Continuturi; selecție și organizare; organizarea curriculumului

Continuturi; selecție și organizare; organizarea curriculumului

OBS. Conținuturi - vezi mai sus.

Organizarea curriculum-ului

Presupune respectarea-asigurarea urmatoarelor condintii:

(a) articularea:

+pe orizontala (corelare) - articulatii (corelatii) interdisciplinare, transdisciplinare;

+pe verticala - oferite celui care invata pentru a pregati progresul de la un nivel la altul";

(b) balansarea - sau "echilibrul curriculum-ului"- modul cum trebuie distribuite diferite categorii de valori antagonistice in anasambulul curriculum-ului; acest echilibru este atins cind cel care invata isi dezvolta un optim de competente in fiecare dintre ariile care alcatuiesc curriculum propriu.

(c) continuitatea.

  Formele de organizare administrativa a curriculum-ului diferentiat si personalizat

a. Grupe omogene de elevi dupa criteriile nivelelor aptitudinale si ale intereselor cognitive

+gruparea elevilor in scoli speciale

+gruparea elevilor in clase omogene aptitudinal

b.Accelerarea studiilor cu precizarea variantelor de accelerare alese

admiterea devansata in clasa I, sarirea claselor, accelerarea studiilor prin intrepatrunderea claselor, progresul continuu(sistemul creditelor), accelerarea studiilor la o singura disciplina, accelerarea studiilor in clase speciale pentru elevi talentati(schema de orar individualizat), accelerarea prin desfasurarea unor ore suplimentare, accelerarea prin sistem tutorial, accelerarea prin sistemul de educatie la distanta, accelerarea prin stagii de elev-invitat la o unioversitate.

c. Imbogatirea curriculum-ului prin programe de educatie formala, non-formala, si informala.

+reducerea la minimum a programelor obligatorii in avantajul optiunilor multiple pentru cursurile care raspund intereselor particulare,

+scutirea elevilor de anumite cursuri obligatorii pentru intensificarea eforturilor in directia compatibila inclinatiilor inalte,

+organizarea de "ateliere", "cercuri" pe discipline,

+initierea unor proiecte de cercetare

+studiul individual dirijat,

+organizarea de tabere, academii, scoli de vara in vacantele scolare.

Aspecte ale actiunii de diferentiere

Instruirea diferentiata este un raspuns al profesorului la nevoile celor care invata pe baza principiilor generale ale diferentierii cum ar fi:

-sarcini obligatorii

-grupari flexibile

-evaluare formativa si reglare;

- profesorii pot diferentia  in functie de  continut- procesul instructiv -educativ -sa fie produs in acord cu

disponibilitatile elevilor , interesele si profilul de invatare al elevilor , prin  intermediul diferitelor strategii manageriale si educationale.

Posibilitati de organizare a continuturilor

Organizarea logica

Se pleaca de la logica stiintei, care este translatata ca atare la nivelul disciplinei scolare. Cunostintele sunt astfel dispuse incat oglindesc fenomenologia cresterii stiintei. Trebuie avut in vedere ca nu intodeauna logicile stiintelor se preteaza si se adecveaza nivelului didactic.

Organizarea lineara

Continutrile se prezinta ca o succesiune de cunostinte si de valori care se relationeaza si se (pre)conditioneaza, in sensul ca cele anterioare le predetermina pe cele prezente. Ceea ce este specvific acestui mod de structurare este tratarea o singura data a respectivelor cunostinte, fara revenirea aupra lor in clasele urmatoare ale ciclului scolar.

Organizarea concentrica

Consta in structurarea continuturilor astfel incat sa se revina cu imbogatiri sau specificari ulterioare pe diferite niveluri de invatamant. Prin combinarea modului linear cu cel concentric de organizare se ajunge la structurarea spiralata, respectiv la reluarea acelorasi cunostinte , dar intr-un mos aprofundat, prin degajarea de noi scheme explicative, prin configurarea de noi aspecte ale fenomenelor discutate prin complicarea perspectivelor de interogare.

Organizarea dupa puterea explicativa a cunostintelor

Acest mod de organizare ofera noi temeiuri si avantaje asimilarii si stocarii cunostintelor. Acestea sunt desfasurate pornind de la puterea lor de a genera noi explicatii, de a fiinta  ca suporturi epistemice pentru defrisarea altor explicatii la care elevii trebuie sa ajunga. Discipline precum fizica, chimia etc se bazeaza pe acest mod de structurare a elementelor cognitive  specifice. Unitatile cognitive se leaga intrinsec unele de altele, orice veriga lipsa conducand la ruperea lantului explicativ , la disolutia edificiului epistemic purtat la disciplina in discutie.

Organizarea interdisciplinara

Principiul interdisciplinaritatii deriva din spatiul cercetarii stiintifice, iar ca demers epistemic , in domeniul educatiei, poate fi sesizat sub doua aspecte: conceperea continuturilor in perspectiva interdisciplinara si proiectarea si organizarea proceselor didactice in viziune interdisciplinara.

Conexiunea disciplinara are 4 niveluri de concretizare:

+multidisciplinaritatea - juxtapunerea unor elemente ale diverselor discipline pentru a pune in lumina aspectele lor comune

+pluridisciplinaritatea - integrarea mai accentuata bazata pe o comunicare simetrica intre diferite pardigme explicative

+interdisciplinaritatea - forma a cooperarii intre discipline diferite cu privire la oproblematica a carei complexitate nu poate fi surprinsa decat printr-o convergentasi o combinare prudenta a mai multor puncte de vedere

+transdisciplinaritatea - vizata ca o interpatrundere a mai multor discipline care pot conduce in timp la construirea de noi discipline sau noi domenii ale cunoasterii; presupune deja referinta la un sistem axiomatic general si o cunoastere conceptuala a disciplinelor.

Organizarea modulara

Constituie o alta modalitate de modernizare si adecvare ale continuturilor la cerintele scolii contemporane. Invatamantul modular consta in structurarea continuturilor in moduli didactici, acestia incluzand seturi de cunostinte , situatii didactice, activitati si mijloace de invatamant delimitate, menite a se plia pe cerintele si posibilitatile unor grupe sau clase de elevi. Unul dintre scopurile invatamantului modular se refera la accentuarea flexibilitatii continurilorin functie de interesele si capacitatile elevilor, de particularitatile lor psihice.
Organizarea integrata a continutului

Presupune integrarea unor elemente de continut particulare in noi structuri explicative (noi discipline) care realizeaza un salt 'meta-teoretic' sau 'meta-valoric', preluand si integrand conținutri esențializate și resemnificate din perspectiva noii 'umblele' explicative mai cuprinzatoare (discipline precum științele naturii, Trebuințele omului, Jocurile sociale etc). Integrarea valorilor se poate face pe mai multe linii: integrarea cunoștințelor in jurul unui pol științific, ordonarea cunoștințelor catre un pol practic, gruparea in jurul unui pol social, integrarea valorilor in funcție de un pol personal.