Aspecte generale privind familia, mama si sugarul

Aspecte generale privind familia, mama si sugarul

Se spune ca educatia unui copil incepe cu 25 de ani inainte de nasterea lui. Educatia pentru sanatate nu face exceptie de la aceasta zicala. Un copil sanatos vine pe lume intr-o familie ce a avut grija de sanatatea ei. Iar bunele exemple pentru a avea o viata sanatoasa se transmit de la mama si tata la copil. Degeaba spun cei doi parinti - fumatori a 40 de tigari pe zi - ca tutunul dauneaza sanatatii. Faptele spun mai multe decat vorbele.

Personalul medical - medici de familie, asistente, etc - trebuie in primul rand sa trezeasca interesul oamenilor pentru o viata sanatoasa si un corp "curat".

Asistenta sociala trebuie sa observe coordonatele in care familia isi desfasara activitatea. Ea va culege date necesare pentru a-si face o imagine, date ce privesc sanatatea membrilor familiei, viziunea lor asupra bolii si sanatatii, practicile curente pentru  a mentine sanatatea, modul de relationare dintre sanatatea unui membru si sanatatea intregii familii. Aceste date se culeg atat din dialogul direct cu membrii familiei, dar si din datele ce alcatuiesc fisa medicala a fiecarei persoane. Starea de sanatate se leaga nemijlocit de factori exteriori individului si familei: mediul in care locuieste familia, mediul in care isi desfasoara activitatea zilnica, familia largita si grupul de prieteni (cu stilul lor de viata si conceptiile proprii).

In relatia asistenta - gravida, nursa va avea in vedere, pe langa cele expuse mai sus, si alti factori: varsta mamei, nasteri anterioare, avorturi, accidente in timpul sarcinilor anterioare sau sarcinii actuale.

Informarea si educarea familiilor ce asteapta un copil trebuie inceputa cat mai devreme (de dorit chiar inainte de inceputul sarcinii). Trebuie formate anumite capacitati si atitudini, pentru ca viitoarele mame si viitorii tati sa aiba o noua perceptie asupra vietii si actiunilor lor viitoare. Informatia (cantitativ si calitativ) trebuie adaptata nivelului de cunostinte al membrilor familiei. Asistenta poate fi nevoita sa foloseasca forta de persuasiune pentru a face acceptate unele idei respinse de familie, din cauza unui confict cu parerile si conceptiile lor. Informatiile trebuie intelese, iar asistenta va folosi metode prin care sa se convinga de acest lucru. Evaluarea si feed-backul sunt binevenite.

Educatia va contine atat cunostinte de baza despre anatomia umana si principalele boli, cat si informatii despre modificarile ce apar in timpul sarcinii, evitarea imbolnavirilor, modul in care anumite medicamente influenteaza dezvoltarea fatului. Nursa va pune accent si pe relatiile dintre soti/parteneri (sau va adopta o strategie particulara pentru femeile insarcinate fara partener), pe mediul de viata, pe alimentatie - completa si diversificata in timpul sarcinii, pe compartimentarea spatiului, pe mediul de lucru al gravidei si evitarea pericolelor ce pot aparea acolo. Un mare accent trebuie pus pe eliminarea (sau diminuarea, daca nu este posibil altfel) a viciilor: tutun, alcool si - mai nou - droguri. O alta latura a educatiei se refera la ingrijirea sugarului si copilului mic. Aceste informatii este indicat sa fie transmise tot inainte de nastere.

De mare importanta este faptul ca cei ce asteapta un copil au nevoie, chiar daca nu sunt constienti, de o educare continua in acest domeniu. Informatiile se pierd, iar ceea ce viitoarea mama a invatat despre ingijirea copilului la un an poate s-a uitat de mult. Actualizarile informatiilor sunt binevenite.

Parte practica a educarii nu este de neglijat. Asistentele trebuie sa vegheze atat la frecventa controalelor medicale din timpul sarcinii, cat si la actiunile pe care o gravida trebuie sa le faca in aceasta perioada a vietii ei. Este vorba de exercitii fizice specifice, pozitii de dormit diferite etc. Actiuni ca infasarea, tehnica alaptarii la san si a mulsului, toaleta sugarului trebuie insusite tot acum.

Prin activitatea sa asistentul medical trebuie sa trezeasca interesul pentru o viata sanatoasa si un corp "curat", idei ce trebuiesc constientizate atat de adulti, cat si de copii.

Inca de la inceput, asistenta medicala trebuie sa observe coordonatele in care familia isi desfasara activitatea. Ea va culege date necesare pentru a-si face o imagine, date ce privesc sanatatea membrilor familiei, viziunea lor asupra bolii si sanatatii, practicile curente pentru a mentine sanatatea, modul de relationare dintre sanatatea unui membru si sanatatea intregii familii. Datele se culeg din dialogul direct cu membrii familiei, dar si din alte surse - fisa medicala. Starea de sanatate se leaga nemijlocit de factori exteriori individului si familei: mediul in care locuieste, in care isi desfasoara activitatea, familia largita si grupul de prieteni.

