didactic Clasa: a XII - a Limba si literatura romana - Nichita Stanescu - Leoaica tanara, iubirea

Proiect didactic

Clasa: a XII - a

Disciplina: Limba si literatura romana

Subiectul: Nichita Stanescu - Leoaica tanara, iubirea

Tipul lectiei: de receptare (comentare) a unui text liric

COMPETENTE GENERALE: 1) comprehensiunea si interpretarea textelor;

2) argumentarea orala sau in scris a unor opinii in diverse situatii de comunicare;

3) situarea in context a textelor studiate prin raportare la epoca sau la curente culturale / literare.

VALORI SI ATITUDINI:   1) cultivarea interesului pentru lectura si a placerii de a citi, a gustului estetic in domeniul literaturii;

2) formarea unor reprezentari culturale privind evolutia si valorile literaturii romane

3) cultivarea unei atitudini pozitive fata de comunicare si a increderii in propriile abilitati de comunicare;

4) stimularea gandirii autonome, reflexive si critice in raport cu diversele mesaje receptate.

COMPETENTE SPECIFICE: 1) interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori si a propriei experiente de lectura;

2) utilizarea strategiilor de lectura in vederea intelegerii adecvate a textelor studiate;

3) utilizarea tehnicilor si strategiilor argumentative in situatii de comunicare diverse (scrise sau orale);

4) identificarea si explicarea relatiilor dintre opera literara studiata si contextul cultural in care a aparut aceasta.

COMPETENTE DE REFERINTA: La sfarsitul orei, toti elevii trebuie:

a) cognitive:

CC1: sa defineasca in mod corect neomodernismul, incadrandu-l in evolutia literaturii

universale si romane;

CC2: sa enumere si sa explice caracteristicile creatiilor neomoderniste: teme, motive, specii, tehnici si procedee, figuri de stil si de constructie specifice, conceptie despre lume, conceptie artistica;

CC3: sa incadreze textul in universul poetic al lui Nichita Stanescu ;

CC4: sa identifice si sa explice relatiile dintre opera literara studiata - Leoaica tanara, iubirea - si contextul cultural in care a aparut;

CC5: sa citeasca expresiv textul poetic;

CC6: sa analizeze textul poetic, evidentiind relatia dintre continutul de sentimente si idei si forma artistica, dintre tematica, motive si mijloacele de realizare a expresivitatii limbajului - titlu, eu liric si ipostazieri ale acestuia, cuvinte - cheie si camp semantic, sistem de imagini artistice, particularitati stilistice, topica si versificatie;

CC7: sa evidentieze particularitatile curentului literar intalnit in poezie;

b) afective:

OA1: sa manifeste interes pentru activitatea desfasurata si apropiere fata de textul poetic;

STRATEGIA DIDACTICA (inductiva):

1. METODE SI PROCEDEE: - problematizarea, conversatia euristica, exercitiul, cvintetul, explicatia, analiza stilistica, lectura expresiva, lectura selectiva, tehnica ,,termeni - cheie";

A)   FORME DE ACTIVITATE: frontala, individuala;

B)    MIJLOACE DE INVATAMANT: textul- suport, fise cu citate critice ale elevilor, fise de lucru;

C)    RESURSE: - psihice: capacitatile normale de receptare si invatare ale elevilor de clasa a XII-a;

- temporale: 50 min.;

- bibliografice:

1. Parfene, Constantin (1999): Metodica studierii limbii si literaturii romane in scoala, Editura Polirom, Iasi;

2. Goia, Vistrian (2002): Didactica limbii si literaturii romane pentru gimnaziu si liceu, Editura Dacia, Cluj - Napoca;

3. Craciun, Corneliu (2004): Metodica predarii limbii si literaturii romane in gimnaziu si liceu, Editura Emia, Deva;

4. Parfene, Constantin (1993): Teorie si analiza literara, Editura Stiintifica, Bucuresti;

5. Piru, Al. (1981) : Istoria literaturii romane de la inceput pana azi, Editura Univers, Bucuresti;

SCENARIU DIDACTIC

Moment organizatoric :

- pregatirea elevilor pentru sustinerea, in bune conditii a activitatii ;

- distribuirea materialelor necesare;

Captarea atentiei :

metode : problematizarea, conversatia;

mod de organizare a activitatii : frontal;

Pentru a trezi interesul elevilor se va porni de la o discutie despre rolul novator al lui Nichita Stanescu pentru limbajul poetic.

