Determinarea locului si timpului cand s-a savarsit omorul

Determinarea locului si timpului cand s-a savarsit omorul

1. STABILIREA LOCULUI SAVARSIRII OMORULUI

Nu de putine ori, pentru a induce in eroare organele de urmarire penala, faptuitorii transporta cadavrul victimei din locul unde a fost savarsit omorul in alt loc, fie pentru a ingreuna descoperirea acestuia, fie pentru a disimula omorul intr-o alta fapta (accident de circulatie, sinucidere, moarte accidentala datorita atacului animalelor salbatice etc.). din acest considerent, stabilirea locului si timpului savarsirii omorului prezinta o importanta deosebita mai ales in cazul simularilor de sinucidere, a celor in care  cadavrul a fost sectionat sau distrus precum si in cazurile in care se constata prezenta unor imprejurari negative (prezenta ranilor pe cadavru fara ca langa el sa existe urme de sange, cadavrul aflat pe un teren deschis imbracat in lenjerie usoara in conditii de iarna etc.).

Locul comiterii omorului ofera posibilitatea descoperirii, fixarii si ridicarii tuturor categoriilor de urme si mijloace materiale de proba care interpretate si valorificate stiintific, vor duce la identificarea faptuitorului. Apoi, ambianta locului faptei, urmele si modul lor de amplasare in campul infractional sunt de natura sa prefigureze actiunile desfasurate de faptuitor inainte, in timpul si dupa comiterea agresiunii, reactia victimei, modul de operare folosit, mobilul si scopul omorului, in raport cu care pot fi elaborate cele mai plauzibile versiuni si desfasurarea unor activitati de urmarire penala care sa duca la aflarea adevarului.

Deci, pe timpul desfasurarii cercetarii, dar mai ales cu ocazia cercetarii locului faptei, trebuie sa se lamureasca daca locul unde a fost descoperit cadavrul coincide sau nu cu cel in care faptuitorul a savarsit omorul.

La lamurirea acestui aspect contribuie, deopotriva, natura leziunilor existente pe corpul victimei, modul lor de amplasare forma (in raport de obiectele folosite) lipsa unor urme ce trebuiau sa existe in contextul dat, existenta unor urme care nu se justifica etc.

Spre exemplu, unul din criteriile importante de determinare a locului comiterii omorului, in cazul prezentei urmelor de violenta pe cadavru, sunt urmele de sange. Balta abundenta de sange arata locul unde victima s-a gasit sau a stat mai mult, imediat dupa lovitura. In mod corespunzator, lipsa unor urme de sange in prezenta unor leziuni exterioare duce la concluzia ca omorul s-a savarsit in alt loc.34

Daca cu ocazia cercetarii se va stabili ca locul unde a fost gasit cadavrul este unul si acelasi cu cel al savarsirii omorului, trebuie sa se insiste pentru a se preciza:

de ce infractorul a ales tocmai acest loc si nu altul;

cauza prezentei victimei in acel loc;

daca victima a fost sau nu insotita si de alte persoane pentru a ajunge in locul respectiv (indeosebi cand starea sanatatii sale face sa se nasca astfel de intrebare);

care erau raporturile victimei cu persoanele suspecte etc.

In unele situatii infractorii leaga de cadavru diverse greutati (pietre, roci, bucati de beton, fiare etc.) pentru a nu iesi la suprafata apei timp indelungat.

In asemenea cazuri locul unde se descopera cadavrul este, de regula, perimetrul unde acesta a fost aruncat in apa, greutatile respective nepermitand deplasarea corpului victimei spre aval.

Atunci cand cadavrul a fost deplasat, se vor cauta fie urme de tarare (pe iarba, pamant, zapada etc.) fie urme ale mijloacelor de transport sau de incaltaminte, inclusiv urme, dare sau picaturi de sange repartizate pe un anumit traseu de transportare a victimei, ceea ce va permite determinarea locului unde s-a savarsit omorul.

2. STABILIREA TIMPULUI CAND S-A SAVARSIT OMORUL

Momentul suprimarii vietii victimei constituie o problema cu semnificatii multiple. Astfel, rezultatele cercetarilor trebuie sa conduca pe de o parte la stabilirea datei exacte la care a survenit moartea, iar pe de alta parte, la incadrarea in timp a activitatii infractionale desfasurate de autor.35

Cunoscandu-se cu aproximatie data savarsirii omorului, organele de urmarire penala vor urmari sa stabileasca traseul si activitatile premergatoare comiterii faptei, desfasurate de victima, persoanele care au vazut-o ultima data, eventuale incidente avute, bunurile si valorile pe care le avea in momentul atacului, starea ei in acel moment etc.

O serie de date pot conduce la delimitarea unei perioade de timp in care autorul a efectuat acte pregatitoare, aspecte de natura sa permita incadrarea faptei in categoria omorului cu premeditare.

Stabilirea exacta a datei serveste nu numai la clarificarea modului in care autorul si-a petrecut timpul inaintea comiterii infractiunii, ci si la precizarea intervalului in care acesta s-a aflat in campul infractiunii, ori a activitatilor desfasurate dupa finalizarea omorului, aceasta si in scopul contracararii unor false alibiuri.

Determinarea exacta a timpului cand a survenit moartea persoanei permite stabilirea posibilitatii ca o anumita persoana din cercul de banuiti sa fi putut comite fapte, interesul imediat pe care l-ar fi avut in suprimarea vietii victimei, daca a fost vazuta la locul faptei sau in imprejurimi in intervalul de timp cand s-a comis omorul etc. stabilirea timpului cand a fost omorata victima permite inlaturarea altor "explicatii" pe care infractorii le invoca pentru a contracara demascarea lor si nu in ultimul rand concura, alaturi de alte elemente, la incadrarea juridica a faptei comise (cu premeditare, din interes material, pentru a inlesni sau ascunde savarsirea altor infractiuni etc.).36