Vocabularul unei limbi

Limba este un mijloc de exprimare si comunicare intre oameni care se afla in continua dezvoltare si schimbare. Un factor important in evolutia limbii il prezinta imprumuturile lingvistice care contribuie la imbogatirea vocabularului si la mentinerea vitalitatii limbii. Perioada actuala, era mondializarii in care comunicarea umana se carcaterizeaza printr-o adevarata explozie de idei, de termeni noi din stiinta si tehnica care isi gasesc reflectare intr-o avalansa de imprumuturi lingvistice din limba engleza, au invadat limbile lumii mai des in ultimii decenii. Fenomenul imprumutului lingvistic e definit ca un proces de renovare si de imbogatire a limbii care se inscrie in contextul socio-lingvistic al dezvoltarii dinamice a limbilor si are un caracter international, deoarece se manifesta in majoritatea limbilor lumii.

Vocabularul unei limbi este un proces esential si inevitabil datorita schimbarilor care au loc permanent in societatea umana. Astfel, in domeniul economiei, administratiei, comertului, dar mai ales al informaticii, numarul termenilor imprumutati din limba engleza este din ce in ce mai mare. Avand in vedere ca limba engleza a fost introdusa ca disciplina obligatorie in sistemul de invatamant din Romania si ca foarte multi tineri utilizeaza astazi calculatorul, limba literara, in diversele ei varietati, inregistreaza folosirea frecventa a unor termeni de origine engleza, cuvinte care la noi poarta numele de"anglicisme".

Termenul de anglicism este destul de raspandit in lingvistica romaneasca si a fost definit in mai multe lucrari. Potrivit DEX anglicismul reprezinta " o expresie specifica limbii engleze, cuvant de origine engleza imprumutat, fara necesitate, de o alta limba si neintegrat in aceasta" (DEX s. v.). Mioara Avram, spune ca " anglicismul este un tip de strainism sau xenism, care nu se restrange la imprumuturile neadaptate si / sau inutile si este definit ca: unitate lingvistica (nu numai cuvant, ci si formant, expresie frazeologica, sens sau constructie gramaticala) si chiar tip de pronuntare sau/si de scriere ( inclusiv de punctuatie) de origine engleza, indiferent de varietatea teritoriala a englezei, deci inclusiv din engleza americana, nu doar din cea britanica ".

Adriana Stoichitoiu Ichim, foloseste termenul anglicism pentru "imprumuturi recente din engleza britanica si americana, incomplete sau deloc adaptate (ca atare, ele se scriu si se rostesc in romana intr-un mod foarte apropiat sau identic cu cel din limba de origine) ". Tot ea realizeaza o delimitare precisa intre anglicisme (cuvinte in curs de asimilare): supermarket, racket, master si xenisme (cuvinte neadaptate, numite si barbarisme ): cash, jogging, show, summit, trend etc. Calificarea de anglicism, spune Adriana Stoichitoiu Ichim; ,, pare nepotrivita in cazul unor imprumuturi deja asimilate si

frecvent utilizate, inclusiv in limba vorbita, precum: fan, job, hit, star, stres, sort,top ".

Carmen Vlad, considera anglicismele "cele mai recente imprumuturi, care se

disting prin slaba adaptare la sistemul morfologic si fonologic al limbii romane si care prezinta fluctuatii in grafie si pronuntie". In majoritatea lor, acesti termeni, de origine engleza nu au echivalente in limba romana, fiind imprumutati odata cu realitatile pe care le denumesc.