Invatatoarea, si apoi cu diriginta vor putea colabora cu nursa, pentru educatia copiilor din clasele primare si gimnaziale. Si alti profesori, psihologi pot fi atrasi spre colaborari cu asistentele, scopul final fiind sanatatea copiilor si adolescentilor.

Venirea pe lume a unui copil modifica fundamental coordonatele vietii unei familii. De la amenajarea casei la orele de odihna si intalnirile cu prietenii, toate se schimba.

Nasterea unui copil a inceput si in Romania sa fie un eveniment "rar". Natalitatea medie in anul 2003 a fost 9,66 nou-nascuti vii la mia de locuitori.

Chiar daca personalul de specialitate este pregatit (si ofera sprijin si asistenta) in domeniul medical, nu pot fi neglijate si alte aspecte ale vietii familiei.

Nursa trebuie sa viziteze familia in mediul ei, iar spre sfarsitul sarcinii poate ajuta cu sfaturi in privinta compartimentarii spatiului pentru a primi noul membru al familiei. In multe situatii, apartamentele romanesti, in care traiesc multe familii, ofera prilejul, atat posesorilor, cat si asistentelor sa devina "vrajitori" si sa incerce diverse combinatii de pozitionare a mobilierului, atat intr-un mod functional, cat si intr-unul "trasnit". Se ajunge in unele situatii in care este necesar un compromis: un dulap va fi mutat in alta camera, se va renunta la televizorul dintr-o anumita camera etc.

Atmosfera dupa primele zile de la venirea in noua casa a copilului inseamna de cele mai multe ori un sir nesfarsit de vizite facute de alti membri ai familiei, prieteni si cunostinte pentru a-l vedea pe "ala micu'".

si cat mai putine persoane. Deloc de neglijat este telefonul. Este foarte probabil ca cel ce suna noii parinti sa nu isi puna deloc problema ca va crea zgomot in casa in care a venit un nou-nascut.

Tot nursa trebuie sa se implice si in pregatirea altor membri ai familiei pentru primirea unui nou membru. Bunicii trebuie implicati inca inainte de nastere. "Fa asa, ca asa am facut si io cand eram gravida cu tine!" s-ar putea sa nu isi aiba rostul si sa fie perimate. Viitoarea mama nu mai este un copil. Din suvoiul de sfaturi pe care cele doua bunici (mai ales) le dau viitoarei mame s-ar putea sa nu ramana aproape nimic. Tactul pedagocic este esential, iar daca el lipseste, este de datoria nursei sa intervina si sa medieze transmiterea informatiilor. Viitorul "fratior mai mare" va fi pregatit inca din timpul sarcinii. Comunicare dintre parinti si copil trebuie incurajata cat mai mult. Anuntarea vestii trebuie facuta cu tact. Pregatirile pentru venirea unui nou membru al familiei trebuie sa il implice cat mai mult pe copilul cel mare. Astfel, el se va simti util si iubit. Dupa sosirea in casa a nou-nascutului, apar o multime de sentimente, pozitive si negative, la copilul mai mare. El nu trebuie neglijat, caci foarte rapid va deveni frustrat. Micile ajutoruri acordate mamei il fac sa se simta util, iar mangaierile, jocurile, felicitarile il vor face sa simta ca nu este trecut pe planul doi de parinti.

Alimentatia la san este garanta unei sanatati a copilului. Este considerata o prioritate in promovarea sanatatii copilului. Alimentatia la san trebuie mentinuta cel putin patru luni. La nascutii prematuri ea este de extrema importanta, conferind o crestere a rezistentei la infectii. Intreg personalul medical trebuie sa conlucreze la educarea mamelor pentru a-si hrani copii la san . Actiunile ce trebuie intreprinse sunt:

Alimentarea nou-nascutilor doar cu lapte matern, fara alte adaosuri.

Abtinere de la folosirea suzetei

Indrumarea mamelor si oferirea de sprijin in acest domeniu cat mai mult timp dupa iesirea din spital.

Orarul de alimentatie trebuie sa fie elastic. Organismul sugarului va regla acest orar. Daca la inceput sugarul se va trezi de 10 ori pe zi pentru a plange de foame, dupa cateva saptamani el va cere doar 6 pranzuri, la ore regulate. Impunerea unor programe de supt rigide vor conduce, per ansamblu, la mai mult efort, atat pentru mama, cat si pentru sugar. Nursa va stabili, impreuna cu mama, un program elastic, eficient atat pentru mama, cat si pentru sugar. Mama va fi informata despre cantitatea de lapte necesara unui nou-nascut, ratie ce creste de la 200 ml/zi in prima saptamana la 650 ml/zi la sfarsitul saptamanii patru.

In paralel cu cantitatea de lapte necesara nou-nascutului, mama va fi informata si depre modul in care sugarul se dezvolta. Nursa va incuraja mama sa creeze un caiet al nou nascutului, in cazul in care nu se gasesc in comert caiete specializate sau nu se ofera de la maternitate, in care sa scrie modul de dezvoltare al sugarului: cresterea in greutate si in lungime, dar si alte informatii: vaccinari, diverse etape de dezvoltare (prezentate succint mai jos).

