Descrierea bateriei de teste de afazie western (btaw)

DESCRIEREA BATERIEI DE TESTE DE AFAZIE WESTERN (BTAW)

Testul de Afazie Western (TAW) a fost elaborat in 1977 si revizuit in 1979 de Kertesz, A., respectiv in 1980 de Kertesz & Shewan. Scopul acestei baterii de teste este evaluarea principalelor aspecte clinice ale functiei limbajului: continut, fluenta, comprehensiunea limbajului auzit, repetarea cuvintelor, denumirea obiectelor, scrisul, cititul si calculul matematic. De asemenea, sunt testate si abilitatile nonverbale precum desenul, asamblarea de cuburi si praxia. De regula se administreaza si Matricile Progresive Colorate Raven. Administrarea testului se poate efectua atat in cabinetele psihologice sau medicale cat si la patul bolnavului, daca starea bolnavului nu pennite deplasarea la cabinet. Partea verbala a testului se poate aplica in aproximativ o ora. Daca starea generala a pacientului nu pennite o testare atat de indelungata acesta se poate aplica in doua sesiuni, in doua zile consecutive. Scorurile vor fi interpretate in functie de un etalon intocmit pe un esantion reprezentativ la populatia de afazici din tara.

Testul este alcatuit din trei parti: prima parte cuprinde limbajul oral, a doua parte include scrisul, cititul, calculul si praxia, iar a treia parte, optionala, contine scalele nonverbale. Pe baza rezultatelor obtinute in prima parte a testului, scalele limbajului oral se calculeaza un coeficient de afazie (CA), care indica severitatea deficitului verbal. Tot pe baza acestor rezultate, respectiv pe baza paternului de punctaje obtinute la diferitele scale ale acestui bloc este posibila o clasificare taxonomica a pacientului, o integrare in una din cele opt categorii de afazii mentionate de autorul

testului (prezentate in prima parte a lucrarii de fata). Luand in calcul rezultatele celorlalte scale (scalele din partea a doua si a treia a testului) calculeaza un coeficient cortical (CC), care indica deficitul cognitiv glot Calcularea acestui coeficient este util si in cazul pacientilor nonafazici, < cu leziuni cerebrale, in cazul carora severitatea leziunii nu perm administrarea unui test de inteligenta.

A. SUBTESTUL LIMBAJULUI VERBAL

Cotarea limbajului spontan urmareste doua aspecte: continutul fluenta acestuia. Evaluarea primului aspect mentionat se realizeaza pe bi unui scurt interviu si prin proba descrierii unei imagini complexe. Acea este o proba de evaluare a functiei de comunicare si este relativ usor cotat, scorul corect fiind raspunsul potrivit. Parafaziile fonemice si acceptate atata timp cat raspunsul este clar. Chiar si agramatism propozitiilor cu un singur cuvant la itemii 5 si 6 pot fi considerate corei din moment ce comunica informatii corecte.

Al doilea scor al scalei reprezinta un scor combinat al mai mul dimensiuni dintre care cea mai importanta este fluenta. Pe baza punctaju obtinut pe aceasta scala se clasifica pacientii in afazici fluenti si non-fluen

Comprehensiunea limbajului oral se testeaza in primul rand p utilizarea unor intrebari inchise (necesita raspunsuri de tip da/nu), ceea face posibila evaluarea comprehensiunii chiar si in cazul unor apra severe. Sunt acceptate toate raspunsurile care reflecta acordul s dezacordul pacientului, chiar si raspunsurile gestuale. Confu: raspunsurilor da/nu poate interfera cu evaluarea comprehensiunii, cazur cand pacientul da din cap si spune "nu' si ulterior nu se autocorecteaza.

Partea a Il-a. Cercetare experimentala asemenea cazuri este necesara repetarea intrebarii. Vom accepta raspunsul "corectat' chiar daca este incorect.

