QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente pedagogie

Orientari actuale in teoriile invatarii



ORIENTARI ACTUALE IN TEORIILE INVATARII


Cele mai importante macro tendinte, recunoscute ca atare de specialisti, in conceperea si explicarea modului care se produce invatarea sunt : asocitionismul(behaviorismul), constructivismul( si, ca un subcurent, constructivismul social) si cognitivismul.

Teorii asociationiste (behaviorismul)



La inceputul secolului al XIX- lea au dominat conceptii influentate de asociationismul preconizat de filozofii empiristi inca din secolul XVIII. Acestia exagerau mult rolul asociatiilor : acele conexiuni stabilite intre doua imagini ori idei, daca se produc simultan si sunt intarite prin repetare. Asemenea puncte de vedere justificau existenta chiar a unei repetari mecanice, de care radea Ion Creanga dar care n-a fost abandonata nici azi.

La sfarsitul secolului al XIX-lea si in prima jumatate a secolului XX, curentul epistemologic dominant era pozitivismul care afirma ca totul poate fi explicat cu ajutorul metodelor stiintelor naturii( observatia si evenimentul) si pe baza unui aparat statistico-matematic suficient de rafinat. Experimentalismul de sorginte pozitivista a avut un ecou semnificativ si in pedagogie ( aparitia si dezvoltarea pedagogiei experimentale) dar mai ales in psihologie ; efectul a fost aparitia unui curent psihologic numit behaviorism.

Behaviorismul sau curentul ,,comportamentalist" (de engl. behavior = ,,comportament") isi are originile in filosofie, mai precis, in filosofia empirista a unor ganditori precum Francis Bacon si John Locke. Conform acestora, toate cunostintele noastre isi au originea in experienta, in contactul direct cu obiectele si fenomenele realitatii ; spiritul uman este un fel de vas gol umplut progresiv cu experienta, iar spiritul copilului este o foaie alba ( tabula rasa) pe care se poate imprima orice.

Behaviorismul, direct inspirat din conceptia filosofica empirista, postuleaza ca invatarea se produce prin asocierea unor stimuli cu anumite reactii - asociationismul.

Doi savanti au adus dovezi in sprijinul curentului asociationist.

I.P. Pavlov a demonstrat ca prin coincideta repetata a doi stimuli se produc niste ,, legaturi temporare".

Americanul E. Thornidike le-a denumit ,, conexiuni" subliniind ,,legea efectului", dupa care la baza formarii lor sta obtinerea unor succese a unor satisfactii.

Teoria invatarii cumulativ-ierarhice

R. Gagne a cautat sa sintetizeze rezultatele cercetarilor privind invatarea, descriind opt tipuri de invatare de complexitate crescanda.

a) Invatarea de semnale (tip Pavlov), cazul sugarului care incepe sa-si recunoasca mama dupa imaginea ei vizuala si nu doar dupa voce;

b) Invatarea stimul raspuns ( tip Thornidike) , cand sugarul invata sa-si tina singur biberonul. La un anume stimul stie sa inlocuiasca o miscare cu alta;

c) Inlantuirea de miscari , cand invatam o serie de miscari : mersul pe bicicleta,inotul, scrisul, cand o miscare declanseaza pe cea urmatoare ;

d) Asociatiile verbale sunt acelea, foarte complexe, implicate in vorbire ; aici intervine si un proces de codificare - intelesul cuvantului ;

e) Invatare prin descriminare , atunci cand facem distinctii fine : deosebirea dintre o insecta si un paianjen ;

f) Invatarea conceptelor pentru a utiliza cuvintele, aplicandu-le exact in cazurile adecvate ;

g) Invatarea regulilor gramaticale , dar si a legilor naturii, a formulelor matematice ;

h) Rezolvarea de probleme constitue tipul de invatare cel mai complicat.

Toate aceste forme se intalnesc la scolarul mic.



3.Teoria psihogenezei operatiilor intelectuale ale lui Piaget este aceea care a influentat decisiv gandirea psihologilor si pedagogilor , chiar daca el nu s-a ocupat in mod direct de problemele invatarii.

Jean Piaget a studiat evolutia gandirii, formarea gandirii abstracte, demonstrand cum gandirea are loc mai intai in planul actiunilor reale, pentru ca treptat acestea sa poata fi efectuate mental, transformandu-se in operatii reversibile foarte plastice.


4. Teoria operationala a invatarii decurge din cercetarile Piagetiene si a fost dezvoltata indeosebi de profesorul P. Galperin. Acesta arata ca formarea operatiunilor mentale parcurge, cel putin la varsta scolara mica, urmatoarele etape:


a) faza de orientare, in care copiii asista cum invatatorul aduna (numara un grup de 3 bile, apoi altul de 4 bile, reuneste si numara din nou, constatand existenta a sapte bile) ;

b) faza actiunii reale in care elevii insisi exercita operatii cu betisoare sau alt material ;

c) faza verbalizarii, cand scolarii aduna cu glas tare fara sa mai foloseasca material ;

d) faza interiorizarii : mai intai aduna in minte, tot asa de rar ca si cand vorbesc, apoi operatia se automatizeaza si se efectueaza cu mare rapiditate.

Toate aceste etape le gasim la inceputul scolaritatii.

Dupa ce copilul a interiorizat multiple actiuni , o noua operatie poate fi realizata, incepandu-se cu faza a doua - a verbalizarii.


5. Teoria genetic cognitiva si structurata este formulata de J. Bruner, psiholog si pedagog influentat de lucrarile lui Jean Piaget. Acesta subliniaza dependenta dezvoltarii intelectuale, de reprezentarea imaginativa, de simbolizare si comunicare.

Dupa Jean Bruner, copilul  descopera lumea din afara lui in trei moduri :

a) modalitatea activa realizata prin actiunea sa, prin manipulare libera, prin exersare;

b) modalitatea iconica bazata pe imagini, mai ales vizuale, fara manipulare efectiva ;

c) modalitatea simbolica, atunci cand simbolurile inlocuiesc imaginile.

Copilul utilizeaza treptat toate aceste modalitati , iar cand ajunge la deplina stapanire a modalitatii verbale inseamna ca a ajuns la maturitatea intelectuala.


J. Bruner arata importanta pedagogica, el fiind unul dintre primii care a subliniat necesitatea problematizarii ca metoda, si a invatarii prin descoperire.

In invatamantul primar teoriile care se potrivesc sunt :

teoria operationala a invatarii;

teoria psihogenezei operatiilor intelectuale;

teoria invatarii cumulative-erarhice.

I. Radu face urmatoarea paralela:


DIDACTICA TRADITIONALA

DIDACTICA MODERNA

- sursa cunostintelor-perceptia

- celula gandirii-imaginea

- accent pe - transmiterea cunostintelor

- elevul - obiect al educatiei

- actiunea externa sau mintala

- operatia

- forma gandirii si creativitatii

- subiect al educatiei




,, A cunoaste inseamna a lua contact

cu realul - dar nu pentru a-l copia, ci actionand

asupra lui, transformandu-l aparent sau real."


Jean Piajet


Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }