Particularitatile psihosociale ale varstelor

Particularitatile psihosociale ale varstelor

Pe langa particularitatile de ordin biologic si antropologic ale varstelor, foarte multi psihologi si mai ales psihosociologi analizeaza problematica psihologiei varstelor prin transformarile de "statut de varsta". Douglas T. Hall subliniaza faptul ca in timp ce pentru ciclul de crestere si dezvoltare (copilarie si tinerete) statutul de varsta si rol, desi in permanenta tranzitie, sunt institutionalizate (scoala, armata), odata cu casatoria schimbarile de varsta adulta sunt greu de surprins cunoscand mai multe statusuri sub raportul acestei variabile.

Nu exista transformari numai in statutul varstelor. T. Ribot admite chiar coexistenta mai multor personalitati si responsabilitati  in aceeasi fiinta, personalitati pe fondul unor tendinte divergente sau opuse, binecunoscut fiind conflictul de intrarol si interrol. Desigur nu e vorba de mai multe personalitati ci de o multitudine de roluri si de statusuri sociale reglate de o singura personalitate si care antreneaza obligatii, interese, aspiratii, atitudini si chiar aptitudini in ceea ce intreprind sau li se cere sa faca.

In privinta rolurilor si statusurilor sociale sunt delimitate:

a.    rolurile si statusurile naturale, obligatorii, programate prin structura primara existential-umana, saturate de elemente situationale naturale. Asa sunt rolurile si  statutele de varsta, sex, cetatenie, nationalitate etc.;

b.   a doua categorie este cea a rolurile dobandite si de adeziune. Acestea sunt incarcate de eforturile prin intermediul carora au fost dobandite si fac parte: rolul si statutul de sot/sotie, cele profesionale, cele legate de titlurile de scolarizare ca si rolurile si statusurile de adeziune sociala politica.

c.    a treia categorie este cea a rolurilor potential virtuale sau prospective si se caracterizeaza prin incarcarea cu aspiratii, dorinte, idealuri. Aceste roluri si statusuri se realizeaza prin intermediul socializarii anticipative, facilitand procesul adaptarii si integrarii profesionale si sociale.

Rolurile si statusurile diferentiaza trei tipuri specifice de subidentitate.

a.  Subidentitatea de apartenenta familiala.

b. Subidentitatea ce implica roluri de contributie activa aservita activitatilor (jocul, invatarea si munca).

c.  Subidentatea integrarii social-culturale cu roluri corespunzatoare.

Fiecare tip de subidentitate se realizeaza diferentiat legat de varsta, rolurile si statusul ce-l implica personalitatea individului. De exemplu, in pubertate si adolescenta subidentitatea de apartenenta  familiala se incarca de aspiratii spre independenta si emancipare de sub tutela parentala, iar subidentitatea de roluri dobandite aservite activitatilor se incarca treptat de roluri prospective profesionale. Spre deosebire de acestea, subidentitatea integrarii social-culturale este incarcata de cerinte sociale ce au roluri potential prospective mai intai difuze si relativ decentrate fata de aptitudini si posibilitati, apoi mai legate de ele si idealurile vietii sociale particularizate.

In adolescenta prelungita de la 18 - 20/24 de ani subidentitatea de apartenenta familiala se dilata si devine mai complexa subdivizandu-se in:

subidentitatea de apartenenta la familia de provenienta;

subidentitatea implicata in propria familie cu roluri parentale si maritale din ce in ce mai conturate.

Subidentitatea ce implica roluri aservite prin activitati se afla in stare de integrare profesionala critica fiind inca incarcate cu roluri prospective dense. Subidentitatea cultural-morala este si ea in dilatare depasind uneori franjurat dimensiunile subidentitatii profesionale.

In etapele adulte subidentitatea profesionala, socio-culturala si familiala sunt dilatate. Caracterul subidentitatilor este relativ stabil si bine conturat. Spre finalul varstelor adulte subidentitatile profesionale si socio-culturale se contracta usor, subidentitatea familiala tinde sa ramana cea mai dilatata.

In perioada varstei a treia subidentitatea profesionala se dizolva (prin pensionare), subidentitatea familiala devine franjurata ca si subidentitatea social-culturala.

Rezulta ca dezvoltarea psihica impune intelegerea unei relative cerinte de raportare a varstei psihologice la varsta cronologica, procesul fiind dinamizat de formele de conditionare tot mai complexe, in contextul carora se dezvolta conduitele si viata interioara a fiecaruia in interdependenta cu mediul social si cultural.