Educatia fizica a persoanelor de varsta a treia - importanta ei in viata populatiei varstnice din romania

EDUCATIA FIZICA A PERSOANELOR DE VARSTA A TREIA - IMPORTANTA EI IN VIATA POPULATIEI VARSTNICE DIN ROMANIA

Tipurile de activitati si exercitii fizice recomandate varstnicilor

    Sunt patru tipuri de exercitii si activitati fizice care ii ajuta pe varstnici sa beneficieze de efectele lor favorabile si contribuie la asigurarea independentei fata de altii, in satisfacerea nevoilor personale de zi cu zi.

Tipurile de activitati  si exercitii fizice sunt urmatoarele:

de rezistenta

de forta

de echilibru

de suplete

1. Exercitiile si activitatile de rezistenta

  Eforturile de rezistenta constau in orice activitate - mers, jogging, inot, pedalare pe bicicleta etc - care accelereaza bataile inimii si miscarile respiratorii, pe o perioada mai lunga de timp. Sunt cele mai accesibile, cele mai numeroase si cele mai cunoscute dintre toate. Ele imbunatatesc performantele inimii, plamanilor si sistemului circulator. Prin imbunatatirea rezistentei, se imbunatateste nu numai starea de sanatate, la modul general, ci si capacitatea de a indeplini diverse sarcini si activitati, cum ar fi mersul, urcatul scarilor, facutul pietii etc. Eforturile de rezistenta pot preveni sau intarzia multe boli asa-zis caracteristice batranetii: diabet, cancerul de colon, bolile de inima, accidentele cerebrale si altele, in acest mod reducand semnificativ riscul decesului de orice cauza si riscul persoanei de a ajunge in spital.

recomandari:

• rezistenta se imbunatateste treptat, incepand de la eforturi cu durata de 5 minute, daca este cazul;
• dar chiar si cand individul a devenit capabil de eforturi din "zona de antrenare", cel putin in unele cazuri este intelept ca, pentru o perioada de timp, el sa presteze serii a cate 10 minute de efort "greut", desi stim bine ca duratele mai mici de 10 minute sunt ineficiente;
• totusi, atat la inceput, cat si pe parcursul acelei perioade de "acomodare" cu efortul, nu trebuie sa uitam, si trebuie sa spunem mereu subiectului, ca, de fapt, obiectivul lui, in planul imbunatatirii performantelor cardio-vasculare, este prestarea de efort de rezistenta, la indicele Borg 11 - 13, cel putin 30 de minute in continuu, in majoritatea zilelor saptamanii, la modul ideal zilnic.

2.Exercitiile de forta

  Aceste exercitii fac sa creasca masa si forta musculara, in felul acesta permitand varstnicului indeplinirea macar a unor activitati ce tin de viata de zi cu zi si de ingrijirea propriei persoane. Chiar si cele mai mici imbunatatiri ale fortei, pot sa aduca evidente beneficii in aceste planuri, si in special in cel a reducerii dependentei de ajutorul altora.

    Crescand masa musculara se mai obtine insa si un alt efect favorabil; creste metabolismul ( adica se mareste consumul de calorii, inclusiv in repaus - pentru ca tesutul muscular consuma mai multe calorii in conditii bazale, decat alte tesuturi), ceea ce ajuta la evitarea ingrasarii, scaderea cantitatii de grasime corporala tinerea sub control a glicemiei ( deci evitarea, amanarea sau reducerea gravitatii diabetului de tip II) etc. Ceea ce este foarte important, tinand cont ca obezitatea si diabetul reprezinta mari probleme de sanatate la populatia varstnica.

Lucrul pentru forta se poate realiza in multe feluri, de la exercitii in care se  invinge greutatea proprie (semiflotari, flotari, semigenuflexiuni, genuflexiuni, abdominoflexiuni), la cele cu greutati (gantere, haltere, sticle umplute cu nisip) cele cu benzi elastice (extensoare etc) si terminand cu lucrul la aparate speciale, de diverse tipuri si marci.

.

