Elemente tehnice folosite in asezarea si perceperea taxelor vamale

Elemente tehnice folosite in asezarea si perceperea taxelor vamale

Taxele vamale asigura folosirea avantajelor participarii Romaniei la diviziunea internationala a muncii, precum si intensificarea schimburilor economice si tehnico-stiintifice cu alte tari. Ca urmare a acestui fapt, pentru produsele exportate nu se datoreaza taxe vamale iar sistemul vamal este conceput in asa fel incat sa stimuleze importurile.

Pentru o viziune cat mai clara asupra taxelor vamale este necesara punctarea elementelor tehnice care le caracterizeaza.

Subiectii impunerii sunt persoanele juridice in al caror obiect de activitate sunt prevazute operatiuni de import, si persoanele fizice autorizate sa realizeze astfel de operatiuni. Pentru evitarea unor discriminari, taxele vamale inscrise in tariful vamal se aplica tuturor agentilor economici indiferent de forma de proprietate si, de regula, la toate produsele care fac obiectul importurilor.

Subiecti ai impunerii pot fi si persoanele fizice neautorizate, atat in cazul scoaterii de marfuri din Romania, cat si in cazul introducerii de produse in tara, dar numai daca depasesc plafonul valoric de scutire, in vigoare la data trecerii frontierei.[1] Persoanele fizice au dreptul de a introduce si de a scoate din tara numai bunuri de uz personal, familial sau gospodaresc.

Obiectul impunerii este reprezentat de bunurile care se schimba pe plan international, atat in cazul operatiunilor de import-export, cat si a tranzitului de marfuri pe teritoriul national. Tariful vamal de import al Romaniei, in vigoare, publicat in M.O. Partea I, nr.68 din 31 martie 1993, se aplica la toate marfurile care fac obiectul importurilor.

Cota de impunere. Taxele vamale sunt prevazute in Tariful vamal de import al Romaniei si sunt exprimate in procente, diferentiate pe marfuri sau grupe de marfuri. Taxele vamale aplicabile sunt cele prevazute la data inregistrarii declaratiei vamale de import.

In cazul in care ulterior inregistrarii, in timpul efectuarii procedurii de vamuire pana la acordarea liberului de vama, intervin taxe vamale preferentiale, titularul operatiunii comerciale va solicita aplicarea taxei vamale corespunzatoare.[2]

Cotele cele mai frecvente pentru calculul taxelor vamale sunt cuprinse intre 10% si 30%. Trebuie de mentionat ca la fiecare marfa sau grupa de marfuri pot fi stabilite exceptii, fie ca procent de taxa, fie ca exceptare de la taxare.

Scutiri. Este scutit de la plata taxelor vamale importul la urmatoarele categorii de bunuri:

ajutoare si donatii cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic. Fac exceptie de la prevederile prezentului aliniat urmatoarele categorii de bunuri: alcool si produse alcoolice, tutun si produse din tutun, cafea;

mostrele fara valoare comerciala, materialele publicitare, de reclama si documentare;

bunurile straine care devin proprietatea statului;

alte bunuri prevazute in legi speciale.

Potrivit articolului nr.6 din Ordonanta Guvernului nr.26/1993, bunurile enumerate anterior trebuie sa indeplineasca o serie de conditii pentru a putea fi scutite de taxe vamale, si anume:

sa fie trimise de expeditor catre destinatar fara nici un fel de obligatie de plata;

sa nu faca obiectul unor comercializari ulterioare;

sa nu fie utilizate pentru prestatii catre terti, aducatoare de venituri;

sa fie cuprinse in patrimoniul persoanei juridice si inregistrate in evidenta contabila proprie.

Bunurile scutite de taxe vamale pot fi folosite numai in scopurile pentru care au fost importate, daca se schimba destinatia, importatorii sunt obligati sa achite taxele vamale de import. De asemenea, sunt scutite de taxe vamale si bunurile de origine romana importate; bunurile reparate in strainatate sau bunurile care le inlocuiesc pe cele necorespunzatoare calitativ, returnate partenerilor externi in perioada de garantie; bunurile care se inapoiaza in tara ca urmare a unor expedieri eronate.

Conform prevederilor articolului 21, aliniatul 1 din O.U.G. nr.297/2000, firmele sunt scutite de taxe vamale si TVA aferent pentru importul de masini, instalatii, echipamente, know-how, care se importa in vederea dezvoltarii activitatii proprii de productie sau servicii.