Probele de recunoastere a cuvintelor auzite sau a diferentierii cuvintelor consta in indicarea de catre pacient a itemului tinta dupa ce denumirea acestuia a fost rostita de examinator. Itemul tinta apare intr-o multime de itemi asemanatori. Unii pacienti au performante mai bune daca itemul tinta este reprezentat de o parte a propriului corp, altii chiar invers obtin rezultate superioare atunci cand partile corpului sunt prezentate pe imagini. Exista diferente de recunoastere la acelasi pacient in cazul prezentarii stimulilor reali si prezentarii umgm acestora. Secventele de comenzi sunt testate prin propozitii a caror lungime si complexitate sintactica creste progresiv. Este de fapt o proba a memoriei de lucru, pentru ca in timp ce executa una din comenzi pacientul trebuie sa pastreze starea de activitate crescuta a celeilalte comenzi, de exemplu "pune mana pe umar si uita-te spre usa'. Acest tip de item este foarte util in decelarea celor mai mici deficite ale comprehensiunii. Itemii sunt scurti si simpli pentru a minimaliza interferenta comprehensiunii cu memoria si factorii intelectuali. Aceste comenzi presupun atingerea sau manipularea unor obiecte. Cotarea se face pe baza comenzilor efectuate corect, iar in cazul comenzilor complexe sunt cotate si raspunsurile partiale. Daca sub un interval de 5 secunde nu apare niciun raspuns este pennisa repetarea comenzii.

Testarea repetarii se efectueaza utilizand cuvinte cu frecventa crescuta, cuvinte compuse, propozitii de o complexitate sintactica crescanda si o propozitie care contine toate literele alfabetului. Propozitia contine doar cuvinte principale, fara cuvinte de legatura (dar, daca si etc.) ceea ce prezinta un grad inalt de dificultate pentru majoritatea afazicilor. Proba de repetare este esentiala in diferentierea afaziei de conductie de cea

transcorticala. Raspunsurile sunt acceptate doar daca cuvantul exprimat este recognoscibil. Stimulul se poate repeta inca o data, dar numai in cazul in care pacientul nu a auzit stimulul sau in cazul unui raspuns incorect.

Proba de denumire prin confruntare vizuala are o pondere de 60% din scorul total al scalei. Pacientului i se prezinta unul cate unul 20 de obiecte uzuale. El este invitat sa denumeasca obiectul prezentat. Daca nu denumeste obiectul sau raspunsul este gresit, atunci il rugam sa atinga obiectul sau acordam un ajutor sub forma unei foneme (in cazul cuvinteloi complexe, prima parte a cuvantului). Se lucreaza cu limita de timp, 20 de secunde pentru fiecare faza a prezentarii itemului. Greselile de articulari minore nu se penalizeaza insa parafaziile sunt penalizate "furca' - "'curca' (in loc de 3 puncte cate ar trebui sa se acorde se vor acorda numai 2 puncte) Daca raspunsul corect apare dupa ce pacientul a primit ajutor din parte; examinatorului se va acorda numai un singur punct.

Fluenta verbala are o pondere de 20% din scorul total al scalei d denumire. Proba consta in reproducerea libera a unor nume de animal avand la dispozitie timp de un minut. Acest test este sensibil la toat leziunile cerebrale si chiar si pacientii nonafazici vor obtine performant slabe. Anxietatea de performanta si distractibilitatea pot interfera c rezultatul probei chiar si in cazul populatiei nonnale. Un element se coteai doar o singura data. Drept ajutor se vor oferi pacientului exemple. Proba c completare a propozitiilor si raspunsurile provocate reprezinta 10-15% d scorul scalei de denumire. Aceasta proba implica mai ales automatism verbal, dar si procesul de cautare a cuvantului potrivit contextului, ceea i motiveaza evaluarea ei alaturi de proba de denumire.

