Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
INFORMATII
REFERITOARE LA AERODROM
(conform Anexei 14 OACI)
Sectiunea I. - Date aeronautice
Datele
aeronautice referitoare la aeroporturi sunt determinate si comunicate conform
specifcatiilor de precizie si integritate din tabelele 1 pana la 5 din
Apendixul 5 al Anexei 14 OACI, VOL 1, si tin cont de procedurile
sistemului de calitate stabilite
Specificatiile de precizie ale
datelor aeronautice sunt bazate pe un nivel de incredere de 95 %.
Statele contractante vor avea grija ca integritatea datelor aeronautice sa fie
mentinuta pe perioada procesarii ,de la masurare /creeare si pana la transnisiterea
catre urmatorul utilizator prevazut
Coordonatele geografice (latitudine
si longitudine ) sunt determinate si communicate serviciilor de informatii
aeronautice conform Sistemului Geodezic lnternational-1984 (WGS-84 1.Punct de referinta de aerodrom (aerodrom reference point -ARP.)
Un punct de referinta va fi determinat
pentru fiecare aerodrom si este definit
ca o localizare geografica desemnata a aerodromului.
Punctul de referinta al
aerodromului va fi situat in apropierea centrului geometric initial sau
prevazut al aerodromului si isi va pastra in principiu amplasarea initiala.
Pozitia punctului de referinta al aerodromului va fi masurata si comunicata autoritatii responsabile cu Serviciile
de informare aeronautica in grade ,minute si secunde
2.Punct de verificare a corectitudinii altimetrului inainte de zbor (pre-flight altimeter check location )
Unul sau mai multe puncte de verificare
a corectitudinii altimetrului inainte de zbor sunt necesare pentru un aerodrom .
Acestea vor fi localizate pe o platforma (la "gate ") pentru a se putea
face un control al altimetrului inainte de obtinerea autorizarii de rulare si
asfel eliminata nevoia de a opri aeronava pentru a face verificarea
altimetrului dupa parasirea platformei
In mod normal o pista intraga poate
servi ca un punct de verificare a corectitudinii altimetrului inainte de zbor
3.Altitudinea (cota )unui aerodrom si a unei piste (aerodrome and Runway Elevations ).
Altitudinea aerodromului si ondulatia
geoidului la punctul de masura al altitudinii aerodromului (punctul cel mai
malt al suprafetei de aterizare ) vor fi masurate cu precizie de jumatate de
metru sau de picior ,si comunicate la serviciile de informatii aeronautice.
NOTA-Geoid
4.Temperatura de referinta a aerodromului
Temperatura de referinta a
aerodromului este media lunara a temperaturilor maxime zilnice a lunei celei
mai calde a anului . Ea se determina pe mai multi ani.
5.Capacitatea (rezistenta )portanta a soselelor aeronautice Capacitatea portanta a soselelor va trebui determinata.
Capacitatea portanta a unei sosele destinata aeronavelor cu masa mai mare de
5700 kg va fi comunicata prin intermediul metodei CAN-PCN, indicand urmatoarele
cerinte:
a) numarul de clasificare al soselei (PNC);
b) tip de sosea considerata pentru determinarea numerelor(CAN-PCN);
c) categoria de rezistenta a trenului de baza
d) categoria de presiune maxima a pneurilor sau presiunea;
e) metoda de evaluare
6.Distante declarate
Urmatoarele distante vor fi calculate
la nivel de metru sau picior pentru o pista destinata sa fie utilizata de catre
aeronavre de transport comercial international.
a) distanta de rulare utilizabila la decolare ;
b) distanta utilizabila la decolare ;
c) distanta utilizabila pentru accelerare-oprire
d) distanta utilizabila la aterizare
7.Starea suprafetei de miscare si a instalatiilor
conexe
Starea
suprafetei de miscare si starea functionarii instalatiilor conexe vor fi communicate
organelor in drept ale serviciilor de informatii aeronautice JAR cerintele
analoge , importante din punct de vedere operational vor fi comunicate
organelor serviciilor de trafic aerian astfel incat sa le permita sa furnizeze informatiile
necesare avioanelor , la sosire si plecare.
Vor fi comunicate :
a) lucrarile de constructie sau de intretinere;
b) partile neregulate sau deteriorate ale suprafetelor pistelor ,cailor de
rulare sau suprafetei de miscare
c) prezenta de zapada ,slish sau gheata
pe piste cai de rulare sau suprafata de miscare ;
d) prezenta apei pe piste , cai de rulare sau suprafata de miscare;
e) aglomerari sau blocuri de zapada in apropierea unei piste , cai de rulare sau
suprafata de miscare ;
f) prezenta agentilor chimici lichizi de degivrare pe piste sau cai de rulare sau
suprafata de miscare
g) alte pericole temporare , inclusiv aeronave stationate
h) caderea sau functionarea defectuoasa a unei parti sau a tuturor mijloacelor vizuale
de aeroport
i) caderea alimentarilor electrice normale sau auxillare
Sectiunea II. - Mijloace vizuale pentru navigatie
1.Indicatoare si dispozitive de semnalizare(indicator and signalling devices)
Orice aerodrom trebuie echipat cu cel putin
un indicator de directie a vantului
pentru pilotii aeronavelor fara aparatura radio la bord.
De reamintit faptul ca, Regulile aerului cer ca un pilot sa aterizeze si sa decoleze
cu vant de fata (into the wind ), asfel ca trebuie sa fie un mijloc de indicare
a directiei vantului .Pentru ca un pilot fara aparatura radio la bord sa stie care
este directia de aterizare , un indicator de directie este necesar. De asemenea
un mijioc de semnalizare vizuala pentru aeronava fara apararura radio la bord
este necesar sa fie pozitionat in camera pentru dirijarea aeronavelor ce efectueaza
zboruri la vedere.
2.Indicatoare de directie a vantului (Wind
direction indicator )
Un indicator de directie a vantului
trebuie amplasat asfel incat sa fie vizibil din aeronava aflata in zbor sau pe
suprafata de miscare si in asa fel incat sa nu fie influentat de perturbatiile de
aer cauzate de obiectele apropiate
Recomandare-Indicatorul de diectie a vantului ar trebui sa fie in forma de
trunchi de con , confectionat din material textil usor, sa aiba o lungime de cel
putin 3,6 metri si un diametru ,la
un capatul mai larg , de cel putin 0,9 m. Acesta ar trebui sa fie construit
asfel ,incat sa dea o indicatie clara privind directia vantului la sol si o indicatie
generala privind viteza vantului. Culoarea sau culorile ar trebui alese asfel ,incat
sa faca indicatorul de directie a vantului vizibil si inteles clar pe fundal , de
la o inaltime de minim 300m .Unde este posibil ,ar trebui folosita o culoare
unica, de preferinta alb sau portocaliu .Unde este necesara folosirea unei combinatii
de doua culori , pentru a da o scoatere in evidenta corespunzatoare la
schimbarile fundalului ,acestea ar trebui sa fie de preferinta portocaliu si alb,
,rosu si alb ,sau rosu si negru , si aranjate in cinci benzi altenative, prima
si ultima fiind culorile cele mai inchise.
