Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
PARTICULARITATILE BIOPEDOGEOGRAFICE ALE ROMANIEI SI EUROPEI
Elementele biopedogeografice sunt: vegetatia, fauna si solurile
Caracteristici generale
sunt determinate de clima in special T formatiuni biopedogeografice zonale; dar si de relief T formatiuni biopedogeografice azonale
sunt interdependente
activitatea antropica a influentat negativ elementele biopedogeografice mai ales prin despaduriri
exista un mozaic de tipuri biopedogeografice dispuse in trepte concentrice impuse de relief
pozitia pe Glob in cadrul zonei temperate include Romania in zona biopedogeografica a stepei, silvostepei si al padurii de stejar
relieful determina aparitia unei zonalitati altitudinale (etajare) cu aparitii de paduri de gorun, fag si conifere si a pajistilor alpine
se diferentiaza unitati zonale, etaje si unitati intrazonale
A. UNITATILE ZONALE:
a. ZONA STEPEI SI SILVOSTEPEI - 0-300 m
1. Stepa - 0-100m
- vegetatia ( ierburi marunte xerofile), fauna, solurile caracteristice vezi Fig. 19
2. Silvostepa: - 100-300 m
- vegetatia (ierburi marunte xerofile si palcuri de arbor cu specii termofile), fauna, solurile caracteristice vezi Fig. 19
b. ZONA PADURII-300-1800 m
I. Etajul padurii de foioase -300-1200 m
Subetajul stejarului -300-500m (uneori chiar de la 100 m sau 200 m)
Subetajul de amestec gorun si fag -500-700 m
Subetajul fagului - 700 -1200 m
II. Etajul padurilor de amestec fag si conifere - 1200 -1400 m
II. Etajul padurii de conifere - 1400 -1800 m
c. ZONA ALPINA - la peste 1800 m
Etajul subalpin- 1800 -2000 m
Etajul pajistilor alpine ( stepa rece) >2000 m
B. UNITATILE AZONALE ( INTRAZONALE)
Apar pe suprafete restranse fiind impuse de tipul de roca, interventia antropica si microclimat.
Tipuri
a. de lunca- vegetatie de lunca (plante higrofite),fauna caracteristica, soluri aluvionare
b. de saraturi- vegetatie halofila, fauna caracteristica, soluri saraturate ( soloneturi si solonceacuri)
c. de nisip- vegetatie psamofila, fauna caracteristica, soluri nisipoase( psamosoluri)
d. de mlastina- vegetatie higrofila, fauna caracteristica, soluri turboase (organice
C. VEGETATIA SI FAUNA ACVATICA
Vegetatia si fauna apelor curgatoare si lacurilor
Vegetatia si fauna din Marea Neagra
Interventia antropica - a determinat modificari importante asupra elementelor biopedogeografice
inlocuirea completa a padurilor cu pajisti secundare sau terenuri agricole
reducerea suprafetelor forestiere-doar 27% in prezent din suprafata tarii
extinderea speciilor cu capacitate de regenerare mai mare dar slab productive ( fag, stejar, etc.)
in fauna spontana predominau elementele central- europene urmate de cele pontice si sudice
unele specii au disparut: bourul, antilopa de stepa, castorul ,zimbrul, elanul, vulturul barbos
unele specii sunt pe cale de disparitie: vulturul alb, bufnita, dropia, acvila de munte
diminuarea habitatului unor specii : broasca testoasa
introducerea unor specii noi ( unele daunatoare- gandacul de Colorado, filoxera): marmota, capra neagra, muflonul
scaderea fertilitatii datorita utilizarii unor tehnologii inadecvate
eroziunea de suprafata pe versanti determinata de defrisari
clasele de soluri au o distributie aproximativ egala: - 25% molisoluri
26% argiluvisoluri
21% cambisoluri si spodosoluri
25% alte soluri
ZONELE BIOPEDOCLIMATICE ALE EUROPEI
Tipul de clima |
Zona biogeografica |
Vegetatia |
Fauna |
Solurile |
Localizare |
Observatii |
CLIMAT POLAR SI SUBPOLAR |
TUNDRA |
mesteacan pitic, salcia, muschi si licheni |
renul, vulpea polara, lemingul |
soluri de tundra |
in lungul litoralului arctic, intre C.Nord si mtii. Ural |
o regiune rece, golasa si umeda |
CLIMAT TEMPERAT RECE |
PǍDURILE DE CONIFERE (TAIGA) |
molid pin zada |
elanul, lupul, hermelina, rasul, castorul |
spodosoluri |
din Alpii Scandinaviei pana in muntii Ural |
cea mai mare unitate forestiera din Europa; importanta resursa naturala |
CLIMAT TEMPERAT OCEANIC (si zonele cu umiditate mai ridicata) |
PǍDURI DE FOIOASE NEMORALE (cu frunze cazatoare) |
fag, stejar, tei, frasin, ulm, artar, carpen |
pisica salbatica, cerbul comun, caprioara comuna, bizonul |
Cambisoluri argiluvisoluri |
desfasurare maxima in Vestul si Centrul Europei |
vegetatia naturala a fost inlocuita de culturi agricole |
CLIMAT TEMERAT CONTINENTAL |
SILVOSTEPA |
stejar, tei, frasin artar, carpen |
lupul, vulpea, mistretul |
molisoluri cernoziomuri |
specifica in C.Rusa pe o fasie in diagonala pe directia SV-NE |
apare in zonele cu umiditate mai ridicata |
STEPA |
colilia paiusul pelinul |
popandaul, soarecele de stepa, harciogul, |
molisoluri cernoziomuri |
in nordul M. Negre si al M. Caspice; C. Romana |
lipsa aproape com-pleta a padurilor; datorita solurilor fertile, vegetatia na-turala a fost inlocuita de culturi agricole |
|
CLIMAT MEDITE- RANEAN |
ZONA MEDITE- RANEANǍ |
stejar, pin, pal-mier pitic, laur, mirt, maslin, smochin |
sacalul, broasca testoasa, scorpionu,, magotul[*] |
terra rosa |
litoralul M. Mediterane (peninsulele din sudul Europei) |
in altitudine urca pana la 300-400m; formatiuni de maquis si garriga |
CLIMAT MONTAN |
ZONA MONTANǍ |
exista o etajare a padurilor de la poale spre varf: fag - stejar - molid - pajisti alpine |
capra negra, ursul brun, vulturul plesuv, marmota alpina |
spodosoluri |
Pirinei Alpi Balcani Carpati Caucaz |
prezinta etajarea pe verticala a climei, vegetatiei si solurilor |
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |