 |  |
|
PROIECT DIDACTIC
DATA: 21 martie 2008
CLASA: a V-a
OBIECTUL: Limba romana
SUBIECTUL LECTIEI INTERJECTIA
TIPUL LECTIEI: Lectie de dobandire de noi cunostinte
DURATA
OBIECTIVE OPERATIONALE:
O1 - sa poata defini interjectia si sa recunoasca aceasta parte de vorbire in contexte diferite;
O2 - sa poata clasifica interjectiile in functie de structura lor si de ceea ce exprima ele;
O3 - sa identifice rolul interjectiei in comunicare;
O4 - sa foloseasca corect semnele de punctuatie ce insotesc interjectiile;
O5 - sa identifice valori morfologice diferite ale unor cuvinte;
STRATEGIA DIDACTICA:
RESURSE:
-capacitati normale de invatare ale elevilor;
-loc de desfasurare: sala de clasa
METODE SI PROCEDEE: spargerea ghetii, explicatia, invatarea prin descoperire, exercitiul, conversatia
MATERIALE SI MIJLOACE: flip-chart, markere, fise de lucru,
FORME DE ORGANIZARE: frontal, pe grupe si individual
FORME DE EVALUARE: evaluare orala, test formativ
BIBLIOGRAFIE:
Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba si literatura romana, Bucuresti, 2002;
Pamfil, Alina - Metodica predarii limbii si literaturii romane in scoala, Cluj, 2004
Parfene, Constantin - Metodica studierii limbii si literaturii romane in scoala. Ghid teoretico-aplicativ, Iasi, 1999
Limba si literatura romana, manual pentru clasa a V-a, Editura Humanitas Educational
Gutu-Romalo, V. - Corectitudine si greseala, Bucuresti, 1972
SCENARIUL DIDACTIC
|
MOMENTE SI OBIECTIVE OPERATIONALE |
TIMP |
CONTINUTUL LECTIEI |
STRATEGII DIDACTICE |
PROBLEME DE EVALUARE |
|
|
FORME DE ORG. |
RESURSE MAT. SI PROCED. |
||||
|
Moment organizatoric |
|
-organizarea clasei si asigurarea climatului necesar bunei desfasurari a lectiei -verificarea temei pentru acasa |
Frontal |
Caietele elevilor Manualul |
Verificarea modului in care elevii au efectuat tema pentru acasa. |
|
Captarea atentiei |
|
Elevii sunt solicitati sa rezolve un rebus pentru a descoperi ce notiune noua urmeaza sa studieze. (Anexa 1) |
Frontal |
Spargerea ghetii Fise de lucru Flip-chart |
Elevii rezolva rebusul si vor obtine pe verticala A-B numele unei notiuni noi pe care urmeaza sa o studieze. |
|
Anuntarea subiectului lectiei si a obiectivelor |
|
Pe axa A-B s-a obtinut cuvantul Interjectie , notiune pe care elevii o vor studia astazi, iar la sfarsitul lectiei acestia vor fi capabili sa (se enunta obiectivele operationale) |
Frontal |
Conversatia |
Elevii noteaza in caiete titlul lectiei. |
|
Conducerea invatarii si asigurarea feed-back-ului O1 O2 |
|
Pornind de la exemplele de pe fisa de lucru (Anexa 2) elevii sunt solicitati sa explice ce exprima cuvintele subliniate. Impreuna cu elevii se defineste interjectia: -partea de vorbire care, folosita exclamativ, exprima stari sufletesti, indemnuri sau reproduce sunete sau zgomote din natura. Elevii sunt apoi solicitati sa clasifice interjectiile in functie de structura lor (simple / compuse) si in functie de ceea ce exprima acestea: -senzatii sau stari sufletesti -acte de vointa (indemnuri, ordine) -reproduc sunete din natura (ONOMATOPEE) Li se cere elevilor sa alcatuiasca enunturi in care sa integreze diferite tipuri de interjectii. |
Individual Frontal Frontal Individual |
Exercitiul Invatarea prin descoperire Conversatia Explicatia Invatarea prin descoperire Exercitiul Exercitiul |
Identificarea corecta a interjectiilor si numirea a ceea ce exprima ele. Elevii noteaza in caiete definitia interjectiei. Clasificarea corecta a interjectiilor in functie de structura si de ceea ce exprima. Alcatuirea de enunturi corecte din punct de vedere gramatical |
|
O3 O4 O5 |
|