Recomandare- Pe aerodromurile destinate folosirii pe timp de noapte ,ar
trebui luate masuri pentru iluminarea a cel putin unui indicator de directie a vantului.
3.Indicatorul directiei de aterizare (landing
direction indicator )
Daca pe un aerodrom este instalat un indicator
de directie de aterizare, acesta trebuie sa fie bine pus in evidenta .Indicatorul directiei de aterizare ar trebui sa fie
sub forma literei "T" -Anexa 6 . Culoarea pentru indicatorul de aterizare va fi
fie alb ,fie orage , alegerea fiind de culoarea care contrasteaza cel mai bine
cu fundalul; pe care indicatorul va fi proiectat
Cand este solicitat pentru a fi folosit in timpul
noptii indicatorul directiei de aterizare va fi fie iluminat ,fie subliniat de lumini albe.
4.Proiectorul de semnalizare (signalling
lamp )
Un proiector de semnalizare va fi
asigurat la un aerodrom controlat
in turnul de control de aerodrom .Proiectorul va fi capabil sa emita semnale luminoaase
de culoare rosie ,verde si alba si
sa poata:
a) sa fie orientat manual la nevoie , spre oricare punct
b) sa dea un semnal luminos in una din culori , urmat de un semnal in oricare dintre
celelalte doua culori si
c) sa emita , prin codul MORSE , un mesaj in una din cele trei culori , cu cel putin cuvinte pe minut.
Recomandare-deschiderea fascicolului luminos ar trebui sa nu fie mai mica
de 1 grad si mai mare de 3 grade , cu o
emsie luminoasa neglijabila dincolo de 3 grade
5.Suprafata pentru panouri de semnale si suprafata de semnale (signals panels and signal area)
Prevederea (existenta unei suprafete de
semnale la un aerodrom )arata ca trafic fara legatura radio este acceptat .Lipsa
suprafetei de semnale este acceptata daca autoritatea aerodromului a stabilit ca
trafic fara legatura radio nu se accepta .Suprafata de semnale va fi localizata
asfel ca, sa fie vizibila de la o inaltime de 300m Suprafata de semnalizare va fi
chJAR o suprafata orizontala de cel putin 9 m patrati. Culoarea pentru suprafata
de semnalizare va fi aleasa ca sa contrasteze cu culorile panourilor de semnale
folosite , si ea va fi inconjurata de o margine alba nu mai mica de 0,3 m
latime.
Sectiunea a III. - Marcaje
I.CULOAREA
1.Marcajele pistei trebuie sa fie de culoare
alba.
Nota l. S-a constatat ca, pe suprafetele de culoare deschisa ale pistei (cazul
pistelor betonate ), scoaterea in evidenta a marcajelor albe poate fi
imbunatatita prin conturarea lor cu negru
Nota 2. Este de
preferat ca riscul modificarii accidentale a caracteristicilor de frecare pe
marcaje sa fie redus cat mai
mult posibil prin folosirea unei vopsele de tip corespunzator
Nota 3. Marcajele pot consta din suprafete continue , sau dintr-o serie de
benzi(Stripes) longitudinale intrerupte care sa produca acelasi efect ca o suprafata continua.
2. Marcajele cailor de rulare si marcajele
pozitiilor de stationare a aeronavelor trebuie sa fie de culoare galbena.
3. Liniile de siguranta de platforma
trebuie sa fie de o culoare care sa le evidentieze , care trebuie sa
contrasteze cu cea folosita pentru marcarea pozitiei de stationare pentru aeronava
Recomandare -Pe aerodromurile unde au loc operatiuni pe timp de noapte ,marcajele
pavajelor ar trebui facute cu vopsele reflectorizante destinate sa mareasca
vizibilitatea marcajelor
4.Marcajul indicativului pistei
(runway designation marking)
Aplicare
. La pragul unei piste pavate trebuie sa fie asigurat un marcaj al indicativului
pistei.
Amplasare. Un marcaj al indicativului pistei trebuie amplasat la un
prag asa cum este aratat in Anexa 7 , dupa cum este cazul.
Nota - Daca pragul pistei este decalat fata de capul pistei , pentru avioanele care
decoleaza ar putea fi aplicat un semn , aratand indicativul pistei.
Caracteristici
(Characteristics). Un marcaj al indicativului pistei consta dinr-un numar format din doua cifre si, pe
pistele paralele ,acest numar trebuie insotit de o litera .In cazul unei singure
piste ,doua piste paralele sau trei piste paralele , numarul de doua cifre
trebuie sa fie numarul intreg , cel mai apropiat de zecimea azimutului magnetic
al axului pistei , masurat incepanad de la nordul magnetic , vazut din directia
de apropiere .In cazul a patru sau mai multor piste paralele , un set de piste
paralele alaturate , numarul de doua cifre trebuie sa fie numarul intreg cel mai apropiat de zecimea azimutului
magnetic al axului pistei , JAR celelalte piste paralele trebuie sa aiba ca indicativ
urmatorul numar intreg cel mai apropiat de zecimea azimutului magnetic al
axului pistei land ,prin aplicarea acestei reguli , rezulta an numar format dintr-o
singura cifra, aceasta trebuie sa fie
precedata de un zero.
In cazul pistelor paralele , fiecare numar de indicativ al pistei trebuie sa fie
suplimentat cu o litera dupa cum urmeaza , in ordinea aratata de la stanga la dreapta,
cand este vazuta din directia de apropiere :
- pentru doua piste paralele "L ", "R"
- pentru trei piste paraele :"L" "C" "R"
- pentru patru piste paralele : "L" "R" "L" "R"
Numerele si literele trebuie sa aiba forma ,si proportiile aratate in ANEXA 14
OACI, la fel dimensiunile nu trebuie sa fie mai mici decat cele precizate in ANEXA14.
NOTA .Numerele care se vad pe pista nu sunt arbitrare ,ele corespund unei referinte
pentru nordul magnetic("correspond to a magnetic north reference").Directia
magnetica a pistei este rotunjita spre cele mai apropiate 10 grade cu ultimul
zero omis .O pista cu un cap magnetic de 268 grade este rotunjita la 270 gade
si ,cu ultimul zero taiat devine Pista 27 .O pista cu un cap magnetic de 088 gade
devine Pista 09 .Pentu simplificare ,orice pista care este intre capurile de
010 grade si 090 grade este denumita (identificata - designated") cu un numar de
pista format dintr-o singura cifra ,astfel Pista 09 este marcata ca Pista 9 .
5.Marcajul axulul pistei (runway centre
line marking )
Aplicare . Pe o pista pavata trebuie asigurat un marcaj al axului acesteia.
Amplasare
. Un marcaj al axului pistei trebuie amplasat in lungul axului pistei , intre
marcajele indicativului pistei.
Caracteristici . Un marcaj al axului
pistei trebuie sa conste dintr-o linie de benzi si goluri , distantate uniform
.Lungimea unei benzi plus un gol nu trebuie sa fie mai mica de 50 m si nici mai
mare de 70 m. Lungimea fiecarei benzi trebuie sa fie cel putin egala cu un gol
,sau trebuie sa fie de 30 m daca golul
este mai mic dacat aceasta lungime.