Enuntarea temei si a obiectivelor lectiei, precum si a competentelor si abilitatilor pe care elevii trebuie sa si le formeze sau sa le aprofundeze :

metoda : explicatia ;

mod de organizare a activitatii : frontal;

se enunta tema si obiectivele, trasandu-se, astfel, firul lectiei ;

se prezinta sarcinile de invatare : analizarea unui text poetic ce apartine lui Nichita Stanescu - Leoaica tanara, iubirea evidentiind relatia dintre continutul de sentimente si idei si forma artistica, dintre tematica, motive si mijloacele de realizare a expresivitatii limbajului - titlu, eu liric si ipostazieri ale acestuia, cuvinte - cheie si camp semantic, sistem de imagini artistice, particularitati stilistice, topica si versificatie; identificarea elementelor neomoderniste in textul liric;

Actualizarea notiunilor si a conceptelor - ancora - evocare :

metode : conversatia, problematizarea, explicatia, procedeul intrebare - raspuns, metoda cuvintelor - cheie initiale;

mod de organizare a activitatii : frontal ;

actualizarea cunostintelor anterioare are la baza metoda cuvintelor - cheie initiale : Neomodernism - iubire - Nichita Stanescu - lirism  ; prin procedeul intrebare - raspuns se va viza definirea corecta a neomodernismului si descrierea particularitatilor acestui curent, informatii de care elevii vor avea nevoie in analizarea textului propus, cunostinte despre universul liric stanescian si despre particularitatile receptarii genului liric ;

Prezentarea noului continut si a sarcinilor de invatare - evocare:

metode : explicatia, prelegerea intensificata;

mod de organizare a activitatii : frontal si individual;

se prezinta informatiile legate de aparitia poeziei, structura volumului, incadrarea in opera lui Nichita Stanescu, in lirica romaneasca si in cea europeana, importanta si originalitatea acestui poem ;

se accentueaza caracteristicile creatiei lirice, in general, cu scopul constientizarii modului special in care trebuie analizata si receptata o astfel de creatie ;

elevii noteaza pe caietele de clasa informatiile noi despre opera in studiu ;

Dirijarea invatarii - realizarea sensului :

metode :exercitiul de analiza a textului literar, problematizarea, conversatia euristica, lectura expresiva, lectura selectiva, explicatia ;

mod de organizare a activitatii : frontal si individual;

mijloace didactice : fise cu extrase din critica literara, textul-suport; fise de lucru

- se distribuie fisele de lucru si se explica modul in care vor fi utilizate pe parcursul acestei secvente : ele cuprind textul poeziei si informatii care urmeaza traseul metodic de analizare a textului poetic :

1) incadrare in opera lui Nichita Stanescu:

2) trasaturi ale operei lirice, in general, si ale poeziei interpretate, in special :

3) semnificatia titlului :

4) analiza secventelor poetice:

a) cuvinte - cheie si campuri semantice - relevarea valorii conotative a cuvintelor:

b) particularitati stilistice si imagini artistice:

5) elemente de prozodie:

6) elemente structurale si compozitionale : alcatuire, teme, motive literare si laitmotive - idei si sentimente:

7) incadrare in curent literar, in universul liric si in istoria literara:

