Personalitatea adolescentilor : in cautarea unei identitati

Personalitatea adolescentilor : in cautarea unei identitati

Adolescenta este perioada schimbarilor intr-o lume a schimbarilor. Civilizatia umana se confrunta acum cu multipla probleme ce tin de epuizarea resurselor conventionale de energie , de poluare , de dezechlibru in sistemele ecologice, de suprapopulare. Problemele tinerilor de 14 - 20 de ani nu mai seamana cu cele ale generatiilor anterioare. Li se cere acum sa fie independenti si autonomi, sa-si asume responsabilitatea unui adult. In acelasi timp, cultura adultilor cunoaste inn Romania o tranzitie nu totdeauna usoara. Adolescentii raman adesea dependenti financiar de familie. Isi continua pregatirea pentru o profesie, constienti de incertitudinea unui loc de munca. Locuiesc cu familia si trebuie sa se supunaa standardelor ei. Valorile promovate de parinti si profesori au incetat sa mai fie valorile societatii romanesti. Ce alegere vocationala sa faca ? Unde vor lucra ? Cine va fi partenerul de viata ? Unde vor locui ?

Identitate, versus confuzia identitatii este dilema cu care se confrunta adolescentii. Identitatea este o « stradanie inconstienta pentru continuitatea experientei », un sentiment al « solidaritatii cu idealurile grupului », « un simt constient al unicitatii individuale » (Erikson, 1968). Identitatea este suma tuturor identificarilor cu cei de care individul depinde si cu care ar vrea sa semene. Dar identitatea nu se limiteaza la aceasta, ea este un « produs unic », un mod propriu de integrare a impresiilor personale despre sine si a opiniilor celorlalti despre sine. Erik Erikson considera adolescenta ca o recapitulare a tuturor conflictelor nucleare din copil si ca o anticipare a tuturor crizelor adultului.

Cum este influentata personalitatea adolescentilor de criza identitatii de dezvoltare intelectuala si morala, de specificul relatiilor interpersonale, de contextul social-istoric-cultural ? Raspunsul are la baza datele obtinute de la adolescenti din bucuresti, elevi la Colegiul National « Sf. Sava » si Scoala Normala. Analiza factoriala a pus in evidenta 5 factori, diferiti din punct de vedere al continutului si incarcaturii de cei din NEO-PI si ABCD-M (modelul romanesc de personalitate pentru adulti). Factorii identificati sunt : agreabilitatea, nevrotismul, infatisarea, constiinciozitatea si extraversia.

Agreabilitatea este descrisa prin atribute ca : amabil, milos, generos, politicos, tandru, sufletist, afectuos, iubitor, rabdator, darnic, tolerant, respectuos, sensibil, melancolic. Aceasta dimensiune tine de relatiile interpersonale, definindu-se ca tendinta de a fi simpatic, sensibil la problemele celorlalti si gata sa ofere sprijin. Conform teoriei lui Erikson, adolescentii se afla in cautarea propriei identitati. Relatiile interpersonale contribuie la clarificarea eului si asigura cadrul unor noi identificari. In acelasi timp, rezolvarea crizei propriei identitati influenteaza pozitiv interactiunea cu ceilalti. Conformarea la grupul de varsta creste de -a lungul copilariei, atingand un maxim in adolescenta , apoi scade treptat. Trasaturi ce tin de agreabilitate asigura o puternica acceptare si intelegere reciproca in grup. Peter Blos vorbea despre « uniformismul » adolescentilor, adica imersiunea in grupul de varsta si acceptarea normelor acestuia ca fiind infailibile. Se accepta depasirea dependentei de familie, existand inca nevoia unei surse de control extrem.

Agreabilitatea s-a diferentiat pe primul loc poate si ca urmare a structurii lotului de subiecti , 80% fiind fete. Studiile lui Gilligan relevau tendinta femeilor de a-si defini identitatea in termeni ce tin mai mult de relatiile interpersonale decat de realizari, cum fac barbatii. De aici valorizarea crescuta a agreabilitatii.