6.Marcajele pragului(threshold marking )
Aplicare. Un marcaj al pragului
trebuie sa fie asigurat atat pe pistele instrumentale pavate ,cat si pe pistele
la vedere pavate unde numarul de cod este 3 sau 4 si care sunt destinate transportului
aerian comercial international.
Recomandare. Un marcaj al pragului ar
trebui asigurat si la pragul unei piste la vedere pavate , in cazul in care
numarul ei de cod este 3 sau 4 ,si pista este destinata altor operatiuni Decat
cele de transport aerian comercial international .Un marcaj de prag va fi asigurat
, pe cat este posibil, la pragurile unei piste nepavate.
Amplasare . (location
). Benzile marcajului pragului trebuie sa inceapa de la 6 m distanta
fata de prag.
Caracteristici (Characteristics )
.Marcajele pragului pistei trebuie sa conste intr-un ansamblu de benzi
longitudinale aceleasi dimensiuni , dispuse simetric in raport cu axul unei piste
,asa cum se prezinta in Anexa 7 (A) si (B) pentru o pista cu latimea de 45 m .
Numarul benzilor trebuie sa fie in raport cu latimea pistelor ,asfel :
Latimea pistei Numarul de
benzi
18m 4
23m 6
30m 8
45m 12
60m 16
cu exceptia pistelor cu apropiere non-precizie si celor la vedere avand latimea
egala sau mai mare de 45 m , unde marcajele pot fi dispuse asa cum se arata in Anexa
7.
Benzile trebuie sa se extinda lateral pana la distanta de 3m fata de marginile unei
piste , ori pana la o distanta de 27 m de o parte si de alta a axului pistei.
In cazul in care in interiorul marcajului de
prag este amplasat un marcaj de identificare a pistei trebuie sa fie cel putin 3 benzi de marcaj al
pragului de fiecare parte a axului pistei .Benzile trebuie sa fie de cel putin m lungime si aproximativ
1,8 m latime distanta dintre ele fiind tot de aproximativ 1,8 m ,cu exceptia cazului
in care marcajele de prag se aplica pe toata latimea pistei cand benzile aflate
imediat de o parte si de alta a axului trebuie sa fie despartite printr-un
spatiu dublu JAR in cazul in care marcajele de identificare a pistei sunt amplasate
in interiorul marcajelor de prag ,acest spatiu trebuie sa fie de 22.5 m.
Banda
transversala (transverse stripe).In cazul in care un prag este decalat fata de capul unei piste , sau
in care marginea pistei nu este perpendiculara pe ax, ar trebui ca la marcajul
pragului pistei sa se adauge o banda transversala ,cum se arata in Anexa 9. O
banda transversala nu trebuie sa aiba o latime mai mica de 1.8 m.
In cazul in care un prag este decalat cu caracter permanent pe partea de
pista dinaintea pragului decalat trebuie asigurate sageti conformandu-se
Anexei 9 (B).
In cazul in care pragul unei piste este decalat temporar din pozitia normala,
acesta trebuie marcat asa cum se arata in Anexa 9 (A) sau (B) , JAR toate
marcajele dinaintea pragului decalat trebuie acoperite , cu exceptia marcajului
axului pistei ,care trebuie transformate in sageti
Nota 2.- In cazul in care portiunea de pista situata inaintea unui prag decalat
nu corespunde rularii aeronavelor pe sol ,este necesar sa fie asigurate marcaje
de zona inchisa.
7.Marcajul punctului de tinta (aiming point marking )
Trebuie asigurat cate un marcaj de punct
de tinta la fiecare sfarsit de apropiere pentru o pista instrumentala pavata
avand numarul de cod 2, 3 sau Recomandare .Un marcaj al punctului de tinta ar trebui asigurat pentru fiecare
sfarsit de apropiere al :
a)unei piste la vedere pavate,
avand numarul de cod 3 sau b) unei piste instrumentale pavate , avand numarul de cod 1 ,in cazul in
care este de dorit ca pozitia punctului de tinta sa atraga mai bine atentia .Un
marcaj al punctului de tinta trebuie sa fie constituit din doua benzi care sa
atraga atentia.
Amplasarea (location ) Marcajul punctului de tinta trebuie sa
inceapa de la o distanta fata de prag cel putin egala cu distanta indicata de Anexa l4 VoI.l (distanta fata de prag este
in functie de distanta utilizabila la aterizare - landing distance available );
pe o pista echipata cu un indicator al pantei vizuale de apropiere , inceputul
marcajului trebuie sa coincida cu originea pantei vizuale de apropiere.
8.MARCAJUL ZONEI DE CONTACT (touchdown zone marking)
Aplicare . Un marcaj al
zonei de contact trebuie asigurat in zona de contact a unei piste pavate cu
apropiere de precizie, avand numarul de
cod 2, 3, sau 4.
Recomandare. Un marcaj al zonei de contact ar trebui asigurat si pe zona de contact
a unei piste pavate non-precizie sau la vedere , in cazul in care aceasta are
numarul de cod sau 4
,si ar fi de dorit ca pozitia zonei de contact sa atraga mai bine atentia.
Amplasare . Un marcaj at zonei de contact
trebuie sa conste din perechi de marcaje dreptunghiulare dispuse simetric de o parte
si de alta a axului pistei; cu un numar variabil in functie de distanta utilizabila
la aterizare si ,in cazul in care marcajele trebuie dispuse pe ambele directii de
apropiere ale pistei in functie de
distanta dintre praguri , dupa cum urmeaza :
9.Distanta utilizabila pentru aterizare;
Perechi de marcaje sau distanta dintre praguri
-mai mica de
900m 1
-de la 900 m la 1200m 2
-de la 1200 m la 1500m 3
-de la 1500 m la 2400m 4
-mai mare de 2400m 6
10.Caracteristici cu privire la inarcarea
zonei de contact
Un marcaj al zonei de contact trebuie
sa fie corespunzator unuia dintre cele doua modele aratate in Anexa 10 .Pentru
modelul aratat in Anexa 10 (A) marcajele trebuie sa aiba cel putin 22,5m
lungime si m latime
.Pentru modelul aratat in Anexa 10 (B) , fiecare banda a fiecarui marcaj
trebuie sa aiba cel putin m
lungime si 1,8 m latime , cu o distanta de 1,5 m intre benzile alaturare.
Perechile de marcaje trebuie sa fie asigurate la intervale longitudinale
de 150 m incepand de la pragul pistei ; insa perechile de marcaje ale zonei de contact
care coincid cu marcajul punctului de tinta ori se afla la mai putin de 50 m fara
de acesta trebuie sa fie suprimate din modelul aplicat.
11.MARCAJUL MARGINILOR PISTEI (runway side stripe marking)
Aplicare .Un marcaj al marginii
pistei trebuie asigurat intre pragurile unei piste de precizie si unei piste
pavate , in cazul in care intre marginile pistei si acostamente
(acostamente ="shoulders") sau terenul inconjurator exista o
lipsa de contrast.
Recomandare .Un marcaj al marginii pistei ar trebui sa fie asigurat pe o pista
cu apropiere de precizie , indiferent de contrastul existent intre marginile
pistei si acostamente pe de-o parte si terenul inconjurator pe de alta parte.