Aceeasi ordonanta prevede la articolul 21, aliniatul 4 ca IMM-urile sunt scutite de taxe vamale pentru importul de materii prime necesare la fabricarea produselor de catre acestea, in cazul in care aceste produse sunt la randul lor scutite de taxe vamale de import.

Guvernul poate institui contingente de marfuri scutite de taxe vamale, el poate suspenda temporar, partial sau total aplicarea taxelor vamale la importul unor marfuri.

Baza impozabila. Determinarea sumei de plata se face prin aplicarea procentului taxei vamale asupra valorii in vama a marfurilor exprimate in lei. Valoarea in vama este formata din pretul de import, franco-frontiera romana, transformat in lei. La pretul astfel determinat se adauga cheltuielile de incarcare, descarcare si manipulare, conexe transportului marfurilor importate, achitate pe parcurs extern, primele de asigurare si alte cheltuieli efectuate pe parcurs extern.[3]

In cazul bunurilor introduse in tara de persoane fizice, valoarea in vama se stabileste de Ministerul Finantelor Publice pe baza cataloagelor de preturi externe, corelate cu preturile interne. Articolul VII din Acordul General pentru Tarife si Comert (G.A.T.T.) prevede ca valoarea vamala a marfurilor importate trebuie sa se bazeze pe valoarea reala a marfii respective, la care se aplica taxe, sau pe valoarea marfii similare si nu trebuie sa se bazeze pe valoarea produselor de origine nationala sau pe valori arbitrare sau fictive.

Valoarea reala trebuie sa fie pretul la care, in momentul determinat de legislatia tarii importatoare, marfa importata sau marfa similara este vanduta sau oferita spre vanzare in cursul unei operatiuni comerciale normale, efectuate in conditii de deplina concurenta.[4]

Cand valoarea in vama nu poate fi determinata pe baza valorii de tranzactie, se va trece la aplicarea urmatoarelor metode de determinare a valorii in vama:

determinarea valorii in vama pe baza valorii de tranzactie a marfurilor identice vandute pentru export cu destinatia importului pentru Romania, si exportate in acelasi moment cu marfurile de evaluat;

determinarea valorii in vama pe baza valorii de tranzactie a marfurilor similare vandute pentru export cu destinatia importului in Romania si exportate in acelasi moment sau aproape in acelasi moment cu marfurile de evaluat;

determinarea valorii in vama prin metoda deductiva, pornind de la preturile unitare la care s-a efectuat cel mai mare volum de import de marfuri identice sau similare, in acelasi moment sau intr-un moment apropiat;

determinarea valorii in vama pe baza unei valori calculate;

determinarea valorii in vama prin mijloace rezonabile, compatibile cu principiile si prevederile generale ale Acordului privind aplicarea articolului VII al G.A.T.T., si pe baza datelor disponibile in Romania.

Aplicarea acestor metode se face succesiv, pana la primul dintre acestea care va permite determinarea valorii in vama.

Pentru aplicarea regulilor de evaluare vamala prevazute de G.A.T.T. s-a incheiat in 1950 la Bruxelles, Conventia pentru valoarea vamala a marfurilor.

Transformarea in lei a valorii in vama se face la cursul de schimb valutar comunicat de BNR in fiecare zi de joi. Acest curs se utilizeaza pe toata durata saptamanii urmatoare pentru declaratiile vamale inregistrate in cursul acelei saptamani.[5]

Declararea marfurilor si prezentarea lor pentru vamuire se fac de catre importatori, exportatori sau reprezentanti ai acestora, prin depunerea unei declaratii vamale in detaliu, in forma scrisa, in termen de 30 de zile de la data depunerii declaratiei sumare.

Declaratia vamala de import se depune la autoritatea vamala impreuna cu urmatoarele documente: documentul de transport al marfurilor; factura, in original sau copie; declaratia de valoare in vama; documentele necesare aplicarii unui regim tarifar preferential sau altor masuri derogatorii la regimul tarifar de baza; codul fiscal al titularului.