Exercitiile de echilibru

Sunt cu deosebire recomandate la varstnici, deoarece in felul acesta se previn caderile si accidentarile. CAderile la aceasta grupa de populatie sunt deosebit de periculoase deoarece pot produce temutele fracturi de sold sau alte accidente grave, care conduc la dizabilitate, pierderea independentei si chiar moarte, cauzata de complicatiile imobilizarii prelungite la pat.
Studii foarte riguroase au probat clar, ca la persoanele care efectueaza cu regularitate exercitii de echilibru, incidenta accidentarilor cauzate de dezechilibrare si impiedicare a scazut semnificativ, deoarece exercitiile de echilibru le ajuta sa se deplaseze in siguranta.
Mai multe motive ce tin de structura si controlul nervos al aparatului statokinetic, in practica avem de-a face cu o intrepatrundere/suprapunere intre dezvoltarea fortei si a echilibrului, iar nu de putine ori exercitiile utilizate servesc ambele aspecte.
       Principii. Practic oricare exercitiuce se foloseste pentru cresterea fortei muschilor trenului posterior, imbunatateste automat si echilibrul. Aceste exercitii se adreseaza flexiei plantare, flexiei si extensiei soldului, flexiei si extensiei genunchiului etc.
Totusi, daca ne ocupam doar de cresterea fortei in sine, si nu propunem si exercitii in care castigul de forta realizat "sa fie pus sa lucreze" in miscare, beneficiile in planul executarii miscarilor naturale in siguranta  vor fi aproape neglijabile.
       Precautii. Nu trebuie - mai ales la inceput, sau la persoanele slabite - exagerat cu exercitiile de forta, deoarece atunci cand muschii ajung sa fie obositi, sau durerosi, capacitatea de mentinere a echilibrului scade.

4 Exercitiile de mobilitate si suplete

Sunt necesare deoarece la varstnici musculatura devine rigida, iar articulatiile "anchilozate". Ceea ce face miscarile sa fie lipsite de coordonare, nenaturale si neeficiente, crescand riscul ca persoana in cauza sa se impiedice si sa cada, chiar in cazul mersului pe teren plat. Din aceste motive, din orice program conceput pentru varstnici, nu trebuie sa lipseasca stretchingul. Aceasta deoarece, chiar in conditiile in care forta nu creste semnificativ, exercitiile de stretching, practicate cu regularitate si respectand indicatiile unui specialist, ii aduc varstnicului mai multa eficienta, siguranta, stabilitate, cu alte cuvinte mai multa libertate, in executia miscarilor necesare zi de zi.

    Principii:

- exercitiile de stretching se executa dupa activitatile de rezistenta si exercitiile de forta; uneori chiar si in pauzele dintre componentele acestor programe;
- in situatiile in care, din anumite motive, nu se pot executa exercitii de rezistenta sau forta, nu se renunta la stretching; se executa doar exercitiile specifice acestuia, eventual chiar marind durata "sedintei" de stretching. In asemenea situatii stretchingul se executa de cel putin 3 ori pe saptamana, minimum 20 de minute in fiecare sedinta;
- fiecare exercitiu de stretching se executa de 3-5 ori intr-o sedinta;
- intinderea se va face lent, pana la amplitudinea maxima iar pozitia in care intinderea este maxima trebuie mentinuta 10 - 30 secunde. Dupa care intervine relaxarea. Urmeaza o noua intindere, in care se incearca, daca este posibil, depasirea gradului de intindere a tesuturilor, atins in cadrul executiei precedente.

5. Nevoia de activitate fizica la batrani

     Toate la un loc, lipsa efortului fizic si dieta incorecta, reprezinta a doua cauza care sta la baza deceselor, fumatul fiind prima cauza. Si totusi oamenii zilelor noastre devin din ce in ce mai rezistenti la sfaturile de a presta activitati fizice cu regularitate.

    Cresterea evidenta a sperantei de viata este o realitate a ultimei jumatati de secol si poate fi considerata ca reprezinta un succes al dezvoltarii societatii umane. Dar a trai pur si simplu, un numar cat mai mare de ani, nu trebuie sa reprezinte singurul scop al individului si al societatii. Ca atare, fiecare individ, fara exceptie, trebuie sensibilizat la acest concept si stimulat sa faca tot ce este necesar pentru a accede la el, iar in cazul celor de peste 65 - 70 de ani macar pentru a accede la asa-numita "viata activa". Prin "viata activa" se intelege situatia in care persoana varstnica nu prezinta o infirmitate majora sau o dizabilitate, si este independenta din perspectiva activitatilor indispensabile de zi cu zi, deci se poate imbraca, deplasa, alimenta si spala singura.
  Importanta acestui concept este deosebit de mare, atat din perspectiva individului in cauza, cat si din perspectiva familiei careia ii apartine, a comunitatii in care traieste si a societatii in general. Altfel spus, speranta de viata activa reprezinta un indicator mult mai bun al performantelor sistemului social, decat simpla speranta de viata, iar la imbunatatirea acestui indicator poate, si trebuie sa contribuie, intr-o masura substantiala, si specialistul in sportul pentru toti. Ceea ce face ca, in cazul populatiei varstnice, obiectivul principal al societatii in general si al specialistului in activitate fizica, in special, devine prelungirea vietii active a tuturor persoanelor in varsta carora li se adreseaza.

BIBLIOGRAFIE:

Dumitru Mircea -' Batranete activa '

Editura medicala, Bucuresti 1984

I.Siclovan, Ed.Stadion Bucuresti 1982

www.medicinasportiva.ro