12.MARCAJE PENTRU CALEA DE RULARE (taxiway markings)
Cerinte
.Marcajele cai de rulare si marcajele pozitiei de parcare a aeronavelor pe platforma
(ACFT stand markings )sunt galbene.
Liniile de siguranta pentru platforma trebuie sa fie de o culoare vizibila
, care atrage atentia si care vor contracta cu culoarea folosita pentru marcajele
positiei de parcare a aeronavelor pe platforma.
13.MARCAJUL AXULUI CAIl DE
RULARE (taxiway centre linemarking)
Aplicare
.Marcajul axului caii de rulare trebuie asigurat pe o cale de rulare , o suprafata
de degivrare/antigivrare si pe o platforma pavata , in cazul in care numarul de
cod este 3 sau 4 , asfel incat sa se realizeze o dirijlare continua din axul
pistei pana la punctul de pe platforma unde marcajul pozitiei de stationare
(parcate ) pentru aeronava incepe.
Marcajul axului caii de rulare
trebuie asigurat pe o pista pavata , in cazul in care pista face parte dintr-un
itinerariu de rulare reglementat ("standard taxi- route ") si:
a) nu exista marcaj al axului
pistei
b) in cazul in care axul caii de
rulare nu coincide cu axul pistei.
14.MARCAJUL POZITIEI DE ASTEPTARE LA PISTA (runway-holding position marking )
Aplicare si amplasare .Un marcaj al pozitiei de asteptare la pista
trebuie sa fie dispus la vedere de-a lungul unei pozitii de asteptare la pista
.Pozitia de asteptare actuala, in vigoare , este indicata de semnul obligatoriu
(mandatory sign") care va fi dispus la vedere .Este bine ca semnul sa fie pe
ambele parti a caii de rulare
Proceduri . Exista doua
proceduri distincte pentru marcajele pozitiei de asteptare .Ele sunt definite ca
"Pattern A " si " Pattern B".
"Pattern A ".
l)La intersectia unei cai de rulare , pe de o parte si o pista la vedere
, o pista cu apropiere non-precizie pista cu apropiere non-precizie o pista cu
apropiere de precizie de Categoria 1 ,sau o pista de decolare , de cealalta
parte , marcajul pozitiei de asteptare la pista va fi "Varianta A", asa cum
este aratat in Anexa 11 din manual a/d
2)In cazul in care la intersectia unei cai de rulare cu o pista cu
apropiere de precizie categoria II sau III , este asigurat o singura pozitie
de asteptare la pista marcajul acesteia trebuie sa fie asa cum este aratat in
Anexa II "Varianta A"
ALTA VARLANTA DE TRADUCERE PENTRU 2) DE MAI SUS
Unde o singura pozitie de asteptare pentru rulare (taxi- holding position marking)
este asigurata la o intersectie a unei cai de rulare si o pista pentru
apropieri de precizie de categoria I, II sau III ,marcajul positiei de asteptare
pentru rulare va fi "Varianta A"
"Pattern B". In cazul in care
la o astfel de intersectie (Varianta A 1) ) sunt asiguarate doua sau trei pozitii de asteptare
, marcajul pozitiei de asteptare cea mai apropiata de pista (de linga pista )
va fi ca cel aratat in Varianta A si marcajele mai indepartate de pista trebuie
sa fie conform Variantei B
15.MARCAJELE POZITIEI INTERMEDJARE DE ASTEPTARE (intermediate holding
position )
Aplicare
si atiplasare
Recomandare .- Un marcaj al pozitiei intermedJARe de asteptare ar trebui pus la
vedere de-a lungul unei pozitii intermedJARe.
Recomandare . -Un marcaj al pozitiei intermedJARe de asteptare ar trebui pus la
vedere la linia de iesire dintr-o pozitie de degivrare -antigivrare alaturata unei
cai de rulare.
In cazul in care un marcaj al
pozitiei intermedJARe de asteptare este amplasat la intersectia a doua cai de rulare
pavate, acesta trebuie sa fie amplasat transversal pe calea de rulare , la
o distanta suficienta fata de marginea intersectiei mai apropiate ,pentru a
asigura o distanta de garda sigura intre aeronavele aflate in rulaj .El trebuie
sa coincida cu luminile barei de oprire sau cu cele ale pozitiei intermedJARe de
asteptare ("it should be coincident with a stop bar or clearance bar ") ,
in cazul cand acestea sunt asigurate.
Un marcaj al pozitiei intermedJARe de asteptare va consta dintr-o singura linie
galbena intrerupta.
16.MARCAJELE MARGINILOR CAII DE
RULARE (taxiway edge markings) )
Marcajele pentru marginile caii de rulare sunt folosite unde suprafata din
spatele marginii caii de rulare este pavata ,dar in mod normal nu este
disponibila pentru a fi folosita de aeronave.
17.MARCAJUL PUNCTULUI DE VERIFICARE
VOR DE AERODROM In cazul in care este stabilit un punct de verificare VOR pe un aerdrom
acesta trebuie sa fie indicat printr-un "marcaj ("marking")de punct de verificare
VOR de aerodrom " si "un panou indicator "("a sign board").
Amplasare . Marcajul punctului de verificare
VOR de aerodrom trebuie sa fie centrat pe punctul in care trebuie parcata o aeronava
pentru a primi semnalul VOR corect.
Caracteristici . Marcajul punctului
de verificare VOR de aerodrom consta intr-un
cerc alb pe fundal negru.El poate avea o linie care
traverseaza cercul pe azimutul dorit ;linia ar trebui sa se extinda pe 6 m in
exteriorul cercului , in directia de orientare dorita si sa se termine printr-o
sageata. (Marcajul poate avea o sageata adaugata ca sa indice directia in care aeronava
trebuie sa se indrepte pentru a primi cel mai bun semnal .)
18.MARCAJELE POZITIEI DE STATIONARE - AERONAVE (aircraft stand markings )
Recomandare .Marcajele pozitiilor de stationare -aeronava ar trebui sa fie
asigurata pentru pozitiile de stationare -aeronava cu indicative de pe o platforma
pavata si de pe o suprafata de degivrare /antigivrare.
Amplasare
Recomandare -Marcajele pozitiilor de stationare- aeronava de pe o platforma
pavata si de pe o suprafata de degivrare / antigivrare ar trebui sa fie amplasate
asfel , incat sa asigure degajarile specificate ,atunci cand roata de bot
urmareste marcajele respective.
Caracteristici
Recomandare . Marcajele pozitiilor de stationare- aeronava ar trebui sa includa
elemente cum ar fi : indicativul pozitiei (stand identification ) linia de intrare (lead in line ), bara de viraj (turn bar ),bara de aliniere (augment bar ), linia de oprire si linia de iesire (stop line and lead-out
line), dupa cum sunt cerute de configuratia parcarii si pentru a completa alte
mijloace de stationare
Recomandare .Un marcaj al indicativului pozitiei(Llitera si/sau numar ) ar
trebui incorporat in linia de intrare ,la o disinata mica de inceputul acesteia.