Aplicand din nou metoda analizei factoriale s-au diferentiat in cadrul agreabiltatii doua fatete : altruismul si caldura afectiva. Altruismul se refera interesul activ pentru binele celorlalti, dorinta de a aajuta si de a oferi intelegere. Caldura afectiva implica un comportament agreabil, dublat de o calda participare emotionala. Adolescentii au nevoie de relatii afective, anticipand criza intimitatii specifica tineretii.

Nevrotismul este tendinta de a trai stresul psihic sub forma unor stari emotionale negative. Variabilele caracteristice sunt : nervos, mandru, ingamfat, superficial, rau, razbunator, lenes, delasator, mincinos, infumurat. Adolescentii trebuie sa se adapteze unei societati ce se modifica continuu, cu un sistem de valori in criza. Ei traiesc sentimente negative ca : teama, apatie, nervozitate, frustrare, vinovatie, . Se remarca prezenta unor trsaturi ce tin de dezagrabilitate. Fatetele evidentiate sunt : apatia, inganfarea, ostilitatea. Ap[atia semnifica descurajarea, lipsa de speranta, tendinta de retragere si neimplicare. Aceasta tendinta depresiva se contureaza prin raportarea la ceilalti. Fata de cei din jur, adolescentii se percep ca fiind indiferenti , egoisti sau falsi. Poate fi vorba de o comunicare defectuoasa. Ingamfarea, opusa modestiei, apare ca o tendinta de supraevaluare, compensand starea de frustrare si incertitudine . Perceperea unei autoaprecieri crescute poate fi si efectul raportarii la norma sociala. Cultura romaneasca traditionala valorizeaza modestia , dar modelul cultural european nu promoveaza aceasta trasatura. Tinerii sunt primii care accepta valori noi , cum ar fi manifestarea deschisa a aprecierii de sine. Ostilitatea este definita prin tendinta de a se infuria usor si printr-un anumit disconfort psihic. Se poate interpreta ca o reactie la un mediu lipsit de receptivitate si inflexibil. Probabil controlul asupra situatiei este perceput in exterior. Criza tranzitiei spre varsta adulta este traita ambivalent.

Infatisarea este cel de-al treilea factor, caruia nu i s-au putut releva mai multe fatete. Cuprinde caracteristici ce se refera la imaginea fizica : atragator, frumos, aratos, dragut, elegant, placut, simpatic. Se evidentiaza preocuparea pentru dezvoltarea propriului corp. Adolescentii sunt constienti de transformarile fizice pe care le sufera. Corpul este vazut , perceput si trait intr-un mod diferit de cel din copilarie. O alta presiune privind infatisarea o reprezinta idealul corporal, tipul fizic considerat dezirabil si atractiv de catre cultura. Filmele, publicitatea, idolii din sport, muzica sau film cultiva mitul uni corp ideal. Infatisarea agrabila influenteaza integrarea in grupul de varsta si gasirea unui partener de viata. Factorul acesta particularizeaza structura de personalitate a adolescentilor in raport cu cea a adultilor.