- se citeste expresiv textul poeziei Leoaica tanara, iubirea

- se analizeaza textul liric conform pasilor descrisi in fisa de lucru, activitate in care elevii sunt solicitati sa re-creeze poezia, sa explice, sa comenteze, sa problematizeze expresia poetica, sa identifice tipul procedeelor figurative ; acest moment se desfasoara ca dialog continuu intre profesor si elevi sau elevi - elevi; pe fisele de lucru si pe tabla se consemneaza cele mai relevante observatii, in mod ordonat, cu semnificatiile implicate de formele identificate ;

Poezia Leoaica tanara, iubirea apartine volumului O viziune a sentimentelor aparut in 1964, al doilea dupa Sensul iubirii (1960), si poate fi numit ,,un psalm" al dragostei, in care asocierea ceremonialului iubirii cu actul verbal pune in lumina relatia fundamentala in lirica stanesciana dintre Eros si Logos. Tema preferata a acestui volum este iubirea, stare extatica, modalitate de integrare in armoniile universale sau cale spre revelatie, sentiment capabil sa nasca si sa intretina intreaga fire. Pentru Nichita, iubirea este o permanenta ,,intamplare a fiintei", unicul mod de existenta. Daca tema esentiala a operei sale o reprezinta Iubirea cantata prin Logos (Cuvant), atunci Iubirea este sinonim al Poeziei. Cuvintele devin expresie a sentimentelor, iar discursul poetic se metamorfozeaza intr-un ceremonial erotic. Efectul este comun: atat Arta, cat si Iubirea - care la Nichita sunt indisolubile - declanseaza katharsis-ul, elevatia spirituala, predispozitia spre celest. Aceasta metamorfoza launtrica este descrisa si in poezia Leoaica tanara, iubirea , unde relatia Logos - Eros este mentinuta implicit. De aceea, o poezie a iubirii este, simultan, si o arta poetica.

Receptarea unei opere lirice constituie, in esenta, un proces de re-creare a poeziei. Ceea ce ii este specific se numeste lirism, vibratia interiorului, care nu poate fi perceputa prin ,,taierea" continutului de sentimente de forma prin care acestea sunt exprimate. Poezia este un corp, un intreg care va fi analizat simultan, atat ca forma artistica dar si ca sentiment trait intim de fiecare cititor.

Sentimentul care se desprinde din versurile acestei poezii e cel de vibratie continua din momentul in care omul se intalneste intamplator si brutal cu iubirea, metamorfozandu-se pe sine si intregul univers. Poezia lasa impresia de spontaneitate in eliberarea sentimentelor. Poetul trece prin faza de descoperire a sentimentului iubirii, etapa care poate fi numita ,,trezirea din somn", ,,o noua ordine a lucrurilor". El vede lumea prin eros si, totodata, vede lumea limbajului prin eros. Cele doua notiuni, eros si logos, raman conjugate: verbul poetic, cuvantul, este materia si organul senzorial (,,privire", ,,auz") iar poezia este simtire, este elogiul sentimentului iubirii.

Viziunea asupra iubirii este originala: dragostea (abstractiune) este corporalizata, concretizata, intrupandu-se intr-o ,,leoaica tanara", apozitie metaforica antepusa, intr-o comparatie implicita (eliptica), in titlul poeziei. Transferul semantic urmarit de poet prin introducerea felinei in reprezentarea dragostei are in vedere atributele intrinseci ale acesteia: salbaticie, instinctualitate, ferocitate dar si frumusete, libertate. Iubirea este un sentiment necrutator, feroce, care ataca prin surprindere sau provocat. ,,Leoaica" devine simbolul puterii suverane a sentimentului iubirii, al fericii de a trai prin iubire, al aspiratiei puternice, desfasurata pe verticala, apropiata tipului apolinic de a percepe lumea si viata.

