in care erau angrenati mii de oameni.

    Actuala criza are rolul de a aduce in atentia publica problemele grave din economie. Aceste probleme par a fi consecinta "fireasca" a politicilor macroeconomice "neinspirate" adoptate in ultimii ani. Cresterea economica nationala s-a dovedit a fi de natura nesanatoasa pentru ca ea s-a bazat pe consum (finantat pe datorie). In plus, Romania a ajuns in situatia de a contracta un nou imprumut extern de la FMI care sporeste neincrederea in sistemul economic.

    Consumul privat a fost excesiv si toate masurile macroeconomice au fost pro-ciclice, stimuland consumul, iar cea mai daunatoare dintre toate, cota unica, care este inca aparata de initiatorii ei, a avut si are efectele sale negative. Cota unica a sporit inegalitatea distributiei veniturilor si a stimulat consumul, iar noi avem astazi prima criza de supraconsum din Romania. Este vorba despre consumul excesiv pe datorie "incurajat", in mare masura, de normele bancare de creditare.

Deficitul bugetar a crescut de la 1,3% din PIB in 2004, la 2,6% anul trecut si probabil va depasi 3% anul acesta. Cum guvernul a ajuns sa imprumute miliarde de euro cu scadenta mare, singura concluzie logica este ca nu mai sunt bani nici pentru cheltuieli curente (cele prevazute deja pentru anul in curs). Criza economica interna a devenit iminenta in momentul in care criza financiara internationala a afectat sursele de finantare. Guvernul, firmele si populatia consuma pe datorie si in aceasta perioada se imprumuta mult mai scump (sau deloc). Numeroase companii privatizate de statul roman, detinute de investitori straini, sunt nevoite sa-si micsoreze numarul de salariati din cauza pierderilor financiare.

Criza economica din Romania are specificul ei, are alte cauze si nu poate avea o rezolvare similara cu cea din marile state, deoarece criza noastra este de factura interna si poate fi privita ca o criza a dezvoltarii.

     Durata crizei nu poate fi estimata, insa masurile luate de stat ar trebui sa fie realiste si eficiente. Populatia este ingrijorata ca nu cunoaste aceste probleme si este asaltata de tot felul de informatii contradictorii, care de regula creeaza confuzie. Asa cum oamenii au cunoscut la inceput foarte putine aspecte legate de Uniunea Europeana si nu au stiut ce costuri sau avantaje presupune integrarea, tot asa se intampla si astazi, cand aceasta criza ne afecteaza pe toti si stim prea putin despre ea.

Toate aceste fenomene isi vor pune amprenta si asupra evolutiei crizei economice, ale carei efecte sunt greu de stabilit cu exactitate. Analistii economici vor da asigurari linistitoare populatiei si vor incearca sa minimalizeze efectele crizei. Povara crizei va fi suportata insa de masa populatiei tarii, care, saturata de lungile discursuri demagogice ale politicienilor si teoreticienilor improvizati s-a obisnuit sa nu le mai acorde prea mare credit acestora Sa nu uitam ca si increderea populatiei in oamenii politici a scazut foarte mult in ultimii ani.

      In concluzie, oamenii ar trebui sa fie mult mai bine informati cu privire la aceste politici, pentru ca tot ceea ce se intampla are impact asupra socialului. In fond, a detine informatia inseamna sa nu poti fi manipulat atat de usor.