Pornind de la enunturile formulate de elevi, li se cere acestora sa observe rolul interjectiei in comunicare: -pentru a te adresa direct unei persoane (interjectii de adresare): mai!, ba!, bre! -pentru a atrage atentia cuiva asupra unui lucru: iata!, ia!, uite! Elevii sunt apoi solicitati sa observe semnele de punctuatie care se folosesc dupa interjectii: -virgula -semnul exclamarii Elevii sunt impartiti in doua grupe, fiecare dintre ele avand cate o sarcina de lucru: Grupa 1: Alcatuiti enunturi in care cuvantul a sa aiba valori morfologice diferite. Precizati-le. Grupa 2: Alcatuiti enunturi in care cuvantul o sa aiba valori morfologice diferite. Precizati-le. |
Frontal Frontal Pe grupe |
Conversatia Explicatia Conversatia Exercitiul |
Evidentierea, de catre elevi, a rolului interjectiei in comunicare: acela de a face comunicarea mai expresiva. Precizarea, de catre elevi, a semnelor de punctuatie care se folosesc dupa interjectii. Identificarea si exemplificarea corecta a valorilor morfologice ale celor doua cuvinte. |
|
Consolidarea cunostintelor O1, O2, O3, O4, O5 |
|
Elvii vor primi o fisa de lucru si vor rezolva sarcinile de lucru de pe fisa (Anexa 3) |
Independent |
Exercitiul Fisa de munca independenta (Anexa 3) |
Rezolvarea corecta a sarcinilor de pe fisa de lucru. |
|
Asigurarea retentiei si a transferului |
TEMA PENTRU ACASA: Alcatuiti o compunere de cel putin o pagina in care sa descrieti o dupa-amiaza in mijlocul naturii, folosind cat mai multe interjectii. Dati-i un titlu potrivit. |
||||
Anexa 1
|
|
A
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| ||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||||||||
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| |||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
| B Cuvant ce leaga atributul sau complementul de cuvantul determinat. Parte de vorbire care tine locul unui substantiv. Parte de vorbire care denumeste obiecte, lucruri, et. Parte de vorbire care exprima un numar sau ordinea obiectelor prin numarare. Parte de vorbire care exprima actiunea, starea, existenta. Parte de vorbire care exprima o insusire. Parte de vorbire care determina un verb sau un adjectiv si arata caracteristica unei actiuni, a unei stari sau a unei insusiri. Felul numeralului care exprima numarul. Articol care arata ca obiectul denumit de un substntiv este cunoscut vorbitorului. Articol ce insoteste un substantiv in genitiv. Parte de vorbire care insoteste substantivul si arata in ce masura obiectul denumit este cunoscut de vorbitor. Anexa 2 Cititi cu atentie exemplele urmatoare si precizati ce exprima cuvintele subliniate: a) "Ehei, nepoate, asa sa lauda un neamt, cum ai sa te lauzi tu. Vad iepurile, trag in el - poc!" (Mihail Sadoveanu - Sfaturi vechi) b) "Ah! In curand satul in vale-amuteste." (Mihai Eminescu - Sara pe deal) c) "Manati, mai! -Hai, hai!" (Plugusorul) d) "Hai, Joiane, tata Hai, Dumane, hai!" (Emil Garleanu - Tovarasii) e) Vai, vai! Cum poti minti asa oamenii! Anexa 3 Grupeaza pe doua coloane interjectiile de mai jos in functie de structura lor: ah!, cri-cri!, hodoronc-tronc!, pleosc!, hei-rup!, mars!, miau!, ham-ham! Grupeaza pe doua coloane interjectiile de mai jos in functie de ceea ce exprima ele: stari sufletesti sau imita zgomote din natura: vai!, au!, pleosc!, ham-ham!, of!, ura!, buf!, cucurigu! Indicati ce parte de vorbire este cuvantul subliniat in enunturile de mai jos: Am cules un cos de mere. De, e greu sa muncesti! La transcriere, a omis un de. Mama nu-i acasa. I-am vazut in parc. De alaturi se auzea: i!, i! Ea-i cea mai frumoasa.
| |||||||||