Constiinciozitatea contine trasaturi specifice, referitoare la vointa, hotarare in realizarea scopului, indeplinirea indatoririlor ( sigur pe sine, demn de incredere, hotarat), cu note de extraversiune ( optimist versus pesimist ) si deschidere ( inteligent). Probabil dorinta de realizare este perceputa ca antrenand un comportament de afirmare si sentimente pozitive. Cei care se simt competenti, deci mai pregatiti pentru viata, au un nivel crescut al stimei de sine si traiesc stari de satisfactie, fata de cei care se considera mai putin pregatiti, mai putin siguri pe ei si care traiesc stari de descurajare si deruta. Adolescentii considera ca performanta include capacitatea de a defini si urmari scopurile , dar si abilitaile cognitive si emotiilepozitive. Cele doua fatete ale constiiciozitatii sunt : dorinta de realizare si incopetenta. Dorinta de realizare (conducator, enegic, hotarat, pasionat ) schiteaza imaginea unei persoane ce isi cinduce energic viata intr-o anumita directie, fata de oamenii cu un nivel de aspiratie mai scazut si o vointa mai slaba. Adolescentul dispune de resurse energetice considerabile. Incvompetenta ilustreaza lipsa organizarii proprii, capacitati cognitive deficitare si principii neclarificate ( prost, cicalitor, delasator, nehotarat, nedemn de incredere). Majoritatea subiectilor sunt elevi in clasa a-XII-a . Urmeaza sa se confrunte in scurt timp cu experienta muncii , pentru care nu se simt pregatiti. Exista abilitati verbale critice, dar lipsesc capacitatile cognitive si volitive care sa le sustina. Nu exista dorinta asumarii responsabilitatii si nici aderarea stricta la principii etice. Apare si un fond de anxietate , legat probabil de viitorul profesional.

Extraversiunea este cel de-al cincilea factor relevat de analiza factoriala. Cuprinde trasaturi ca : deschis, vesel, sociabil, vorbaret, indraznet, tacut, glumet, descurcaret.Adolescentul este un optimist. Se simte in largul lui printre oameni, are deprinderi sociale. Este vorbaret si are simtul umorului. Toate aceste atribute ii faciliteaza patrundere in grupul de varsta, ca si in societatea adulta. Adolescentul apare ca fiind plin de resurse pentru a face fata tensiunilor si incertitudinilor. Fatetele delimitate au continuturi aparent opuse : activism, emotii pozitive, introversiune. Activismul se manifesta printr-un comportament afirmativ in cadrul grupului si prin deprinderi sociale. In relatiile interpersonale, individul este perceput ca fiind mai putin sensibil la problemele altora, fara sa fie egoist.Este vorba de un activism prezent in relatiile de competitie, nu de cooperare . Emotiile pozitive reprezinta tendinta de a trai stari afecive pozitive, precum bucuria, fericirea, veselia.

Simtul umorului ste trasatura centrala. Adoleescentul are o atitudine pozitiva in fata vietii, gata mereu sa intampine situatiile cu rasul sau. Intrroversiunea delimitata in cadrul celui de-al cincilea factor pare paradoxala. Este tendinta de retragere, de evitare a coompaniei celorlalti, de inhibare. Adolescentii au relatii ambivalente in raportarea la lume si la sine. Dominanta extravertita este insotita in plan secund de note de introversiune, de repliere asupra propriei persoane si de retragere sociala. Adolescentii se decopera pe ei insisi si au o relatie mai nuantata cu mediul si cu propriul eu.

Corelatiile interfactorilae indica existenta unui acord intre infatisarea fizica si agreabilitate ). Persoanele atragatoare sunt percepute a fi mai simpatice, mnai altruiste si mai calde emotional. Aceasta ofera o explicatie pentru tratamentul favorizant de care se bucura oamenii frumosi. Constiinciozitatea, in sensul aspiratiei spre performanta, coreleaza negativ cu prezentarea fizica (- 0,63). Apare tendinta de a-I consider ape cei realizati scolar ca fiind mai putin atragatori. Poate fi efectul a ceea ce M. Horner numea "teama de success". Constiinciozitatea corealeaza pozitv cu extraversiinea ) . Trasaturi ce tin de extraversiune faciliteazq obtinerea succesului scolar, iar acesta stimuleaza starile afective positive si activismul.

Solutia factoriala privind personalitatea adolescentilor difera semnificativ de cea obtinuta pentru adulti. Costa si McCrae sustin ca cei cinci factori identificati prin chestionarul NEO-PI sunt stabili la maturitate, in cuida trecerii anilor. Ramane de verificat ipoteza unei diferentiei succesive a continutului si incarcaturilor principalilor factori pe parcursul formarii si dezvoltarii personalitatii.