Domeniile in care ele se utilizeaza sunt diferite:

1. Terminologia economica, financiara, comerciala si a profesiilor: Staff s. m. pl. staffuri " grup de persoane cu o anumita misiune, de conducere sub directia unui sef; stat major ",

Management s. n. "arta de a conduce ; stiinta organizarii intreprinderilor, a valorificarii eficiente a resurselor umane, financiare si material ale unei organizatii ", Lobby s. n " sala de asteptare a cladirii unei banci, unde se fac operatii bancare; tranzactie facuta in aceasta sala ", Discount s. n. pl. discounturi "reducere de pret care se acorda unui anumit client, in anumite conditii de achizitionare a marfii ", Dumping s. n. pl. dumpinguri " vanzare a marfurilor pe piata externa la preturi mai scazute decat acelea de pe piata interna si de pe piata mondiala, practicata de unele tari pentru a elimina concurenta ", Brand s. n. pl. branduri " marca, firma ", Broker s. m. pl. brokeri " agent care vinde sau cumpara pe comision; intermediar ", Dealer s. m. pl. dealeri " distribuitor ", Manager s. m. pl. manageri " cel care conduce o antrepriza, care genereaza interesele unui sportiv sau ale unei echipe care se ocupa cu organizarea si cu chestiunile financiare ale competitiilor, impresar ".

2. Terminologia din informatica : Site s. n. pl. site-uri " spatiu pe internet, spatiu in care sunt situate informatii pe reteaua de internet ", Mouse s. n. pl. mouse-uri, articulat mouse-ul "dispozitiv la computer, calculator, periferic cu care se poate deplasa cursorul pe ecranul unui computer ", Chat s. n. " discutie amicala, o discutie care se face prin schimbarea mesajelor electronice", Desktop s. n. pl. desktopuri "ecran ", Display s. n. pl. display-uri, articulat display-ul " dispozitiv de vizualizarefolosit ca periferic la calculatoare", Hard disk s. n. " disc magnetic de mare capacitate, pentru stocarea datelor lacomputer ", Software s. n. " ansamblu de activitati (codificare, organizare, analiza, programare) pentru calculatoarele electronice, soft ",

3. Terminologia din muzica: Play-back sn; pl. play-back-uri " redare a unei inregistrari pe banda electromagnetic sau pe disc; tehnica inversa dublajului, prin care inregistrarea sunetului precede pe aceea a imaginii ", Single s. n. pl. single-uri " cand se vorbeste despre un disc de muzica, avand cate o singura melodie pe fiecare fata", Hit s. n. pl. hituri " cantec de succes, slagar " , Live s. n., adj. invar., adv. " despre concerte si spectacole; care este inregistrat pe viu; spectacol radiodifuzat sau televizat, transmis in timpul realizarii lui - nu ca o inregistrare ulterioara ", Background s. n. pl. backgrounduri " fundal sonor (melodie, armonic, ritmic) care sustine si completeaza partea solistica, instrumental sau vocala ".

4. Terminologia sportiva: Bowling s. n. "joc de popice practicat pe o pista moderna, cu dispozitive automatizate", Badminton s. n. "joc sportiv asemanator cu tenisul", Bungee-jumping s. n. " denumeste un sport extrem; saritura cu coarda", Fitness s. n. "conditie fizica buna, sanatate", Jogging s. n. " alergare usoara in scopul mentinerii sanatatii", Derby s. n. pl. derby-uri, articulat derby-ul "intrecere sportiva de mare importanta ".

5. Terminologia produselor alimentare si a bauturilor : Fast-food s. n. pl. fast-fooduri " local in care se serveste mancarea standardizata, preparata si servita rapid", Cheeseburger s. m. "sandvici cu branza ", Chips s. n. pl. chipsuri " cartofi prajiti (denumire comerciala)", Cornflakes s. n. "floricele de porumb ", Brandy s. n. pl. brandy-uri, articulat brandy-ul "bautura alcoolica, coniac ".

6. Terminologia din moda si produselor cosmetice: Lifting s. n. "operatie estetica care consta intr-o incizie ce scurteaza pielea pentru a face ridurile invizibile ", Make-up s. n. pl. make-upuri, articulat make-upului " machiaj ", Fashion s. n. "moda ", Gloss s. n."luciu de buze", Eye-liner s. n. "tus ".