Prima secventa poetica - idei

- discursul liric se structureaza sub forma unei confesiuni a eului liric care

marturiseste propria aventura a trairii sentimentului de iubire;

- iubirea ia forma agresiva a unei leoaice, metafora personificatoare din primul vers irizand semantic restul versurilor; nasterea acestui sentiment surprinde, sperie, tulbura; el ,,ataca" direct, in fata, fara a da vreo sansa de scapare, asemenea leului care nu mai scapa prada din colti;

- verbele dure care definesc intruziunea leoaicei in existenta solitara a eului (,,mi-a sarit", ,,ma pandise", i-a infipt", ,,m-a muscat") subliniaza intalnirea surprinzatoare cu iubirea: eul nu cunoscuse iubirea care il ataca si il invadeaza agresiv si irezistibil; perfectul compus traduce caracterul brusc si irevocabil al intalnirii cu iubirea;

- in pofida diferentei de limbaj, viziunea este similara celei exprimate in trecut de Eminescu in Oda (in metru antic): ,,Nu credeam sa-nvat a muri vreodata; / Pururi tanar, infasurat in manta-mi, / Ochii mei naltam visatori la steaua / Singuratatii. Cand deodata tu rasarisi in cale-mi, / Suferinta, tu, dureros de dulce . "; la ambii poeti, solitudinea este anulata brusc de patrunderea violenta si brusca (,,deodata" - Eminescu, ,,azi" - Nichita) a dragostei care le inunda fiinta; e o clipa de exceptie, un moment perturbator care inaugureaza o noua ordine spatio - temporala, ,,facand posibila ipostazierea cvasi - demiurgica a Eului"(Ion Pop);

- ferocitatea leoaicei lasa urme vizibile - coltii infipti in fata, muscatura in carnea fetei - care poarta si conotatia unui stigmat evident pentru ceilalti; sintagma ,,coltii albi" face parte din campul semantic al agresivitatii si sugereaza efectul devorator pe care iubirea il are asupra identitatii sinelui; ca si la Eminescu, rana este interioara: e sufletul tulburat de iubire, de suferinta ,,dureros de dulce" a voluptatii erotice;

- jocul cuvintelor ,,in fata" - ,,de fata" este cel ce reface, fotograma cu fotograma, filmul nasterii poetului intru iubire;

- versurile 2 si 3 sugereaza caracterul premeditat al atacului iubirii, sufletul fiind mereu disponibil sau in pericol de a se indragosti, fara sa prevada momentul in care se va intampla;

- pronumele la persoana I sunt marci clare ale eului liric exprimat; lirica eului;

- imagini artistice: vizuale, dinamice si tactile;

A doua secventa poetica - idei:

- forta acaparatoare a erosului poarta imense capacitati de transfigurare, propulsand fiinta catre o imponderabila stare spirituala; prin iubire, eul trece intr-o alta dimensiune: traind sentimentul superior al iubirii, el dobandeste statutul de centrum mundi - ,,in jurul meu" -, iar propria sa metamorfoza declanseaza metamorfoza cosmica, o noua cosmogonie; spiritul purificat si aflat in inaltare, in expansiune, are intuitia unei lumi perfecte, cercul fiind un simbol al perfectiunii, al cerului, al absolutului etern - geometria circulara (imaginea cercului, locutiunea populara cu accente argheziene ,,de-a dura", comparatia filtrata eminescian ,,ca o strangere de ape") sugerand ideea desavarsirii fiintei prin iubire - dar ofera si o foarte personala viziune despre ,,scurgerea dinamica de energie" in teoria universului - cerc prin repetarea sintagmei ,,cand mai" care insoteste doua cuvinte ce construiesc doua antinomii subintelese, larg - stramt, aproape - departe (,,zvarlire de obiecte prin aer", ,,mereu cate-o cupola" - in volumul Oul si sfera);