In cazul in care determinarea valorii in vama nu se poate face imediat, importatorul are dreptul sa-si ridice marfurile din vama, la cerere, cu conditia sa constituie o garantie baneasca sau bancara acceptata de autoritatea vamala. Daca in termen de 30 de zile de la ridicarea marfii, importatorul nu prezinta documentele concludente privind determinarea valorii in vama, autoritatea vamala procedeaza la executarea garantiei constituite anterior, operatiunea de vamuire fiind considerata incheiata.[6]

Potrivit dispozitiilor articolului 151, aliniatul 3 din Legea nr.141/1997 privind Codul vamal al Romaniei, Directia Generala a Vamilor poate acorda scutiri de la obligatia garantarii datoriei vamale. Acordarea unor astfel de scutiri se face numai in cazuri temeinic justificate si numai pentru anumite categorii de bunuri, expres si limitativ prevazute de lege.

Controlul vamal este in general documentar dar si faptic, el se exercita atat la vamile de frontiera cat si la vamile de interior la care sunt arondati agentii economici respectivi. Organele vamale au competenta de a verifica incadrarea tarifara, calculul taxelor vamale inscrise in declaratia vamala, si urmaresc incasarea acestora.

Potrivit reglementarilor in vigoare, organele vamale colecteaza urmatoarele impozite si taxe: taxa vamala, TVA si comisionul vamal. Finalitatea controlului vamal o reprezinta impiedicarea contrabandei, care ar conduce la neplata impozitelor si taxelor ce se platesc in vama si care se cuvin de drept bugetului de stat.

Plata taxelor vamale se face in contul unitatii care a efectuat vamuirea, prin folosirea formelor si instrumentelor de decontare care asigura cu anticipatie sumele necesare efectuarii platilor. Diferentele in minus constatate la verificarea taxelor vamale se platesc in termen de 7 zile de la data comunicarii, iar diferentele in plus se restituie in acelasi termen sau se compenseaza cu taxe ulterioare.

Neplata la termen a taxelor vamale si a altor drepturi cuvenite bugetului de stat atrage majorarea sumei de plata pentru fiecare zi de intarziere.[7]

In ultima perioada s-a discutat tot mai des despre o noua modalitate de decontare a datoriei vamale, si anume prin mijloace informatice. Avantajele acestei proceduri de decontare au fost puse in evidenta in cadrul unui proiect pilot aplicat in sase puncte vamale.

Noul sistem de plati pune capat practicilor balcanice bazate pe relatii binevoitoare cu lucratorii vamali, implementarea lui aducand avantaje atat Autoritatii Vamale Romane cat si agentilor economici cu activitati de comert exterior, principalii beneficiari ai eficientizarii operatiunilor din vama. Astfel, mecanismele proiectate permit confirmarea datelor privind decontarea datoriilor vamale intr-un timp scurt si maresc siguranta Autoritatii Vamale fata de efectuarea platilor in favoarea sa, deoarece confirmarea este primita direct de la banca.

Dupa efectuarea platii si prezentarea documentelor care atesta efectuarea platii taxelor vamale, marfurile se considera introduse legal in tara pe baza liberului de vama eliberat in scris. Dupa obtinerea documentului liber de vama, marfurile respective pot fi descarcate.

Sanctiunile in domeniul vamal sunt reglementate atat de actele normative specifice domeniului vamal cat si de alte legi care sunt aplicabile unor domenii conexe celui vamal.

Infractiunea cu cel mai mare grad de specificitate in domeniul vamal este contrabanda, aceasta fiind definita ca trecerea peste frontiera prin alte locuri decat cele stabilite pentru controlul vamal de marfuri sau de alte bunuri. Contrabanda nu presupune numai neplata taxelor vamale, ci si a celorlalte impozite si taxe ce se platesc in vama.

Cele mai des folosite metode pentru a nu se plati taxe vamale se refera la falsificarea documentelor ce se prezinta in vama si care au ca scop diminuarea valorii in vama. Bunurile care au constituit obiectul infractiunilor vamale se confisca, ele fiind valorificate in conformitate cu prevederile legale, sumele astfel obtinute reprezentand venit la bugetul de stat.

Incalcarea normelor relative la regimul vamal de catre persoane fizice sau juridice atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, contraventionala, materiala sau penala.

Cunoasterea problematicii referitoare la taxele vamale are o mare importanta deoarece acestea au un caracter complex si exercita o mare influenta asupra competitivitatii si a schimbului de marfuri pe plan international.