Foarte multe persoane si in special tinerii folosesc frecvent in limbajul de zi cu zi cuvinte de origine engleza in locul cuvintelor romanesti, pentru a fi " la moda". Este normal ca vocabularul unei limbi sa se imbogateasca frecvent cu termeni noi; insa importul masiv de neologisme poate crea dificultati si poate duce la alterarea limbii noastre. Realitatile actuale impun folosirea unor astfel de cuvinte, care sunt preferate echivalentelor romanesti, care reprezinta, in multe situatii, perifraze. Numerosi oameni de cultura au criticat vehement invazia de anglicisme. Anglicismele sunt o realitate, iar atitudinea vorbitorilor si a specialistilor trebuie sa fie una rationala in aceasta privinta, cantarind atat avantajele, cat si dezavantajele. Acestea din urma nu sunt numeroase, dar exista. Dintre acestea pot fi amintite : nesiguranta de adaptare, crearea de forme inculte (ciunga, plovar) sau forme hipercorecte (clovn pronuntat ca in limba engleza, desi el s-a adaptat total), riscul pleonasmelor.

Pe de alta parte, insa, se poate vorbi si de multe avantaje. Anglicismele nu au determinat o ,,alterare " a limbii romane, ci, dimpotriva, au contribuit la permanenta ei innoire si reconstructie, lanuantarea ei semantica si stilistica, la modernizarea lexicului. Influenta limbii engleze nu trebuie sa fie

considerata un fenomen negativ, nefind cu nimic mai periculos decat alte influente straine care s-au manifestat de-a lungul timpului in limba noastra, atata timp cat nu se exagereaza folosirea lor.

Adoptarea in vorbire a acestor termeni corespunde unor necesitati de expresie atat culturale, cat si sociale (aparitia unor realitati extralingvistice noi, determinata de fapte ce tin de progresul umanitatii), cat si functionale (necesitatea existentei in limba a unor termeni care sa desemneze aceste realitati noi din viata oamenilor).

In concluzie, fiecare popor trebuie sa lupte pentru apararea si cultivarea limbii

sale atat prin crearea de cuvinte noi cu mijloace interne, cat si prin preluarea de cuvinte din alte limbi si prin integrarea lor optima in sistemul sau de organizare si functionare.

Bibliografie

A. Izvoare si lucrari de referinta

DEX = Dictionarul explicativ al limbii romane, Bucuresti, Editura Academiei, 1975

DOOM2 = Academia Romana, Institutul de Lingvistica Iorgu Iordan - Al. Rosetti;

Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane, editia a II-a revazuta

si adaugita, Bucuresti, Editura Univers Enciclopedic, 2005;

B. Literatura secundara

Avram 1997: Mioara Avram, Anglicismele in limba romana actuala, Bucuresti, Editura Academiei.

Forascu, Popescu 2005: Narcisa Forascu, Mihaela Popescu, Dictionar de cuvinte

"buclucase", Bucuresti, Editura ALL.

Lazarescu 2005: Rodica Lazarescu, Dictionar de capcane ale limbii romane, Bucuresti,

Editura Corint.

Pitiriciu 2006: Silvia Pitiriciu, Neutrele atematice cu pluralul in -e / -uri in limba romana

actuala, in Studii de gramatica si de formare a cuvintelor in memoria Mioarei Avram

(coord. acad. Marius Sala), Bucuresti, Editura Academiei Romane.

Moda anglicismelor in limba romana

Stoichitiu Ichim 2001: Adriana Stoichitiu Ichim, Vocabularul limbii romane actuale:

dinamica, influenta, creativitate, Bucuresti, Editura ALL.

Dragos Topala, Aspecte ortografice si ortoepice ale anglicismelor din limba

romana actuala, in Omagiu Gheorghe Bolocan, Craiova, Editura Universitaria.

Topala 2006b: Dragos Topala, Aspecte morfologice ale anglicismelor din limba romana

actuala (genul si numarul), in Studii de gramatica si de formare a cuvintelor in

memoria Mioarei Avram (coord. acad. Marius Sala), Bucuresti, Editura Academiei

Romane.

Vlad 1974: Carmen Vlad, Limba romana contemporana. Lexicologie (curs), Cluj,

Universitatea Babes-Bolyai.