Inaltimea indicativalui ar trebui sa fie adecvata ,pentru a putea fi citita din
cabina pilotilor aeronavei care foloseste pozitia de stationare
Recomandare. In cazul in care ,pentru a permite o folosire mai flexibila a
platformei , sunt suprapuse doua seturi de marcaje ale pozitiei de stationare -
aeronava si este dificil de identificat care dintre marcaje trebuie urmat ,sau
daca prin urmarirea unui marcaj gresit este afectata siguranta ,ar trebui ca,
pentru fiecare din seturile de marcaje , la indicativul pozitiei de stationare sa
se adauge si identificarea aeronavei.
NOTA -Exemplu :2A-B 747, 2B -F-28.
Recomandare .Liniile de intrare ,de viraj si de iesire ar trebui sa fie in mod
normal continue
Recomandare . Portiunile curbe ale liniilor de intrare ,de viraj si de iesire
ar trebui sa aiba raze corespunzatoare pentru aeronavele de tipurile cele mai
restrictive din cele carora le este destinat marcajul
Recomandare .In cazul in care urmeaza ca o aeronava sa continue manevra numai intr-o
singura directie , ar trebui ca , pe liniile de intrare si de iesire , sa fie incorporate
sageti in directia care trebuie urmata
Recomandare .O bara de aliniament ar trebui sa fie amplasata astfel ,incat sa
coincida cu prelungirea axului aeronavei aflate pe pozitia indicata de
stationare si sa fie vizibila pentru pilot pe timpul ultimei parti a manevrei de
parcare.
Recomandare . O linie de oprire(stop line ) ar trebui amplasata in unghi drept fata
de bara de aliniament (alignament bar ) , venind catre pilotul care ocupa locul
din stanga.
19.LINIILE DE SIGURANTA PE PLATFORMA (apron safey lines)
Liniile de siguranta de platforma ar trebui sa fie asigurate pe o platforma
pavata ,dupa cum sunt impuse (in functie de )de configuratia parcarii si de instalatiile
de sol.
Amplasare .Liniile de
siguranta de platforma ar trebui sa fie dispuse astfel incat sa delimiteze
zonele destinate a fi folosite de vehiculele de sol (ground servicing vehicles)
burduf (air bridges) si echipamente de intretinere a aeronavei pentru a asigura
o separare sigura fata de aeronave.
Caracteristici
.Recomandare. Liniile de siguranta de platforma ar trebui sa includa asfel de
elemente , cum ar fi linii de degajare fata de varful aripilor si linii de delimitare
a drumurilor de serviciu dupa cum sunt impuse de configuratia parcarii
si instalatii la sol.
O linie de siguranta de platforma ar trebui sa fie continua in lungime si de o
culoare care sa nu se confunde cu celelalte marcaje.
20.MARCAJE ALE POZITIEI DE ASTEPTARE PE
DRUMUL DE SERVICIU (road holding position marking)
Un marcaj al pozitiei de asteptare pe drumul de serviciu trebuie asigurat la
toate intrarile unui drum de serviciu pe o pista.
Amplasare .Marcajul pozitiei de asteptare pe drumul de serviciu trebuie
amplasat transversal pe drum , la pozitia de asteptare.El trebuie sa fie
conform reglementarilor locale privind circulatia rutiera .
21.MARCAJE DE OBLIGATIVITATE
(mandatory information marking)
In cazul in care nu este posibila instalarea unui semn obligatoriu, panou indicator
de obligare (mandatory sign),trebuie asigurat un marcaj cu instructiuni obligatorii
pe suprafata pavajului caii de rulare ("a mandatory instruction marking is to
be marked ori the surface of the taxiway pavement").
Amplasare
. Marcajul de obligativitate trebuie sa fie amplasat pe partea stanga a marcajului
axului caii de rulare si pe partea de asteptare a marcajului pozitiei de
asteptare la pista ,asa cum este aratata in Anexa 1 3
Caracteristici .Un marcaj de obligativitate trebuie sa constea intr-o inscriptie
in alb pe un fond rosu .Cu exceptia unui marcaj NO ENTRY, inscriptia trebuie sa
asigure informatia identica aceleia panoului
indicator de obligare asociat
Un marcaj NO ENTRY trebuie sa constea
intr-o inscriptie de culoare alba citita NO ENTRY pe fond rosu
22.MARCAJUL DE INFORMARE (Information marking)
Aplicare
. In cazul in care ar trebui instalat un panou de informare si nu este posibila
instalarea fizica a panoului , pe suprafata pavajului trebuie pus la vedere un
marcaj de informare
Amplasare
Recomandare. Marcajul de informare ar trebui sa fie amplasat transversal pe calea
de rulare sau pe platforma unde este necesar si sa fie asfel pozitionat,
incat sa fie usor de descifrat din cabina unei aeronave care se apropie.
Caracteristici. Un marcaj de informare
trebuie sa constea in:
a) o inscriptie cu galben , in cazul in care inlocuieste sau suplimenteaza un panou
de informare ("location sign"); si
b) o inscriptie cu negru , in cazul in care inlocuieste sau suplimenteaza un panou
de directionare sau destinatie ("a direction or destination sign").
In cazul in care contrastul intre marcaj si suprafata pavata este insuficient,
marcajul trebuie sa includa :
a) un contur negru , in cazul in care inscriptia este galbena ; si
b) un contur galben , in cazul in care inscriptia este neagra
23.LUMINI DE AERODROM (aerodrom sign)
1.Lumini care pot pune in pericol aeronava (lights which may endarger
aircraft).
2.Lumini aeriene(aeronautice ) (elevated lights)
3.Sistemul de lumini de aerodrom este format din:
a) sistemul luminos de
apropiere (approach lighting system );
b) luminile de margine ale pistei(runway edge lights) ;
c) luminile pragului pistei (runway threshold lights);
d) luminile de extremitat ale pistei (runway end lights); e) luminile axei pistei(runway centre line lights);
f) luminile zonei de contact ale pistei ( runway touchdewnzone lights) si :
g) luminile axei caii de rulare
24.LUMINI PENTRU SITUATII DE URGENTA (emergency lights.)
De regula , un
aerodrom va avea o sursa de electricitate alternativa .
Unde o asfel de sursa nu exista ,lumini pentru situatii de urgenta sunt
disponibile pentru cel putin pista principala ("primary runway").
25.FARURI AERONAUTICE
(aeronautical beacons )
Unde este necesar din punct de vedere
operational , un far de aerodrom sau far de identificare este asigurat unde se
preconizeaza ca aerodromul sa fie folosit pe timpul noptii.
26.CARACTERISTICILE FARULUI
(characteristics beacons )
Un far de aerodrom emite fie flasuri
colorate altenand cu flasuri albe sau numai flasuri albe. Frecventa
flasurilor va fi de la
20 la 30 pe minut.
Unde sunt folosite, flasurile
colorate emise de faruri la aerodromurile uscat vor fi verzi ,JAR flasurile
colorate emise de faruri la aerodromurile pe apa vor fi galbene.
In caz de un aerodrom combinat ,pe uscat si apa , flasuri colorate daca
sunt folosite ,vor avea culoarea caracteristica a sectiunii (partii)
aerodromului care este desemnata ca principala facilitate (utilizare ).
Lumina emisa de far va emite catre toate unghiurile de azimut.(de revazut).