B. SUBTESTUL LIMBAJULUI VIZUAL SI ALTE PROBE

Cititul si scrisul sunt parti importante ale testarii afazicului deoarece perturbarile acestor functii insotesc des deficitele aparute la nivelul limbajului verbal. Gradul de dezvoltare a cititului este o functie a scolarizarii, a factorilor cognitivi ca atentia, memoria de lucru. Itemii testului sunt astfel elaborati incat sa corespunda unui nivel de inteligenta si nivel educational mediu. Testul face distinctie intre citirea cu voce tare si comprehensiunea celor citite. Din punct de vedere al dificultatii, itemii sunt dispusi in ordine descrescatoare. Daca pacientul rezolva corect primii itemi atunci aplicarea probei se intrerupe acordand punctaj maxim la aceasta sarcina. in cazul propozitiilor mai lungi se practica si un tip de cotare partiala in functie de cat din comanda citita va fi executata corect. Exista posibilitatea ca variante diferite de raspuns sa obtina acelasi punctaj. Sarcinile de recunoastere a formei scrise a obiectului prezentat si proba de potrivire a imaginilor utilizeaza acelasi set de itemi, dar ordinea prezentarii itemilor se schimba. Proba de discriminare a literelor cuprinde stimuli vizuali si auditivi. Denumirea literelor, respectiv indicarea literelor la stimuli auditivi si vizuali sunt rezultatele diferitelor procese cognitive dar, in anumite cazuri, examinatorul poate opta pentru evaluarea separata a acestor functii pentru a avea o descriere mai nuantata a deficitului. Recunoasterea cuvintelor prezentate litera cu litera si citirea cuvintelor pe litere nu sunt probe de citire propriu-zise, dar aceste probe sunt strans legate de abilitatile de citire, ceea ce motiveaza utilizarea acestor itemi.

Cotarea scrisului este dificila, deoarece leziunile corticale care afecteaza functiile limbajului afecteaza si functia motorie, in special motricitatea membrului superior drept (acesta fiind contralateral emisferei dominante). Pe parcursul testarii se cauta identificarea erorilor lingvistice

prezente in limbajul scris al pacientului. Itemii scalei sunt dispusi in ordine descrescatoare, in ceea ce priveste dificultatea lor. Daca primii itemi sunt rezolvati corect se trece la proba urmatoare. Scrierea cuvintelor prezentate litera cu litera, sub fonna vizuala sau auditiva reprezinta un nivel superior de dificultate. Acesta se reflecta in cotarea probei, 13 puncte pentru scrierea corecta a 26 litere dar si in media de 12,5 puncte obtinute de esantionul normal.

Evaluarea apraxiei este posibila numai daca pacientul nu sufera de hemiplegie. Proba consta in mimarea unor activitati cotidiene, ex. cum iti ie ramas bun de la prieteni? Cotarea necesita experienta in ceea ce priveste acceptarea sau respingerea unui raspuns.

C.  SUBTESTELE NONVERBALE

Proba de constructie, de calcul si Matricile Progresive Raven nu sun cruciale din punct de vedere al limbajului dar leziunile cerebrale deseor cauzeaza perturbarea acestor functii. Calculul este oarecum legat de limbaj avand si o componenta spatiala, fiind dependent de educatie. Matricil Progresive Raven Colorate sunt considerate probe de inteligenta neverbal utilizabile chiar si in cazul afaziilor severe. Proba de constructie poate l considerata ca o proba de control a cognitiei, functie care poate fi perturbat independent de abilitatile verbale.

D.   INSTRUCTIUNI

- Pacientul va sta la o masa fata in fata cu examinatorul. L nevoie, testul se poate administra si la patul bolnavulu inregistrarea interviului permite o analiza ulterioara m adancita.

Trebuie procurate cele douazeci de obiecte. Culoarea si marimea lor sa fie cea tipica, obiecte reprezentative categoriei careia apartin. Mai sunt necesare un cronometra, cuburile Kochs, testul Matrici Progresive Raven si jetoane de carton pentru litere.

inaintea testarii vom nota datele personale ale pacientului, informatiile legate de nivelul de educatie si competenta lingvistica (cate limbi vorbeste?) si dominanta manuala (in familie sunt stangaci?); cu ce mana efectueaza urmatoarele activitati: scris, taiat paine, arata obiecte, folosirea sapunului si a periei de dinti.

Se coteaza fiecare item imediat dupa raspuns. Dupa examinare se totalizeaza scorurile partiale. Notam parafaziile si raspunsurile sau manifestarile comportamentale neobisnuite. in itemul examinarii nu se acorda intariri pacientului dar el poate fi incurajat prin gesturi pentru a mentine nivelul motivational adecvat.