- abandonul imanentului prin zbor si transcendenta sunt subliniate prin intermediul simturilor exacerbate: vazul se intalneste cu auzul intr-o sinestezie tipic simbolista, traducand ascensiunea eului spre absolut, calea iluminarii reprezentand-o iubirea; simbolul curcubeului si structura metaforica din versurile 5 si 6 ale celei de-a doua secvente poetice evidentiaza capacitatea fiintei de a se renaste prin iubirea care devine punte intre doua lumi: real - ireal, contingent - transcendent; taierea ,,in doua" a curcubeului aminteste de nevoia de refacere a Androginului, a cuplului edenic, cele doua jumatati regasite refacand acel etern Unu universal; situat acum in planul transcendent, eul liric traieste plenar si fericit sentimentul iubirii care ii copleseste sufletul, cantecul ciocarliei - pasare solara, apolinica - celebrand metamorfoza benefica a eului si a universului;

- apa joaca rolul oglinzii barbiene: poarta de trecere din contingent in transcendent, fiind si un semn al inceputului iubirii;

- metafore: ,,un cerc de-a dura", ,,strangere de ape", ,,curcubeu taiat in doua";

- ingambamentul confera cursivitate ideilor;

- verbele la perfectul simplu ( ,,se facu", ,,tasni", ,,intalni") dau dinamism discursului si ideilor exprimate si anunta verbele la prezent din ultima secventa care desavarsesc transfigurarea eului poetic sub impactul devastator al iubirii;

- imagini artistice: vizuale, auditive, dinamice;

A treia secventa poetica - idei:

- omul s-a dematerializat fixandu-se in planul ideilor, s-a abstractizat, constatand metamorfoza fiintei la exterior dar, mai ales, in interior, launtric; mana care nu mai recunoaste vechiul ,,eu" sugereaza transformarea totala a celui care, invadat de forta coplesitoare a iubirii, nu-si mai regaseste sinele anterior; gestul circumscrie o jumatate de cerc sau o jumatate de inima: spranceana (cunoasterea), tampla (gandire), barbie (rostire, senzualitate);

- verbul la perfectul compus ,,mi-am dus" poate sugera desavarsirea metamorfozei eului sau consumarea iubirii dupa care acesta incearca inutil sa se regaseasca; verbele le prezentul etern, ,,aluneca", ,,trece", si locutiunile adverbiale ,,in nestire" si reiterata ,,inc-o vreme" induc ideea persistentei iubirii in sufletul omului, etern indragostit; miscarile exprimate de verbe sunt lente, alunecoase, intocmai unduirii ,,viclene" a leoaicei care, dupa atacul brutal prin care s-a ,,infipt" in ,,fata" eului, incepe sa se insinueze treptat si voluptuos in sufletul poetului care, frematator, asteapta o noua intalnire, mereu in pericolul de a pica prada iubirii necontrolate; se produce o identificare intre eu si ,,leoaica aramie", imagine a maturizarii sentimentului, asa cum desertul - univers inefabil al cunoasterii - se contopeste in culori cu leoaica - iubire;

- se creeaza impresia simetriei intre inceputul poeziei si finalul acesteia prin repetarea imaginii leoaicei; de fapt, raportul vanator - vanat, pradator - prada s-a inversat: daca, initial, leoaica - iubire il vaneaza pe om, in final, omul ,,pandeste in incordare" iubirea, devenita joc viclean dar seducator;

- repetitia din final are ton de incantatie, descantec, vraja; urmata de punctele de suspensie, amplificata prin conjunctia ,,si", ea exprima eternitatea iubirii, sentiment universal in afara caruia nu exista nimic;

- metafore: ,,mana", ,,spranceana", ,,tampla", ,,un desert in stralucire", ,,o leoaica aramie"; epitete: ,,aramie", ,,viclene", ,,in nestire";

- imagini artistice: vizuale, tactile, de miscare;

- strofe inegale (sextina, octet, decima), versuri inegale, libere si cu rima imperecheata sau incrucisata, ingambamentul, ritm combinat (dactil, peon, amfibrah) ce sugereaza fie spontaneitate, fie curgere domoala, nesfarsita, ca in vis;