Faruri sunt asigurate la un aerodrom planificat pentru folosire pe timpul noptii
daca una sau mai multe din urmatoarele conditii exista:
a. aeronave pilotate cu precadere de mijloace vizuale (cu ajutorul mijloacelor
vizuale )
b. vizibilitati reduse sunt frecvente ;sau
c. este dificil sa localizezi aerodromul din cauza luminilor inconjuratoare sau
obstacolelor de teren
Distribuirea pe verticala
se va extinde in sus de la inaltimea de nu mai mult de 1 grad (de revazut), catre
o inaltime determinata de autoritatea acoperitoare (indreptatita ), ca sa fie suficienta
in a asigura ghidare la maximum de inaltime la care farul este preconizat a fi
folosit si intensitatea flasului nu va fi
mai mica de 2000 cd.Caracterele de identificare vor fi transmise in
codul Morse international .Viteza de trasmitere va fi intre 6 si 8 cuvinte pe minut
, rata corespunzatoare de durata a punctelor Morse fiind de la 0,15 la 0,2
secunde pe minut.
27.SEMNE PE AERODROM (signs) Nota. In limba romana s-a incetatenit termenul de "panouri de
semnalizare" termen folosit, de exemplu, de specialistii de la Aeroportul
Otopeni.
Precizari generale .Amplasare .Semnele sunt
dispuse pe aerodromuri pentru a transmite o instructiune obligatorie , informatie
privind o directie, localizare anume, sau destinatie pe o suprafata de miscare
, sau pentru a furniza alte informatii dupa cum este necesar
Caracteristici .Semnele vor fi fragile,casante (frangible ).Acelea localizate
langa o pista sau cale de rulare vor fi suficient de joase .Inaltimea semnului nu
va depasi dimensiunea aratate in Anexa 14 .Semnele vor fi dreptunghiulare , cu
latura orizontala mai mare .Unele semne pe suprafata de miscare ce
utilizeaza rosu vor fi semne de instructiuni obligatorii .
Semnele vor fi reflectorizante si
/sau iluminate cand se preconizeaza pentru a fi folosite pe timp de noapte in legatura
cu piste neinstrumentale("non -instrument runway ") cand numarul cod este 1 sau
2.
Nota. Vezi definitia pentru "non instrument runway".
Semnele vor fi iluminate cand se
preconizeaza a fi folosite:
a. in conditii de RVR mai mici decat o valoare de 800m ; sau
b. pe timpul noptii in asociere cu piste instrumentale ;sau
c. pe timpul noptii in asociere cu piste neinstrumentale (piste cu apropiere la
vedere ) a caror cifra de cod este 3 sau 4
28.SEMNE DE INSTRUCTIUNI OBLIGATORII (PANOURI DE OBLIGARE) (mandatory instruction
signs )
Aplicare .Un semn de instructiune obligatorie(panou de
obligare ) va fi instalat pentru identificarea unui amplasament dincolo de care
o aeronava care circula la sol sau un vehicul nu va trece decat cu autorizarea turnului
de control al aerodromului (ca sa precizeze (arate ) pozitia de la care o aeronava
(sau vehicul )ce ruleaza nu se vor indrepta decat autorizate de turnul de
control de aerodrom . )
Semne de instructiuni obligatorii(panourile
de obligare ) vor cuprinde:
-semnele de identificare a pista (runway designation signs);
-semnele pentru pozitiile
de asteptare categoria I, II si III (category I,II si III holding position
signs);
-semne pentru rulaj - pozitie de
asteptare(panourile punctului de asteptare a circulatiei (taxi holding position
signs);
-semnele pozitiei de asteptare pe drumurile adiacente(panourile punctului de
asteptare de pe calea de servicii) (road - holding position signs );
- NO ENTRY signs (va fi pus cand intrarea
pe o suprafata este interzisa)
Un semn ce desemneaza pista la o intersectie
cale de rulare /pista va fi suplimentat cu un semn de localizare ("location sign pus pe partea exterioara (lateral, pe partea cea mai indepartata
de calea de rulaj ).
Pozitionari de
semne ("locations of signs")
Semnele sunt puse in acele locuri pentru care instructiunile
sau informatiile sunt aplicabile si pot fi vazute .Ele nu pot fi pozitionate ca
sa constituie un pericol pentru aeronave .Semnele sunt pozitionale asfel :
Un semn de instructiune obligatorie va consta dintr-o inscriptionare cu
alb pe fundal negru.
29.SEMNE DE INFORMARE (PANOURI INDICATOARE) (information signs)
Aplicare .Panourile de indicare vor cuprinde :
-panouri indicatoare de directie (direction sign );
-panouri de amplasament - localizare (location signs );
-panouri de destinatie
(destination signs );
-panouri de indicare a iesirii din pista (runway exit signs)
-panouri de indicare a degaJARii pistei (runway vacated signs )
Caracteristici .Panourile de indicare ,altele decat panoul de amplasament,vor
avea inscriptia de culoare neagra pe un fond galben.
Panourile de amplasament vor avea inscriptia galbena pe un fond negru.
30.TAXI WAY DESIGNATORS
(Indicatori pentru calea de rulare)
Caile de rulare sunt identificate printr-un indicator
ce cuprinde o litera (litere )sau o combinatie de o litera (litere) urmate
de un numar.
31.SEMNE DE IDENTIFICARE
PENTRU STATIONARE-AERONAVA
(aircraft stand identification signs )
Un marcaj de identificare pentru stationare - aeronava va fi
suplimentat cu un semn (panou ) unde este posibil .Panoul va fi pus asfel ca sa
fie vizibil in mod evident
din cabina de pilotaj inainte de a intrara e suprafata de stationare.
Panoul consta din o inscriptie in negru pe fond galben.
32.PANOURILE PUNCTULUI DE ASTEPTARE DE PE CALEA DE SERVICII(road-holding
position sign )
Panourile punctului de asteptare de
pe calea de servicii sunt puse la toate
caile(drumurile de intrare catre pista ) si sunt asezate la 1,5 m de la capatul
cailor de intrare ,pe partea dreapta sau stanga ,corezpunzator reglementarilor de
trafic local ,la punctul de asteptare.
Panoul are o inscriptie alba pe fond rosu
Daca panoul este utilizabil si pe timp de noapte ,el este reflectorizant sau
iluminat. Inscriptionarea este in limba nationala , conform reglementarilor de trafic
local si cuprinde urmatoarele (semnifica ,se refera la ):
a) o cerinta de oprire ( a requirement
to stop ) ; si unde corespunde
b) o cerinta de a obtine o autorizare ATC (a requiremeent to obtain ATC clearance
); si
c) indicator de amplasament (location designator )
33.MARKERE-REPERE (markers)
Definitie .Un marker este un obiect
care este expus (dispus) deasupra nivelului solului ca sa indice un obstacol sau sa delimiteze o granita (zona
).
Marker-ele sunt folosite unde nu sunt asigurate lumini sau unde iluminatul (sau
marcajele de sol) nu -si realizeasa scopul initial .In mod tipic , markere de
margine pot fi folosite ca sa indice extremitatea unei cai de rulare unde este
zapada multa ,sau sa markeze suprafetele de pamant necorespunzator (bad ground
) pe un aerodrom inierbat (grass aerodrome ) .Inaltimea lor va fi destul de joasa
pentru a nu constitui un pericol pentru aeronava care aterizeaza.
