Educatia estetica

Educatia estetica

Conceptul de estetia isi are originea in limba greaca: aisthesis. aisthetikos si inseamna- placut. frumos. Estetica este stiinta despre frumos, si studiaza legile si categoriile frumosului.

Arta este o componenta esentiala a esteticului. exprima realitatea sub forma de imagini artistice (estetice), fiind o exprimare concret-senzoriala tipica creatiei artistice. Arta utilizeaza limbaje specifice fiecarei ramuri: pictura, gravura, sculptura, muzica, literatura, film, teatru, dans etc.

Design-ul si estetica industriala reprezinta imbinarea utilului, performantelor si functionalitatii cu placutul, sensibilul, frumosul, crearea si comercializarea produselor materiale

Educatia estetica reprezinta actiunea de formare si dezvoltare a personalitatii umane prin receptarea, evaluarea si crearea frumosului din natura, societate si arta. Nucleul educatiei estetice il reprezinta educatia artistica, care are o sfera de actiune mai restransa, operand numai cu frumosul din arta (Cretu, 1999).

Educatia estetica are ca obiect de studiu comportamentul uman estetic si artistic, pentru explicarea caruia se apeleaza la doua tipuri de limbaj (Calin, 1996):

limbajul estetic - compus din un nucleu de termeni: frumosul. sublimul, uratul, tragicul, comicul etc,

limbajul artistic - alcatuit din: imagine si creatia artistica, stil artistic, metoda si tehnica artistica etc.

Pentru educatia estetica, frumosul poate fi atat scop, cat si mijloc:

ca scop, sta la baza educatiei pentru arta permite realizarea premiselor pentru intelegere, receptare si integrare a frumosului artistic;

ca mijloc intemeiaza educatia prin arta vizeaza realizarea unei instruiri morale, intelectuale, fizice etc, prin intermediul frumosului artistic (Cucos, 1999).

Categoriile educatiei estetice sunt (Bontas, 1994, citat de Jinga, Istrate, 1998):

Idealul estetic - exprima modelul spre care tinde sa-1 cultive si sa-1 finalizeze un artist, un individ sau comunitatea umana;

Stilul estetic - exprima calitatile si capacitatea omului de a percepe frumosul;

Gustul estetic - exprima calitatea si capaitatea omului de a intui frumosul;

Spiritul de creatie - exprima capacitatea si abilitatea de a imagina si crea frumosul.

Educatia estetica nu trebuie confundata cu educatia artistica. Din punct de vedere al continutului, educatia estetica are o sfera de cuprindere mai larga, care include frumosul din natura, societate si arta, Spre deosebire de aceasta educatia artistica vizeaza doar frumosul din operele de arta.

Din punct de vedere al finalitatilor, educatia estetica isi propune formarea receptivitatii si creativitatii, estetice, iar educatia artistica are in vedere dezvoltarea si cultivarea capacitatilor creative.

Din punct de vedere al formelor de realizare, educatia estetica se desfasoara sub forma activitatilor teoretico-aplicative, iar educatia artistica se desfasoara mai mult sub forma activitatilor practic-aplicative (Cucos, 1999).

Dezideratele educatiei estetice se impart in doua grupe: deziderate care au in vedere formarea capacitatii de a percepe insusi si folosi adecvat valorile estetice si deziderate care urmaresc dezvoltarea capacitatilor de a crea noi valori estetice. (Cucos, 1999,).

a) prima grupa de obiective include:

Sensibilitatea fata de fenomenul estetic. pregatirea pentru intelegerea limbajului, proce-deelor si fenomenelor prin care se manifesta valorile estetice; se vor cultiva simturile prin intermediul

carora vor fi sesizate conformatiile cromatice, acustice, gestuale etc, expuse de operele de arta, de stimularea reactiilor proprii receptarii artistice, personale, spontane, autentice;

. Formarea gustului estetic, Intemeiat pe insusirea unui sistem de valori si conturarea unei sensibilitati proprii; dezvoltarea judecatii estetice, a posibilitatii de a analiza si de a judeca impresia produsa de operele receptate;

. Gustul estetic - capacitatea de a reactiona spontan, printr-un sentiment de satisfactie sau insatisfactie, fata de obiectele si procesele naturii, fata de relatiile sociale, fata de operele artistice. Judecata estetica este acel act deliberator si de ierarhizare a obiectelor estetice pe baza unor criterii generate si statornice, personale si autentice, de apreciere.

Formarea sentimentelor si convingerilor estetice - se refera la stimularea trairilor afective superioare caracterizate prin intensitate, profunzime si finalitate (respectul si dragostea fata de arta, pasiunea pentru frumos etc).

Gustul estetic, judecata estetica, idealul estetic, sentimentele si convingerile estetice sunt principalele componente ale atitudinii estetice.

b) cea de-a doua grupa de objective include:

descoperirea la timp a aptitudinilor speciale pentru diferite genuri de arte, ?i dezvoltarea lor prin activitati instructiv-educative corespunzatoare;

masuri de depistare a aptitudinilor;

formare a deprinderilor si abilitatilor cerute de specificul fiecarei, arte in parte;

formarea deprinderilor si abilitatilor cerute de specificul creatiei respective - interpretare, reproducere, creare propriu-zisa.

Creativitatea este conditia de baza a artei, a atitudinii estetice, c finalitate importanta a educatiei estetice. Exista:

creativitate generala (nespecifica);

. creativitate proprie unui anumit domeniu de activitate (specifica).

Dezvoltarea si educarea comporatamentului estetic si artistic vizeaza trei nivele (Calin M., 1996):

nivelul senzorial - capacitatea de reactie la valorile estetice §i artistice;

nivelul afectiv - trairea valorilor estetice si ale creatiei artistice;

nivelul cognitiv - actul de cunoastere a semnificatiei estetice si artistice a operei de arta.

Procesul de educare a comportamentului estetic presupune (Calin M., 1996):

dezvoltarea capacitatii de receptare estetica si artistica;

cunoasterea limbajului estetic si artistic care va fi utilizat in actul comunicarii si in receptarea continutului operei de arta;

incurajarea si orientarea dezvoltarii aptitudinilor creative artistice:

. practicarea frumosului in viata, in mediul pedagogic scolar si in relatiile interumane.

- consolidarea sanatatii, a capacitatii de munca

- perfectionarea calitatilor motrice;

- dezvoltarea armonioasa a organismului;

- formarea calitatilor morale;

- refacerea fortelor fizice si pshihice;