- tema iubirii exprimata nuantat in fiecare secventa poetica: iubirea fulgeratoare, raportul indragostitului cu lumea, raportul dintre eu si sine, iubirea care naste omul si universul; cosmogonia, cuplul, curcubeul, zborul, expansiunea, corporalizarea abstractului - iubirea ca leoaica si cuvantul ca ,,leu alergand" , Poezia sinonima cu Iubirea, dematerializarea fiintei umane; erosul ca dorinta de autocunoastere;

- ruptura de traditie si sustinerea unor principii de creatie artistica aflate sub    autonomia esteticului sunt obiectivele modernismului, preluate si de scriitorii noemodernisti in perioada postbelica; la Nichita, neomodernismul inseamna o poezie a ,,necuvintelor"; el face din cuvinte substante plasmatice capabile sa ia cele mai neasteptate forme; Stanescu modeleaza cuvantul ce pulseaza vital in procesul ,,genetic" al poemului; magia sonoritatii cuvantului devenit ,,necuvant" intr-o lirica ce renunta la ordinea obiectiva, logica si gramaticala;

- identificarea adolescentei ca ,,varsta de aur" a cuvantului prin irumperea iubirii in existenta sa; Eros si Logos raman conjugate in poezia sa; viziunea originala asupra iubirii: corporalizarea iubirii si dematerializarea omului aflat sub puterea ei;

- cosmicizarea iubirii prilejuieste poetului meditatia asupra universului, a naturii si a divinitatii la care omul se raporteaza;

- la nivel prozodic - eufonie originala prin complexitatea structurii, a ritmului, rimei si masurii, prin utilizarea ingambamentului.

Obtinerea performantei  - reflectia:

metoda : cvintetul;

mod de organizare a activitatii : individual;

mijloace didactice : fise de lucru ;

- se explica sarcina de lucru si specificul metodei : o metoda creativa prin care, in cinci versuri, se sintetizeaza un continut de idei. Se poate adauga un desen. Primul vers este un cuvant - cheie referitor la discutie, fiind, de obicei, substantiv. Al doilea vers este alcatuit din doua cuvinte care descriu substantivul in discutie, fiind adjective. Al treilea vers este alcatuit din trei cuvinte care exprima o actiune, fiind, de regula, verbe la modul gerunziu. Al patrulea vers contine patru cuvinte si exprima sentimentele fata de subiect. Al cincilea vers este un cuvant prin care se sintetizeaza cele prezentate;

- elevii formuleaza, astfel, o concluzie privind substanta emotionala sugerata de textul analizat, lucrand individual;

Feedback-ul:

metode: conversatia, explicatia;

mod de organizare a activitatii : frontal;

se citesc fisele tragandu-se concluzii referitoare la nivelul de receptare a textului, la punctele tari si slabe ale activitatii derulate;

elevii citesc propriile poezii inspirate de discutiile purtate in timpul orei ;

8. Evaluarea propriu - zisa:

- metode: conversatia, argumentarea;

- mod de organizare a activitatii: frontal;

- se fac aprecieri realiste, stimulatoare si incurajatoare referitoare la modul in care s-a derulat activitatea;

- sunt notati elevii care s-au remarcat pe parcursul lectiei prin raspunsuri corecte, complete, consistente, imaginative;

Asigurarea retentiei si a transferului:

- metode: conversatia sistematizatoare, argumentarea;

- mod de organizare a activitatii: frontal;

- retentia se realizeaza prin sistematizarea cunostintelor asimilate pe parcursul lectiei, urmarind pasii analizei de text liric;

- transferul se realizeaza prin precizarea temei pentru acasa: Realizati un eseu nestructurat de minimum 3 pagini despre tema iubirii la Nichita Stanescu, pornind de la urmatoarea idee: ,,omul ca intrebare, dragostea ca raspuns, dar si dragostea ca intrebare si omul ca raspuns".