34. Markere pentru marginea pistei nepavate -pista inierbata (unpaved runway
edge markers)
Markere vor fi puse cand extinderea
(lungimea) pistei nepavate nu este in mod clar indicata de apartitia (vederea)
suprafetei sale ,comparata cu cea a solului inconjurator .Unde lumini de pista
sunt asigurate markerele vor fi incorporate in fixari (armaturi ) luminate (light
fixtures ).Unde nu exista lumini, markere de forma plata dreptunghiulara sau
conica vor fi dispuse asfel ca sa delimiteze in mod clar pista.
35. MARKERE PFNTRU MARGINEA CAII DE RULARE (taxiway edge markers ) Markere pentru marginea caii de rulare
vor fi asigurate pe o cale de rulare cand numarul de cod este 1 sau 2 si axul caii de rulare sau luminile de
margine sau markere pentru axul caii
de rulare nu sunt asigurare (dispuse ).
Marker-ele vor fi instalate cel putin
pe aceleasi amplasamente pe care se vor aseza luminile de margine ale caii de
rulare cand se folosesc
Marker-ele se cer a fi de culoare albastru reflectorizant .(retroflective
blue).
Marker-ul asa cum este vazut de
pilot , va fi un
dreptunghi si va avea o suprafata de vizibilitate minima de 150cm patrati si va
fi frangibil.(casant )
36.MARKERE PENTRU AXUL CAII DE RULARE (taxiway centre line markers )
Acestea vor fi asigurare pe o cale de rulare cand numarul de cod este l
sau 2 si lumini ale axului caii de rulare , sau de margine ,sau markere de margine
ale caii de rulare nu sunt asigurate.
Markere pentru axul caii de
rulare vor fi asigurate pe o cale de rulare unde numarul de cod este 3 sau 4 si
lumini pentru axul caii de rulare nu sunt asigurate daca exista o nevoie ca sa
imbunatatesti ghidarea asigurata (perfectionare ,corectare ) de marcajul
(marking) axului caii de rulare
Markerele vor fi instalate cel putin pe aceleasi amplasamente pe care se vor
aseza luminile axului caii de rulare .Markerele vor isi in mod normal amplasate pe marcajul axului caii de
rulare ,cu exceptia ca ,ele pot fi deplasate ,dar nu mai mult de 30 cm ,cand nu
este practicabil (nu este posibil de executat )ca sa fie amplasate pe marcajul
axului caii de rulare
Markerele axului caii de rulare sunt gri reflectorizant.
Marker-ul , asa cum este vazut de pilot va fi un dreptunghi si va avea o suprafata
de vizivilitate de 20 cm patrati.
37.MARKERE PENTRU MARGINEA CAII DE RULARE NEPAVATA
(unpaved taxiway edge markers )
Cand extinderea (lungimea ) caii de rulare nepavata , nu este in
mod clar indicata de apartitia suprafetei sale , comparata cu cea a solului inconjurator
markere vor fi asigurate (puse ) .Unde lumini de cale de rulare sunt asigurate marker-ele
vor fi incorporate in fixari (armaturi ) luminate. Unde nu exista lumini
,markere de forma dreptunghiulara sau conica vor fi dispuse ca sa delimiteze clar
calea de rulare.
38.MARKERE PENTRU DELIMITARE (markere de
margine ,granita ) (boundary markers) Markere pentru delimitare vor fi asigurate la un aerodrom unde suprafata
de aterizare nu are pista
Marker-ele de delimitare vor fi asezate de-a lungul marginii (granitei)
suprafetei de aterizare, la intervale nu mai mari de 200 m , daca tipul aratat
mai jos este folosit , sau aproximativ 90 m ,daca tipul conic este folosit cu un marker la orice colt . Markere
pentru delimitare vor fi de
o forma similara ca aceea aratata mai jos ,sau de forma unui con nu mai mic de
50 cm inaltime si nu mai mic decat
75 cm in diametru la baza.
Markerele vor fi colorate ca sa contrasteze cu suprafata solului pe care ele
vor fi vazute.
O singura culoare ,portocaliu (orange ) sau rosu (red) ,sau doua
culori contrastante , portocaliu si alb sau altemativ rosu si alb , vor
fi folosite cu exceptia unde asfel de culori se confunda cu solul.
39.SISTEME DE GHIDARE PENTRU ANDOCARE
VIZUALA ("visual docking guidance systems Acest sistem privind andocarea asigura ghidare cand informatii privind
alinierea si oprirea sunt necesare
pentru precizia parcarii, in mod particular la burdufe.
Sectiunea a IV-a. - MIJLOACE
VIZUALE PENTRU
SEMNALIZAREA (INDICAREA) OBSTACOLELOR (visual aids for denoting obstacles)
1. MARCAJE DE OBIECTE (marking of obiects)
Toate obiectele fixe pentru a fi
marcate ,cand est posibil de facut,vor fi colorate ,dar daca aceasta
nu este posibil, markere sau steaguri for fi dispuse pe sau deasupra lor .Cand
astfel de obiecte sunt suficient de vizibile prin forma ,marimea sau culoarea lor
nu mai este nevoie sa fie in alt mod marcate.
Toate obiectele mobile pentru a fi markate vor fi colorate sau vor avea
steaguri .Un obiect va fi colorat ca sa arate de o forma vargata ,daca in mod
real el are suprafete intacte si proiectia sa in orice plan vertical este de
dimensiuni egale sau mai mari de 4,5 m in ambele dimensiuni
Procedura va consta dintr-o forma dreptunghiulara de nu mai putin de 1,5 m si nu
mai mult de 3m pe oparte , colturile fiind de culoare inchisa
Vehicule si obiecte mobile .Cand
obiecte mobile sunt marcate prin culoare , o singura culoare vizibila va fi folosita:
-de preferinta rosu sau "yellowish green " pentru vehicule de salvare ("emergency
vehicles") si
- galben pentru vehicule de serviciu ("service vehicles")
Folosirea de marcaje (use of markers ) Marcaje dispuse pe sau in vecinatatea obiectelor vor fi localizate
in pozitii vizibile astfel ca sa se pastreze in memorie obiectul si sa se poata
vedea pe vreme buna de la o distanta de cel putin l000m de la de obiect
(vazut din aer ) si 300 m de obiect (vazut de pe sol ) in toate directiile din care
o aeronava se apropie ; varful marcajelor va fi distinct ,vizibil ,pentru a nu se confunda cu alte informatii.
Wires and cables .Marcajul va fi sferic si colorat alb si rosu ,sau alb si orange si va fi dispus alternativ .Culoarea aleasa va contrasta cu fundalul pe care va fi vazuta .
2.ILUMINATUL PENTRU OBIECTIVE (lighting
of obiects) Prezenta de obiecte care pot fi iluminate vor fi indicate prin
lumini de obstacole de intensitate joasa,medie sau mare ,sau o combinatie de
astfel de lumini.
