Educatia estetica si artistica

EDUCATIA ESTETICA SI ARTISTICA

Conceptul de estetica isi are originea in limba greaca: aisthesis, aisthetikos ceea ce se refera la sensibil, placut, frumos. Estetica este stiinta despre frumos, ea studiind legile si categoriile frumosului.

Educatia estetica este una dintre componentele educatiei care utilizeaza in formarea personalitatii potentialul educativ al frumosului estetic, social si natural.

Categoriile educatiei estetice sunt:

-idealul estetic este categoria care exprima modelul (prototipul) estetic spre care aspira sa-l cultive si sa-1 finalizeze un artist, un individ.

- stilul estetic este o categorie care exprima calitatile si capacitate omului de a percepe de a trai frumosul.

-gustul estetic este categoria care exprima calitatea si capacitatea omului de a iubi si aprecia   frumosul sub raport cognitiv, afectiv si comportamental.

-spiritul de creatie este categoria care exprima capacitatea si abilitatea de a imagina si crea frumosul. Educatia, in general, si educatia estetica, in special, trebuie sa treaca accentul de pe ipostaza reproductiva a invatamantului pe ipostaza cultivarii potentialului creator al personalitatii.

Obiectivele educatiei estetice

a)obiective care au in vedere formarea capacitatii de a percepe, insusi si folosi adecvat valorile estetice;

- Sensibilitatea fata de fenomenul estetic si pregatirea pentru intelegerea limbajului,  procedeelor si fenomenelor prin care se manifesta valorile estetice. Pentru dezvoltarea receptivitatii estetice este nevoie de cultivarea acelor simturi prin intermediul carora vor fi sesizate conformatiile cromatice, acustice, etalate de opera de arta, de stimularea reactiilor proprii receptarii artistice personale, spontane, autentice.

- Formarea gustului estetic intemeiat pe insusirea unui sistem de valori pe conturarea unei sensibilitati proprii; dezvoltarea judecatii estetice, a posibilitatii de a analiza si de a judeca impresia produsa de operele receptate.

- Gustul estetic este capacitatea de a reactiona spontan, printr-un sentiment de satisfactie sau insatisfactie, fata de obiectele si procesele naturii, fata de operele artistice. Judecata estetica este acel act de deliberare, de ierarhizare a obiectelor estetice pe baza unor criterii generale si statornice, personale si autentice, de apreciere

- Formarea sentimentelor si convingerilor estetice reprezinta o sarcina, prioritara a educatiei estetice, stimularea trairilor afective superioare caracterizate prin intensitate, profunzime si finalitate, cum sunt respectul si dragostea fata de arta, pasiunea pentru frumos in toate manifestarile sale. Gustul estetic, judecala estetica, idealul estetic, sentimentele si convingerile estetice sunt principalele componente ale atitudinii estetice.

b) obiective care urmaresc dezvoltarea capacitatilor de a crea noi valori estetice, cultivarea aptitudinilor estetice creatoare.

descoperirea la timp a aptitudinilor speciale pentru diferite genuri de arte si dezvoltarea acestora in raport de potentialitatea lor prin activitati educative judicios concepute;

- formarea deprinderilor si abilitatilor cerute de specificul creatiei respective.

Creativitatea este, cu deosebire, conditia de baza a artei, a atitudinii estetice, o finalitate importanta a educatiei estetice. Exista o creativitate generala si o creativitate proprie unui anumit domeniu de activitate.

Dezvoltarea aptitudinilor estetice creatoare presupune:

-stimularea aptitudinilor creatoare in receptia estetica; dezvoltarea imaginatiei integratoare in raport cu opera de arta receptata;

-formarea capacitatii de a exprima, de a comunica trairea estetica;

-dezvoltarea capacitatii de a surprinde, a aprecia si a exprima cu mijloace artistice unele aspecte ale naturii, ale existentei cotidiene;

-stimularea trebuintei de frumos;

-formarea abilitatilor estetice si a deprinderii de a le folosi consecvent in munca si  in viata cotidiana;

Principiile educatiei estetice

Principiul educarii estetice prin valori autentice

Procesul educatiei estetice presupune in primul rand dezvoltarea capacitatii de a reproduce valori estetice, de a deosebi valorile de nonvalori.

Principiul perceperii profunde si creatoare a operelor de arta si valorilor estetice in general

Necesitatea unei perceperi de profunzime in arta se impune pentru intelegerea acesteia sa fie de esenta si nu de suprafata. Riscul unei perceperi superficiale poate fi determinat de numeroase cauze: lipsa unei temeinice culturi estetice, lipsa aptitudinilor estetice.

Principiul perceperii unitare a continutului si formei

In opera de arta exista o unitate necesara intre continutul si forma acesteia. Cunoasterea integrala a acesteia presupune intelegerea unitara a celor doua condiitii prin care se manifesta opera de arta sau valoarea estetica, oricare ar fi continut si forma. Perceperea unitara sta la baza fuziunii functionale a intelectului si afectivitatii in acelasi timp, ceea ce determina revelatia estetica.

Principiul intelegerii si situarii contextuale a fenomenului estetic

Acest principiu recomanda sa se cunoasca cat mai temeinic corelatiile dintre opera, creator si conditiile istorico-sociale.

Metode si forme de realizare a educatiei estetice

Un  loc cu totul aparte revine in educatia estetica metodei exercitiului, insotita de explicatii si demonstratii.