Asistenta informeaza mama despre etapele de dezvoltare ale nou nascutului:

3 - 4 saptamani : coordoneaza miscarile globilor oculari. Asezat pe burta ridica capul.

2 luni: asezat pe burta ridica capul si umerii.

3 luni: isi tine capul cand este ridicat sus.

4 - 5 luni: la tractiunea din pozitia culcat pe spate, tinut din maini, isi sustine capul

5 - 6 luni: se intoarce de pe burta pe spate

6 - 7 luni: sta in sezut cu sprijin minim. Intinde mana pentru a apuca obiecte

7 - 8 luni: se intoarce de pe spate pe burta

8 - 10 luni: merge in patru labe

10 - 12 luni: sta in picioare fara sprijin, se ridica tinandu-se de obiecte.

Impacientarea la plansul sugarului este corecta doar cand el semnalizeaza ca este ud, ii este foame sau are o stare de discomfort. Indepartarea acestor cauze si linistirea ulterioara sunt suficiente. Purtatul in brate la cel mai mic scancet il va face pe sugar rasfatat, ajungand sa fie cel ce dicteaza in familie si cel ce impune regulile. Mama (dar si tatal) vor fi incurajati si ajutati sa isi cunoasca copilul cat mai bine. Nursa va ajuta familia sa se organizeze eficient pentru viata alaturi de micul copil. Mesele, igiena personala a sugarului, plimbarile, imunizarea, somnul, imbra­ca­min­tea, jocul, vizitele medicale, toate trebuie luate in considerare.

Accidentele din primul an de viata nu pot fi produse de sugar. Vina este doar a parintilor sau a celor ce au contact cu copilul. Masurile de prevedere avute in vedere sunt:

temperatura apei din cada se masoara cu termometrul

sugarul nu se lasa singur in cada

sugarul nu se lasa singur pe masa de infasat

peretii patutului se verifica inainte de fiecare culcare

nu se lasa sugarul singur in casa cu copii de varsta mica

nu se lasa nesupravegheat sugarul in patul parintilor

nu se doarme cu sugarul in pat

medicamentele sugarului se vor tine separat de medicamentele pentru adulti

nu se aduc sticle cu lichid cald in contact direct cu pielea sugarului

nu se pun resouri sau surse de caldura langa patul sugarului

nu se aplica comprese cu alcool sugarului

Este foarte indicat ca alimentatia naturala sa fie mentinuta minim 3 luni, iar daca se poate 6 - 9 luni. Primul aliment introdus in alimentatie

nus de ou. Miscarile de masticatie trebuie incurajate. La 8 luni, meniul poate fi largit cu budinci. Mama trebuie ajutata de nursa sa ofere copilului

o alimentatie corecta, in care laptele ramane principalul aliment in primul an de viata.

La  2 - 3 luni, sugarul gangure mai expresiv si schiteaza vocale : a, e. Intoarce capul spre mama. Observa cu atentie fetele ce il privesc. La 4 -5 luni inccepe sa emita silabe. Rade cu hohote. Sentimentele se nuanteaza. Ii place tot mai mult "societatea". Aude bine si se intoarce spre surse de sunet. La 5 - 6 luni, formeaza silabe tot mai numeroase. Incepe sa deosebeasca persoanele "casei" de cele straine. Se bucura cand isi vede imaginea in oglinda. Cunoste lumea cu ajutorul jucariilor. In luna a 7-a continua procesul de stabilizare si socializare. Intre 7 si 8 luni, sugarul pronunta primele cuvinte bisilabice. Reactioneaza la interdictii sau aprecieri afirmative. E curios. La varsta de 8 - 9 luni se formeaza deprinderile de a fi curat. Nu va fi certat daca nu face la olita. Intre 9 si 10 luni, formeaza siruri lungi de cuvinte bisilabice. Vrea sa se joace in incaperea in care sunt si alti membri ai familiei. Se pot folosi deja pantofii, dar numei pentru protectie in curte sau in natura. La 11 - 12 luni, se joaca cu mingea, inmaneaza obiecte.

Asistenta va incuraja familia sa inregistreze etapele de dezvoltare ale copilului. Atat din punct de vedere emotional si sentimental, cat si din punct de vedere al unei vieti sanatoase. Parintii vor fi incurajati sa faca poze sugarilor. Aparatele cu film au devenit extrem de ieftine, iar cei cu putina dare de mana isi pot permite chiar un aparat foto digital, nu extraordinar de scump. Conform unui studiu al studentilor de la Facultatea de Inginerie Sibiu, 36% din familiile din orasul Sibiu au un computer in casa. Alaturi de poze, parintii vor fi incurajati sa inregistreze date "tehnice": prima silaba, aparitia primului dinte. Mai jos este un exemplu de foaie pe care se poate nota aparitia dentitiei.