Lumini de intensitate joasa. Lumini de
obstacolare de intensitate joasa pe obiecte fixe vor fi lumini fixate de
culoare rosie , vizibile si neconfundabile. Lumini de obstacolare de
intensitate joasa pe obiective cu mobilitate limitata ,cum sunt burdufurile
(aerobridges ),vor fi rosu aprins si daca este nevoie pentru
a fi vizibile si inconfundabile pot fi
de intensitate medie sau mare.
Lumini de intensitate medie .Lumini de
obstacolare de intensitate medie vor fi flash-uri de culoare rosie
cu exceptia ca ,atunci cand sunt folosite in combinatie cu cele de intensitate
mare vor fi flash-uri de culoare alba.
Frecventa flash-ului va fi intre 20
si 60 pe minut .Lumini de obstacolare de intensitate medie fixate pe un obiect
vor sclipi simultan (simultaneously).
Lumini de obstacolare de intensitate
medie vor fi folosite ,fie singure
,sau in combinatie cu lumini de obstacolare de intensitate joasa , cand
obiectul este unul extins pe verticala ,sau inaltimea lui deasupra nivelului
solului inconjurator este mai mare de m (ex: un grup de copaci sau cladiri este un obiect extensiv ("an
extensive object").
Lumini de intensitate mare .Lumini de
obstacolare de intensitate mare ,vor fi flash-uri de culoare alba puse pe un obiect vor emite flash-uri
in mod simultan cu rata intre 40 si pe
minut .;puse pe un turn vor emite flash-un secvential :lumina de mijioc prima ,
lumina din varf a doua si lumina de la baza ultima .Aceste lumini de intensitate
mare ,vor fi folosite ca sa indice prezenta unui obiect daca inaltimea sa deasupra
nivelului solului inconjurator este peste 150m si un studiu aeronautic indica ca
luminile sunt importante pentru identificarea obiectului in timpul zilei .Lumini
de intensitate mare vor fi folosite pentru a indica prezenta unui turn care are
in partea de sus fire si cabluri electrice cand:
a. un studiu aeronautic indica faptul ca asfel de lumini sunt importante pentru
semnalarea prezentei de cabluri ,fire etc.
b. nu este posibil sa se instaleze markere pe cabluri si fire.
3.LOCALIZAREA LUMINILOR DE OBSTACOLARE.(Location of obstacle lights ).
Acestea ,fie ca este una singura sau
sunt mai multe ,se vor pune cat mai apropae de varful obiectului .Luminile din
varf vor si astfel asezate ca sa indice cel putin punctele sau marginile celui
mai inalt obiect raportat la suprafata de delimitare a obstacolelor .In cazul
unui cos de fabrica luminile de varf vor fi puse suficient de jos ca sa nu fie
contamitate de fum (sa nu se vada).In cazul unui turn de manevra ,start ,sau
antene ,unde nu este posibil sa se fixeze o
lumina de obstacolare de intensitate mare in varf , o asfel de lumina va fi pusa la punctul cel mai inalt
posibil si o lumina de intensitate
medie luminand alb va fi montata in varf.
4.ILUMINAREA AERONAVELOR
Aeronavele parcate pe suprafata de manevra sunt considerate obstacole si vor fi iluminate fie de luminile de navigatie ale aeronavelor ,fie de o iluminare auxilJARa pentru a determina extremitatile aeronavei.
5.OBSTACOLE PE RUTA .(En -route Obstacles ). Obiectele
localizate(aflate ) pe
o raza mai mare de 15 km de aerodrom sunt considerate in mod normal a fi
obstacole pentru aeronave in zbor numai daca ele depasesc 150 m in inaltime.
Obiecte proeminente de inaltime mai mica pot fi considerate ca obstacole daca sunt
pe sau vecine rutelor regulate folosite de elicoptere . Obstacole
pe ruta sunt de regula luminate de lumini rosu aprins pe timpul noptii si de
flash-uri de lumini albe de intensitate mare pe timpul zilei.Particularitati de mediu inconjurator pot exclude folosirea
luminilor de intensitate mare.
Sectiunea a V-a. - MIJLOACE VIZUALE PENTRU MARCAREA
SUPRAFETELOR FOLOSITE RESTRICTIONAT (visual
aids for denoting restricted areas)
1.Piste si cai de rulare inchise(neutilizabile).Un marcaj (obiect )ce semnifica inchis (neutilizabil) va fi amplasat
pe o pista sau cale de rulare ,sau portiuni din ele ,care sunt inchis permanent
pentru utilizarea tuturor aeronavelor. Un marcaj pentru inchis va fi asezat pe
o pista inchisa temporar sau pe o cale de rulare ,sau pe portiuni din ele , cu exceptia
ca ,astfel de markaje pot fi omise cand inchiderea este de scurta durata si avertizari adecvate sunt asigurate de
ATS. Pe o pista, un marcaj pentru inchis va fi pus la fiecare capat al pistei sau
pe portiuni din ea declarate inchise , si
marcaje suplimentare vor fi astfel plasate ca, intervalele maxime intre
marcaje sa nu fie mai mari de 300m .Pe o cale de rulare un marcaj pentru inchis
va fi pus la cel putin fiecare capat al caii de rulare sau portiune din ea inchisa
.(Nota : Cand o suprafata este temporar inchisa pot fi folosite ,bariere casante
,sau bariere utilizand materiale, altele decat vopsele ,sau alte mijloace
potrivite pentru a identifica suprafata inchisa.
Cand o pista sau cale de rulare sau
portiuni din ele sunt inchise permanent toate marcajele obisnuite ale lor vor fi
sterse . Luminile de pe o pista sau cale inchisa sau portiuni din ele care sunt
inchise , nu vor fi folosite , cu exceptia
cand sunt necesare in scopuri de intretinere ("maintenance purposes").
Secnunea a VI-a. - SERVICU PENTRU SITUATII DE URGENTA SI ALTE
SERVICII (emergency and other services)
1.Serviciul de salvare
si de stingere a incendiilor (Rescue and firefighting service).Principalul
obiectiv al acestui serviciu este de a salva vietile.
Nivelul
de protectie ce este asigurat (level
of protection to be provide ) la un aerodrom pentru salvare si stingerea incendiilor a fi
corespunzator categoriei aerodromului .Categoria aerodromului va fi stabilita in
functie de aeronavele cele mai lungi care in mod normal folosesc aeroportul si
latimea fuselajelor lor ("aeroplane over-all length and fuselage width"), in
total rezultand 10 categorii.
Timpul de interventie(response time ). Principalul obiectiv al Serviciului de salvare si stingere a incendiilor va fi acela de a se incadra in timpul de interventie de 2 minute si de a nu depasi 3 minute ,pana a ajunge la capatul fiecarei piste ,sau in oricare alta parte a suprafetei de miscare in conditii optime de vizibilitate si de deplasare .Timpul de interventie este considerat a fi timpul dintre apelul initial pentru Serviciul de salvare si stingere a incendiilor si timpul cand primul (primele) vehicule de interventie este (sunt) in pozitie de interventie cu spuma cu o capacitate de cel putin % din capacitatea de descarcare specificata .Pentru eficienta actiunii este necesar sa se alcatuiasca un ghid de deplasare rapida a vehiculelor implicate in actiunea de salvare si stingere a incendiilor.
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |