 |  |
|
EREDITARISMUL
Teoriile ereditariste sustin rolul determinant al ereditatii in evolutia fiintei umane.
Curentul ereditarismul a aparut chiar inainte de descoperirea ereditatii si de constituirea geneticii ca stiinta: problema nasterii si a dezvoltarii organismelor ii preocupá pe cercetatori de foarte multa vreme. Se atribuie, in general, fiziologului si anatomistului Harvey paternitatea asa-zisei teorii performiste. El a negat conceptia rämasä din Antichitate conform careia fiintele s-ar putea naste din substantele organice intrate in descompunere. Harvey a demonstrat ca generarea viului nu este posibila in orice conditii.
Teza performista se baza pe ipoteza existentei unui asa-zis "tipar exterior' care ar dirija reproducerea speciilor si a indivizilor.
Teza "tiparului exterior' a fost inlocuita cu cea a "tiparului interior' care prefigura conceptele de "cod genetic' si "geneotip' din stiinta contemporana a ereditatii.
Aceasta a cunoscut o noua renastere o data cu descoperirea legilor universale ale ereditatii si cu nasterea geneticii.
Ideea ca orice evolutie sau dezvoltare este strict dependenta de ereditare si numai de ea a avut o puternica influenta asupra stiintelor socioumane de fond. Aceasta s-a datorat faptului ca disciplinele socioumane se aflau sub influenta teoriei gnoseologice a lui Kant cu privire la asa-numitele "cunostinte apriorice'
In psihologie s-a impus credinta intr-o anumità "fatalitate ereditara' care ar dirija natura si nivelul de dezvoltare al capacitatilor psihice. Pe aceasta baza s-a dezvoltat psihometria si practica testelor de aptitudini.
Un progres spectaculos, dar si primejdios, au cunoscut preocuparile pentru masurarea riguroasa a inteligentei umane cu ajutorul testelor - desi natura profunda a inteligentei nu a fost inca elucidata definitiv. Increderea exagerata in teste a condus la erori si in practica educatiei. Masurarea inteligentei prescolarilor a fost socotita suficienta nu numai pentru a constitui "clase de elità' sau de "supradotati', dar si pentru a face predictii absolutizante asupra evolutiei intelectuale ulterioare a oricarui copil. Cea mai grave consecinta a acestei tendinte pare a fi incercarea a psihomatematicianului american Arthur Jensen de a pune bazele unei stiinte noi - genetica inteligentei. Jensen se baza pe observatia ca testele folosite de el indicau coeficienti de inteligenta mai mici la copiii negri decat la cei albi. Incercarea sa nu pare a fi avut, neaparat intentii rasiste - lucru de care a fost acuzat cu violenta de foarte multi colegi de breasla, dar era o prelungire in psihologie a unei tendinte ereditariste pe care biologii evolutionisti si embriologii o parasisera deja la data la care Jensen mai incerca sä o slujeasca.
"Lumea ca vointa si reprezentare" este titlul operei lui Schopenhauer, in care autorul nu admite educatiei nici o influenta asupra caracterului. Omul nu este decat o reprezentare in lumea fenomenala a vointei sale. De aceea este un lucru gresit sa-ti propui sa fii altceva, plecand de la ratiune, de la reflexiune. "Este o contradictie directa a vointei fata de sine insasi". Deci, educatia inteleasa ca actiune de modelare a caracterului este imposibila, ea neputand sa transforme sau sa modifice caracterul care este imuabil.
Adeptii acestei teorii afirma, deci, rolul dominant al ereditatii in formarea personalitatii umane.
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |